Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
13 - Bacili-Gram-poz-sporulati-partea-a-doua-si-nesporulati
13 - Bacili-Gram-poz-sporulati-partea-a-doua-si-nesporulati
Caractere generale
• bacili mari cu extremităţi rotunjite, uneori cu aspect
filamentos, gram-pozitivi sau gram-variabili, dezvoltă
endospori ovalari sau sferici dispuşi central, subter-
minal sau terminal, care deformează bacilul;
• majoritatea speciilor sunt mobile prin flageli peritriche;
• strict anaerobi, catalază negativi, unele specii fiind aeroto-
lerante (ex. C. perfringens);
• microorganisme ubicvitare, prezente în sol şi în intes-
tinul omului sau animalelor;
• speciile patogene pentru om sunt capabile să producă
toxine histolitice, neurotoxine sau enterotoxine.
Sistem de transport al probelor
pentru anaerobi
Cameră anaerobă
Clostridium tetani
Caractere morfo-tinctoriale
• bacili gram-variabili, frecvent cu aspect filamentos, cu
endospor sferic terminal (aspect de ʺrachetă de tenisʺ sau
ʺbăț de toboșarʺ);
• mobili.
Lactobacillus Porphyromonas
Eubacterium Fusobacterium
Bifidobacterium
Actinomyces
Mobiluncus
Spirochete
• ActinomIcosis cervicofacială este o boală cronică rară,
caracterizată de:
– formarea abceselor,
– drenarea tracturilor sinusale,
– fistule și
– fibroza tisulară.
• Acesta poate imita o serie de alte afecțiuni, în special boli
maligne sau granulomatoase și trebuie inclusă în
diagnosticul diferențial al afecțiunilor ce evoluează cu
inflamația țesuturilor moi de la nivelul capului și gâtului.
• Implicarea cervicofacială este cea mai comună
manifestare a actinomicozelor, reprezentând
50% din toate cazurile, în timp ce localizările de
la nivelul
– sistemului nervos central,
– toracelui,
– abdomenului și pelvisului
• apar mai rar.
• Actinomicetele sunt bacterii ramificate gram-pozitive,
ne-acido-alcoolo rezistente, anaerobe sau microaerofile,
filamentoase, cu o morfologie celulară variabilă (de la
filamente difteroide la coccoide), trăind ca organisme
comensale în cavitatea orală, tractul respirator și
digestiv, devenind invazive, printr-o leziune mucoasă,
capătă acces la țesutul subcutanat.
• Astfel, cariile dentare, intervențiile stomatologice și
traumatismele în regiunea oro-maxilo-facială sunt cel
mai frecvent eveniment declanșator.
• Specii frecvent implicate: A. israeli, A. naeslun-dii, A.
viscosus, A. odontolyticus.
• Leziunea: abces delimitat prin țesut de granulație și
fibros.
• Tablou clinic: tumefiere locală, cu consistență lemnoasă,
relativ nedureroasă, fără adenită.
• Evoluează cu formarea unor puncte confluente care
drenează prin una sau mai multe fistule ce elimină un
puroi fluid, cu grunji galbeni (ʺgranule de sulfʺ).
Colorația Gram
Colorația Gram – frotiu din puroiul cu
aspect de “granule de sulf”
• Diagnostic
• Diagnosticul definitiv poate fi stabilit numai printr-o
cultură pozitivă, totuși, cultivarea Actinomyces este
foarte dificilă chiar și pe medii anaerobe adecvate
(ratele de recuperare din cultură sunt <50%).
• Astfel, identificarea microbiologică a acestui
organism este adesea imposibilă.
• Prezența macroscopică a granulelor clasice de sulf
în probe de țesuturi sau de drenaj poate fi de ajutor
în diagnostic, chiar dacă aceste caracteristici nu sunt
patogomice, deoarece Nocardia poate determina
formațiuni similare.
• Tratament