LP25

Identificare spirochete
S3
Dintre spirochete, Produc infectii umane , doar speciile din genurile

Treponema Borrelia Leptospira

- morfologie spirochete in general –speira=bucla, chaete = par => bacterii in

forma de par buclat, ce prezinta perete de tip GN, au structuri care seamana cu
ale bacteriilor gram negative, insa nu se coloreaza Gram, nu se vad in
coloratia Gram.
Sunt subtiri, spiralate corpul fiind învelit cu înveliș flexibil ceea ce permite o
mobilitate și o mare varietate de mișcări.
S4.
Din puncte de vedere al caracterelor microscopice si de cultura cele 3 genuri ce
determina patologie umana sunt asemanatoare.
astfel
-toate prezinta perete de tip gram negativ,sunt spiralate si prezinta mobiltate fie
prin fibrele axiale periplasmice(treponeme si borrelii), fie prin
axistil( leptospirelor)
- ca si caractere microscopice
 treponema si leptospira sunt subtiri au spire regulate ,
 treponema capete efilate, spire mai adanci
 leptospira capete in carlig, spire mai putin adanci
 toate trei pot fi observate in microscopie pe fond intunecat
 in plus----- treponemele pot fi observate si pe preparate colorate
prin impregnare argentica
-----borrelia pe frotiu colorat Giemsa si Wright
!!!!niciuna in coloratia Gram

- Dpdv al caracterelor de cultura

 treponeme- strict anaerobe/microaerofile
  borrelia- microerofile
 leptospira-strict aerobe
-toate 3 sunt pretentioase nutritiv, cultiva pe medii imbogatite, cu specificatia ca
speciile patogene de |Treponema nu cultiva pe medii acelulare/ artificiale ci
DOAR in tesuturi vii, mai exact prin inoculare intratesticulara la iepure
-temperatura optima de cultivare pentru leptosp ire este 28-30 grd C
-borrelia cultiva extrem de lent, au timp de incubare fff lung...cat????

COLORATII
GIEMSA (GIEMSA STAIN)
1.Compozitie: Eozinat de azur, Albastru de metilen Glicerina, Alcool metilic
-ceasta metoda de colorare este utilizata pentru studierea aderentei bacteriilor
patogene la celulele umane si pentru identificarea malariei si a altor spirochete si
protozoare parazite.
-Mod de utilizare: Se fixeaza preparatul cu ajutorul catorva picaturi de
metanol(alcool metilic).Dupa uscare se acopera cu sol. Giemsa 5% timp de 20-
30 minute(cand este nevoie de o identificare mai rapida se poate utiliza o sol.
10%, iar timpul de colorare se reduce la 5-10 minute).Se spala cu apa si se
vizualizeaza la microscop.

2. COLORATIA WRIGHT
Mod de lucru
1. Se usucă frotiul şi se fixează apoi cel puţin 30 secunde în metanol absolut;
2. Se îndepărtează metanolul prin înclinarea lamei;
3. Se aplică soluţia de colorare, timp de 2 minute, peste lama poziţionată
orizontal, numărând picăturile;
4. Se adaugă peste colorant aceeaşi cantitate din soluţia tampon.
Se omogenizează atent colorantul şi soluţia tampon fără a atinge suprafaţa
filmului de lichid (va apare o strălucire metalică la suprafaţa amestecului);
5. Se lasă amestecul în contact cu frotiul timp de 3 minute;
6. Se clăteşte lama cu apă distilată timp de 30 secunde;
7. Lamele se usucă în poziţie verticală. Nu se vor şterge;
8. Dacă se doreşte, frotiul se poate monta prin acoperire cu o lamelă.
Rezultatul colorării – culoare violetă

Efectuarea de frotiuri fixate şi colorate. Dintre metodele de colorare amintim:

• coloraţia Fontana – (Tribondeau) care are la bază impregnarea argentică şi în
care treponemele apar negre pe un fond galben. În general, impregnarea
argentică se foloseşte mai puţin în diagnosticul direct al sifilisului. Ea se
utilizează la colorarea preparatelor anatomopatolgice efectuate în timpul
necropsiei.

MICROSCOPIA PE FOND INTUNECAT

PRINCIPIU
Cand un fluid continand particule, inclusiv bacterii, este pus pe o lama, razele
oblice sunt reflectate de pe suprafete, ascendent si aceste particule apar
iluminate stralucitor pe un fond negru. Microscopia cu fond intunecat se aplica
microorganismelor vii, mobile, transparente, invizibile in microscopia obisnuita
Microscoape verticale cu camp intunecat  sunt echipate cu un condensator de
camp intunecat (cardioid). Iluminarea pentru camp intunecat se obtine cand
razele de lumina lovesc oblic preparatul, astfel ca in obiectivul microscopului
nu intra raze directe ci numai razele reflectate de catre obiect. De aceea
obiectul apare stralucitor pe un fond intunecat,

S5
Treponema palidum
Trepo= a invarti, a merge in directii diferite
Nema-fir,organism filiform care are curburi
Sunt spirochete - subţiri (0.1 – 0.3 μm / 5 – 20 μm),
- mobile prin mai multe fibre axiale periplas-mice înrulate in jurul
protoplastului şi inserate la extremităţile cilindrului proto-plastic, prin
corpi bazali.
 - capete efilate
- spire regulate
S6
asa cum am discutat deja
- pot fi observate în microscopie pe fond întunecat și pe preparate colorate
prin impregnare argentică
- nu pot fi observate pe preparate colorate Gram sau Giemsa

S7
Borrelia pe fond intunecat
Spirochete grase cu 3-10 spirale laxe , neregulate si mobile prin miscari de
insurubare si oscilatie
PP BORRELII –sange periferic recoltat in perioada acceselor febrile sau in
boala recurenta
S8
FROTIU DIN SANGE- colorat Giemsa
Hematii+borelii care sunt spiralate 3/camp
S9
Frotiu din sange colorat Giemsa
hematii+ reticulocite( detrmina o crestere a nr de reticulocite in borelioza)+
borelii
Reticulocitele apar pe frotiul colorat Wright-Giemsa ca celule policromatofile
(materialul nucleic reticular se colorează in albastru-gri) de volum mai mare
decat cel al eritrocitelor mature. Materialul reticular se colorează cu coloranti
supravitali ca albastru cresil briliant/albastru de metilen. In mod normal, in
absenta anemiei, un număr mic de reticulocite este prezent in circulatie (in
fiecare zi ~1% din eritrocite sunt inlocuite cu eritrocite tinere eliberate din
măduvă).
S10 frotiu din sange colorat Giemsa
pentru a se observa mai bine morfologia boreliilor DAR si cat este de sarac in
borelii produsul patologic

din acest motiv

Microscopia pe fond intunecat pe frotiuri din sange sau tesuturi, la pac cu boala
Lyime NU este indicata datorita nr mic de borrelii in produsele patologice –
CHIAR daca se face sediment prin centrifugare nu vor putea fi observate.
S11+ S12
LEPTOSPIRE
Imag din stg microsc pe fond intunecat si in dr microscopie electronica
Se pot observa leptospire fine, cu unul sau ambele capete îndoite în cârlig
cu spire regulate, strânse, puțin adânci
!!!- nu pot fi observate pe preparate colorate Gram sau prin impregnare argentică

S12

leptospire fine produs patologic urina

unul din capete sau amandoua indoite sub forma de carlig
in imagine se vede in partea superioara carlig
se poate observa de asemeni AXISTILUL sau filamentul axial

S13
Diagnosticul de laborator în suspiciunea de
sifilis
Sifilis det de treponema palidum care apare in urma unui contact direct dintre o
leziune ulceranta cu o mucoasa sau cu tegument cu microleziuni – frecvent prin
contact sexual
Per de incubatie =3 sapt
Dupa 3 sapt –primele manif clinice ce reprez sif primar- lez strict la locul de
inoculare iar lez care apare este o ulecratie cu baza dura de implantare denumita
sancrul dur( ulceratie)
La o saptamana dupa aparitia ulceratiei apare adenopatia satelita
Dupa cateva saptamani aceste leziuni dispar
In sifilisul primar e important sa subliniem ca
 sancrul este bogat in treponeme ,
 leziunile sunt localizate si se vindeca spontan fara cicatrici

Sec

Dupa 4 sapt de la disparitia sancrului dur pacientul intra in std de sifilis sec
Apar lez tegumentare sub forma de eruptii pe palme si talpi si leziuni organice.

Important de retinut pt std 2

 Lez sunt generalizate, bogate in treponeme
 Lez dispar spontan fara cicatrici, dar pot fi recidivante

Dupa std sec evolutia sifilusului este variabila

O parte din pacienti se vindeca microbiologic
Altii prezinta infectie latenta toata viata
La alti pacienti infectia se reactiveaza precoce dupa 2-3 ani sau tardiv 10-20ani

Sifilisul tertiar sau sifilisul latent

Nu sunt simptome
Nueste contagios
Pacient clinic sanatos
Serologic – sunt prezenti Ac

Important de retinut pt std 3

 Leziuni sarace in treponeme!!!!
 Nu sunt coontagioase
 Leziunile apar dupa o perioada fff lunga de timp chiar si dupa 40 ani

S14

Diagnostic direct
Pentru dgn dir al sifilisului vom preleva produs patologic in functie de std bolii
- precautii de recoltare deoarece exista un risc de contaminare f mare pentru
personalul de laborator/ personalul care manipuleaza probele
 Leziunea( ulcerul) este acoperita de o serozitate bogata in treponeme din care
se poate preleva cu o seringa fara ac.
Pentru std I putem recolta
 fie serozitati exprimate prin comprimarea bazei sancrului
 fie aspirat prin punctionarea ggl sateliti afectati.
In std II
 raclat din elementele eruptive cutanate sau mucoase
( in std II avem o eruptie cutaneo mucoasa diseminata –macule,papule, pustule-
inclusiv pe palme si talpi, DAR pot sa apara si meningite, corioretinite, hepatite
nefrite periostite sifilitice)

In std III recoltam

 probe bioptice diseminari sistemice
 probe necrotice datorita dezvoltarii sifilisului cardiovascular ce evolueaza
spre deces prin anevrisme sau insuficienta Ao.
 LCR pentru ca avem afectare neurologica in principal de tip neurosifilis
manifestat prin paralizie generala progresiva , tabes(maladie cronică
tardivă, de natură sifilitică, caracterizată prin pierderea progresivă a
coordonării mișcărilor; ataxie locomotorie-tulburari demers

S15

Datorita incarcaturii mari in treponeme a leziunilor din std I si II, identificarea

este rapida si accesibila prin microscopia pe fond intunecat a exudatului din
aceste leziuni cutanate sau mucoase.

INSA

Examinarea trebuie realizata imediat pt ca spirochetele nu pot supravietui

transportului la laborator.

Examinarea trebuie facuta de un microbiolog experimentat in interpretarea pe

fond intunecat deoarece detritusurile celulare pot fi confundate cu spirochete

PRACTIC

Testul poate fi luat in considerare doar daca produsul patologic contine

spirochete subtiri,stralucitoare cu capete efilate si a caror mobilitate poate fi
observata in preparatul umed lama lamela.

!!! in cazul leziunilor suspecte de la nivelul mucoasei orale/bucale/ anale nu

trebuie examinat in microscopie deoarece pot exista
  rezultate fals pozitive deoarece proba poate fi contaminata cu spirochete
nesemnificative ce fac parte din flora comensala orala sau anala SAU
 rezultate fals negative deoarece metoda are o sensibilitate redusa.

Daca totusi leziunile sunt doar la acest nivel

Aceste probe recoltate din ulceratiile de la nivelul cavitatii bucale sau mucoasa
rectala vor fi interpretate cu rezerva (deoarece aici sunt prezente si treponeme
saprofite)

S 15.16
Microscopie optică pe fond întunecat (preparat umed lamă – lamelă) realizat
din serozitate sau aspirat ggl
- treponeme strălucitoare, subţiri, spiralate, cu capete efilate, mobile ce pot avea
miscari diverse -flexie,rotatie, anteflexie

S17
Dat fiind sensibilitatea redusa a microscopiei si probabiltate rezultatelor fals
neg/poz , Treponema pallidum, poate fi identificata specific folosind
IFD((Imunofluorescenta directa),

 utilizeaza Ac antitreponemici marcati cu fluoresceina.

Imunofluorescența (IF) permite vizualizarea prin microscopie în
ultraviolet a Ag sau Ac localizați în celule, țesuturi sau într-un ser
patologic cu ajutorul anticorpilor fluorescenți. 

 Practic- Imunofluorescența utilizează Ac antitreponemici marcați cu un

compus fluorescent numit fluorocrom, iar preparatul microscopic după
ce a fost tratat cu acesti Ac fluorescenți este examinat la microscop în
lumină ultravioletă. 
 Imunofluorescența poate fi directă sau indirectă. 
 Imunofluorescența directă (IFD) detectează antigenele sau anticorpii
într-o singură etapa, atunci când serul marcat cu anticorpi fluorescenți
este adăugat direct la preparatul microscopic.
 Imunofluorescența prezintă o valoare mare diagnostică, fiind mai ieftină
comparativ cu alte procedee (immunoblotting).
 Imunofluorescența este utilizată pe scară largă în practica curentă în
microbiologie pentru detectarea anticorpilor antitreponemici prin FTA. 
 !!!!! Se realizeaza tot din produs patologic secretii din leziuni
 !!!!! Aceasta este o metoda directa sensibila si specifica pt dgn inf cu
treponema pallidum.
- in aceste imagini putem vedea treponeme fluorescente pe fond negru

S18 In partea de sus PMN 3 lobuli/ artefacte????

S19

Impregnare argentică- pe secţiuni histologice

 treponemele pot fi observate pe sectiuni histopatologice din leziunile
tisulare colorate prin impregnare argentica care se mai numeste si
coloraţia Fontana - care are la bază impregnarea argentică şi în care
treponemele apar negre pe un fond galben.
 În general, impregnarea argentică se foloseşte mai puţin în diagnosticul
direct al sifilisului.
 Ea se utilizează la colorarea preparatelor anatomopatolgice efectuate în
timpul necropsiei,

 Dreapta--- produs bioptic-tesut/preparat anatomo patologic colorat

Levaditis
 Stanga---- frotiu colorat Fontana din serozitate
!!!! Metoda Levaditis bazata tot pe impregnare argentica –o metoda de
impregnare cu Ag a spirochetelor in sectiuni care se utilizeaza la anatomie
patologica nu la microbiologie
Constantin Levaditi nascut la Galati in1874.
fondatoriiVirusologiei mondiale

S20

frotiu colorat fontana cu impregnare argentica in care se poate observa

morfologia treponemelor ---spire subtiri, regulate, capete efilate.
Dgn diferential cu
Leptospire sunt subtiri au spire regulate mai stranse dar mai putin adanci si
prezinta carlig la unul sau ambele capete
Borrelia groase cu spire mai laxe si = neregulate

S 21

DGN INDIRECT
 util pentru screening și stadiul III
 ca si produs patologic utilizam ser sau LCR
Raspunsul imun fata de infectie include producerea de Ac fata de o paleta larga
de antigene, fiind implicati atat Ac nespecifici (anticardiolipina/reagine) cat si
..................................................Ac specifici antitreponemici
Tinand cont de particularitatile raspunsului imun, testele serologice pentru sifilis
pot fi clasificate in 2 mari categorii:

• Teste care pun in evidenta anticorpi nespecifici (teste non-treponemice):

teste screening
oVDRL–Venereal Disease Research Laboratory si
o RPR – Rapid Plasma Reagin test

• Teste care pun in evidenta anticorpi specifici (teste treponemice): teste de

confirmare

S21 continuare Primul tip de teste

1. Testele non-treponemice necesita confirmare prin teste specifice in cazul

in care sunt pozitive
Ex. VDRL, RPR
 sunt rapide,
 usor de efectuat,
 au un cost redus si
 prezinta o sensibilitate foarte buna, in special in stadiul precoce .
 sunt utilizate pentru urmărirea eficienţei terapiei
numai VDRL poate fi utilizat pentru testarea LCR la pacienţi suspectaţi de
neurosifilis, evidentiaza titrul Ac in LCR- metoda cantitativa si poate evalua
evolutia bolii si eficienta tratamentului la scaderea titrului de cel putin 4ori.
Aceste metode depisteaza si măsoară anticorpii Ig G şi Ig M (numiţi şi
reagine) formaţi împotriva lipidelor eliberate din celulele lezate în cursul
primului stadiu al bolii şi prezente pe suprafaţa treponemelor. Antigenul utilizat
pentru aceste teste este cardiolipinul sau Ag ubiquitar cardiolipinic care este
prezent la toate treponemele (comensale şi patogene) dar şi la alte bacterii, in
unele plante şi la animale-in ţesuturi (cordul de bou). Acest antigen determină în
organism(......) formarea de Ac antilipoidici (denumiţi în trecut reagine ) care se
evidenţiază prin reacţii de floculare, de tip Veneral Disease Research Laboratory
(VDRL) și Rapid Plasma Reagin (RPR). Aceste reacţii folosesc Ag-ul
cardiolipinic extras din cordul de bou.

S22
 PRACTIC Acest Ag lipidic ramane dispersat cu serul normal, dar formeaza
aglutinate vizibile cand se se combina cu reaginele.(Ig G si IgM se numesc si
reagine)

 REZULTAT + aparitia unei reactii de floculare vizibila in prezenta

reaginelor din serul pacientului

S23

Dezavantaj VDRL
 se asociaza cu o rata importanta de rezultate fals pozitive,
- boli acute febrile,
-vaccinare recentă,
-sarcină,
-boli autoimune sau de colagen,
-infecţii hepatice cu distrucţie tisulară, etc.

S24
Cel de al doilea tip de teste

testele serologice specifice de confirmare sau testele treponemice

Testele treponemice sunt folosite pentru a confirma testele screening pozitive.
Au o incidenta de rezultate fals pozitive mai scazuta decat testele reaginice. Nu
sunt in general recomandate pentru screening-ul infectiei deoarece au
sensibilitate mai redusa decat testele non-treponemice in primele 2-3 saptamani
ale stadiului de sifilis primar. Acest tip de anticorpi persista toata viata; nu sunt
utili in monitorizarea eficientei terapeutice.

Teste care pun in evidenta anticorpi specifici (teste treponemice):

o TPHA – Treponema pallidum Haemagglutination Assay – (hemaglutinare
pasiva – detecteaza anticorpi totali IgG si IgM),
o FTA – ABS (Fluorescent Treponemal Antibody – Absorbtion de tip IgG si
IgM),
o EIA (de tip IgG si IgM)1;3;4 

!!!!
Pentru mai buna înțelegere a diagnosticului serologic, este necesară cunoașterea
structurii antigenice a treponemelor:
 pe langa antigenul ubiquitar cardiolipinic care este prezent la toate
treponemele (comensale şi patogene) dar şi la alte bacterii, la plante şi
animale-in ţesuturi (cordul de bou). Acest antigen determină în organism
formarea de anticorpi antilipoidici (denumiţi în trecut reagine), ( despre
care am discutat in cadrul testelor serologice nespecifice ca) se
evidentiaza prin reacţii de floculare, de tip Veneral Disease Research
Laboratory (VDRL) și Rapid Plasma Reagin (RPR), folosind Ag
cardiolipinic extras din cordul de bou,

Ag 2
 • cu specificitate de gen pentru Treponema, este si antigenul proteic
Reiter. Toate speciile de treponeme, indiferent de patogenitatea lor, au
acest antigen care va determina apariţia de anticorpi antiproteici.
 Acest Ag se extrage dintr-o tulpină cultivabilă de Treponema phagedenis
(comensală a mucosei genitale), denumită tulpina Reiter.
 Reacţiile de identificare a Ac antiproteici au un grad de specificitate mai
înalt decât reacţia RPR sau reacţiile de floculare VDRL si vor departaja
Ac IgM de cei IgG (util pentru diagnosticul infecției la nou-născut)

Ag 3
 antigene specifice prezente doar la treponemele patogene.
 Anticorpii ce se formează în organism faţă de aceste antigene, (cum sunt
anticorpii antiproteici, antipolizaharidici şi imobilizinele), se evidenţiază
prin mai multe reacţii serologice, strict specifice pentru Treponema
pallidum.
 Aceste teste detectează anticorpi specifici faţă de antigenele
treponemice.
 Antigenele specifice utilizate în cadrul acestor teste, provin de la
spirochetele izolate din leziuni testiculare ale iepurelui.
 !!!!! Singura posibilitate de a păstra în laborator treponemele patogene
este inocularea intratesticulară la iepure, care va dezvolta o orhită
sifilitică. În acest fel s-a păstrat în laboratoarele de referinţă o tulpină de
Treponema pallidum obţinută de la un pacient decedat de neurosifilis în
1912 (numita tulpina Nichols). Din această tulpină se prepară antigene de
Treponema pallidum necesare diagnosticului serologic.

In concluzie
  Testele specifice sunt utilizate pentru confirmarea rezultatelor pozitive ale
VDRL sau RPR si pot fi pozitive înaintea celor nespecifice, sau pot
rămâne pozitive la pacienţii cu sifilis terţiar, la care testele nespecifice s-
au negativat.
 Se efectuează de asemenea persoanelor cu serologie negativă la testele
netreponemice, dar cu elemente epidemiologice şi clinice ce pledează
pentru sifilis.
 Testele treponemice nu au valoare în aprecierea eficacităţii tratamentului
sau în stabilirea prognosticului, deci efectuarea lor cantitativă nu este
motivată.
 Testele treponemice se menţin pozitive ani de zile, fiind deseori unicele
teste pozitive în sifilisul terţiar.

S25
Testul FTA-ABS (fluorescent antibody absorbtion): se pun în contact
treponeme (tulpina Nichols) cu serul de cercetat. În această fază, dacă în serul
respectiv există anticorpi antitreponema, ei se vor fixa de treponeme. Se adaugă
anticorpi fluorescenţi - antiimunoglobulină umană care se vor fixa de anticorpii
fixaţi anterior de tulpina Nichols. Examinarea la microscopul cu lumină UV a
preparatului va evidenţia treponemele fluorescente.----S26

(Este o r de IF indirectă cu seruri adsorbite cu suspensii de T. Reitter; )

- departajează Ac IgM de cei IgG (util pentru diagnosticul infecției la nou-
născut)
In aceste situatii, determinarea FTA-ABS IgM sau EIA-IgM permite diferentierea unui sifilis vechi
cu anticorpi reziduali de un sifilis evolutiv
S27,28
Testul de hemaglutinare pasivă (TPHA): foloseşte hematii, care au adsorbite pe
suprafaţa lor antigene treponemice extrase din tulpina Nichols. Ele se pun în
contact cu serul de cercetat care, dacă conţine anticorpi, va aglutina hematiile
respective. Acest test este mai simplu din punct de vedere tehnic şi mai uşor de
interpretat decât FTA-ABS.

S29
Variante ale TPHA:

TPPA (Treponema pallidum particle agglutination) - foloseşte particule inerte

în locul hematiilor
MHA-TP (test de microhemaglutinare)
 Altele: EIA și WB
TPHA, FTA-Abs și EIA – utilizate, de regulă, ca teste de confirmare
Testele imunoenzimatice EIA care
 folosesc antigene treponemice recombinate in placi cu godeuri pentru a
detecta anticorpi IgG si IgM
 au o sensibilitate similara testelor non-treponemice si o specificitate
echivalenta testelor TPHA si FTA-ABS.
 pot reprezenta o alternativa eficienta la asocierea traditionala a testelor
non-treponemice si treponemice, pentru diagnosticul definitiv al
sifilisului.
 Testele EIA IgM sunt mai sensibile decat FTA-ABS IgM si pot fi folosite
pentru diagnosticul sifilisului precoce sau congenital.

S30

Testul Western Blot IgM.

 Acest test detectează anticorpii faţă de câteva antigene treponemice
imunodominante, combinând electroforeza cu o reacţie cu anticorpi marcaţi cu
enzime.
 Testele teponemice sunt folosite pentru a confirma testele screening
pozitive.
 Au o incidenţă de rezultate fals pozitive mai scăzută decât testele
reaginice.
 Nu sunt în general recomandate pentru screeningul infecţiei, deoarece au
o sensibilitate mai redusă decât testele non-treponemice în primele 2-3
săptămâni ale stadiului de sifilis primar.
(Acest tip de anticorpi persistă toată viaţa; nu sunt utili în monitorizarea
eficienţei terapeutice.
Specificitatea testelor treponemice este de 97-99%.
Multe dintre reacţiile fals pozitive sunt recunoscute prin tehnica Western Blot cu
antigen T. pallidum integral.
Deşi rezultatele testelor treponemice rămân în general pozitive toată viaţa la un
pacient cu sifilis, un test negativ nu e semnificativ la pacienţii cu SIDA (tabel 5).
-
S31
Sifilisul se poate transmite transplacentar, ducand la infectii latente, malformatii
multiorganice, sau moarte fetala.
La copii netratati apar distructii osoase tardive si sifilis cardio vascular
Reactii serologice pozitive la nn din mame infectate pot reprezenta un transfer
pasiv de Ac, sau un raspuns imun specific la infectie
Diferentierea acestor 2 situatii se face prin titrarea in dinamica a Ac nn intr un
interval de 6 luni.
Titrul Ac unui nn neinfectat scade pana la nivele nedecelabile in 3 luni dupa
nastere, dar ramane crescut la nn cu sifilis congenital.
!!!! Un profil serologic cu IgM negativ nu exclude diagnosticul de sifilis
congenital, daca mama a fost infectata tardiv in cursul sarcinii.
Depistarea Ac specifici de clasa IgG in serul nn semnifica de asemenea sifilis
congenital.

Sensibilitate la antibiotice
Antibioticul de elecţie pentru tratamentul sifilisului este penicilina. Nu s-a
constatat secreţia de β-lactamază la tulpinile de T. pallidum.
În cazul sifilisului primar şi secundar, se preferă administrarea de benzatin-
penicilină (penicilină retard). În cazuri de sifilis terţiar şi congenital se
utilizează penicilina G. La pacienţii alergici la penicilină, se administrează
doxiciclina sau tetraciclină, întrucât s-au constatat eşecuri în terapia cu
eritromicină, datorită existenţei de tulpini rezistente.
În cazul tratamentului intempestiv cu penicilină a sifilisului generalizat, poate
apare reacţia Jarisch-Herxheimer, urmare a distrucţiei rapide a unui număr
crescut de treponeme şi a eliberarii de endotoxine în circulaţie. Se deosebeşte de
o reacţie anafilactică prin prezenţa febrei.
Profilaxia este nespecifică şi constă în practicarea sexului protejat, depistarea şi
tratarea partenerilor sexuali ai pacienţilor cu infecţie diagnosticată. Pentru
prevenirea sifilisului congenital se recomandă testarea serologică obligatorie a
tuturor femeilor gravide în primele luni de sarcină.
Anticorpii nespecifici se pozitiveaza dupa aproximativ 4 saptamani de la contactul infectant.
Titrul anticorpilor nespecifici si cel al anticorpilor specifici IgM scade rapid dupa tratamentul
adecvat in sifilisul precoce, dar anticorpii specifici IgG persista indefinit 3.

Tratamentul si infectia HIV asociata pot afecta raspunsul imun.

Sifilisul si infectia HIV La majoritatea pacientilor HIV pozitivi raspunsul serologic pentru infectia cu
Treponema pallidum este nemodificat. Sunt rare cazurile in care s-au raportat reactii
negative  sau slab pozitive pentru un pacient cu sifilis secundar 5.

S32
Dgn de lab in leptospiroze
Consideraţii taxonomice
Genul Leptospira are două specii: L. interrogans şi L. biflexa.
Din specia L. interrogans fac parte peste 200 serotipuri patogene pentru om şi
animale, însă doar câteva sunt asociate afecţiunilor umane: L.
icterohaemorrhagiae, L. canicola şi L. pomona. Specia L. biflexa
reuneşte peste 60 serotipuri saprofite, unele fiind condiţionat patogene.
Habitat
Leptospirele sunt răspândite în lumea întreagă. Rezervorul
infecţiei umane este animalul (şobolanul pentru L. ictehaemorrhagiae,
câinele pentru L. canicola şi porcul pentru L. pomona). Animalele infectate
elimină germenii pe cale urinară sau prin materiile fecale,
contaminând mediul exterior (râuri, bălţi, lacuri, sol, etc).

S33
Transmiterea la om se face pe cale directă (prin manipularea
animalelor infectate) sau indirect (prin intermediul apelor contaminate).
Leptospirozele au deseori caracter de boală profesională. Grupele de risc
includ muncitorii de la canalizări, fermierii, medicii veterinari, muncitorii
din abatoare, agricultorii, lucrătorii din plantaţii de orez, dar
şi persoanele care practică sporturile de apă, mai ales în sezonul cald.
 sunt rezistente în pământul umed şi apa călduţă şi stagnantă, ani la - 70 0C;
- sunt distruse în câteva secunde la 600C, în mediul acid, în apa clorinată şi de UV; nu rezistă la
uscăciune.
ape statatoare/ Manusi si cizme/ Capcane si otravuri pt rozatoare
Curatenia casei
+profilaxia prin vaccinarea animalelor din ferme cat si a animalelor de
companie.
S34
sursa este reprezentata de rozatoare care elimina germenii prin urina sau materii
fecale contaminand mediul exterior( rauri lacuri sol)
Din punct de vedere clinic pacientul infectat prezinta urmatoarele simptome
diaree,cefalee, rash, febra,dureri abdominale, ochii rosii-inflamati, varsaturi,
dureri musculare icter , frisoane
Leptospirozele variază ca gravitate şi formă clinică, de la forme
de boală uşoare, atipice, asemănătoare gripei, anicterice, până la forme
icterice, cu afectare hepatică, renală, meningită

S35

Clasificarea leptospirelor:
- tulpinile patogene sunt reunite în specia Leptospira interrogans (e.g.
serovaruri Icterohaemorrhagiae, Autumnalis, Canicola, Pomona
etc.)
- tulpinile nepatogene au fost încadrate în specia Leptospira biflexa (serovar
Patoc).

Poarta de intrare este reprezentata de tegumente cu microleziuni sau mucoase

intacte
Bacteria ajunge in sange dupa care aj la org tinta cum ar fi MENINGELE si
RINICHII apoi sunt eliminate renal.

S36
Produs patologic
sange si LCR in primele 10 zile de boala si
urina incepand cu saptamana a2 a
- postmortem: microfragmente de ficat, corticală renală, plămâni,
suprarenale

S37

A. Diagnosticul direct se realizeaza prin miccroscopie pe fond intunecat,

imunofluorescenta directa si teste PCR
1. Microscopia pe fond întunecat: - pot fi observate DOAR în microscopie pe
fond întunecat
- nu pot fi observate pe preparate colorate Gram sau prin impregnare argentică

→ indicată pentru sedimentul urinar şi LCR – atat direct bin produs patologic
cat si culturi
→ NU în sânge deoarece expansiunile fibrilare ale hematiilor pot fi confundate
cu leptospirele
→OBSERVAM leptospirele = filamente regulat spiralate,
luminiscente/stralucitoare, foarte mobile, descriind mişcări de „sfredel”
→ metodă lipsită de sensibilitate şi nespecifică

S38

2. Imunofluorescenţa directă = metodă specifică, dar nu este disponibila in

majoritatea laboratoarelor.

Se utilizeaza o susp. de Ac marcati fluorescent care va fi pusa in contact cu

lichidul recoltat si examinat la microscop cu UV
 stg ---------detectie leptospire in tesut renal
 dreapta----detectie leptospire in urina

S39
Deoarece concentratia leptospirelor este fff mica facem cultivare
 In eprubeta se poate observa cultivare pe med. Korthof med lichid de
imbogatire cu adaos de ser de iepure si vitamine de grup B, la 28-30 grd
C, in aerobioza ,
 Creste extrem de greu7-10 ZILE pana la 30 zile
 Evaluarea cresterii se realizeaza prin microscopie pe fond întunecat la
intervale de 5 zile
 Sunt necesare mai multe probe deoarece concentraţia leptospirelor poate
fi scăzută
 2. Izolarea
Sângele recoltat se însămânţează  pe medii de cultură suplimentate cu ser de iepure, lichide
(mediul Korthof) sau  semisolide (mediul Fletcher), sau suplimentate cu ser bovin şi de iepure
(mediu bovin albumin Tween 80).
            Se recomandă recoltarea zilnică a sângelui pentru hemoculturi în prima săptămână,
cu utilizarea de 1-2 picături de sânge la 5 ml de mediu. Atunci când mediile de cultură nu
sunt disponibile imediat după recoltarea sângelui, poate fi însămânţat sânge recoltat pe
anticoagulant, sau cheaguri de sânge triturate şi apoi cultivate, sau LCR recoltat în timpul
fazei acute a bolii.
            După prima săptămână de boală hemoculturile sunt doar rareori pozitive, în aceste situaţii
leptospirele putând fi izolate din uroculturi, sau prin inoculare la animalele de experienţă.
            În cazuri severe de boală, leptospirele pot fi izolate şi din fragmente de ţesut hepatic,
sau renal, triturate şi suspendate în ser fiziologic în diluţii de 1/10 şi 1/100.
            Majoritatea speciilor patogene au nevoie de 6-14 zile de incubaţie, iar uneori chiar 3-4
luni pentru creştere.
             În scopul examinării creşterii culturilor microbiene se efectuează un preparat lamă-
lamelă care se examinează la microscopul cu fond întunecat. Leptospirele sunt recunoscute
după motilitatea lor caracteristică, precum şi după caracterele morfologice.

Mediul de cultura Kortof isi mentine nealterat potentialul nutritiv intr o perioada lunga de timp.
pentru unele serotipuri, leptospirele au supravietuit chiar pana la 150 zile. Aceste rezultate
recomanda utilizarea acestui mediu de cultură ca fiind potrivit pentru cultivarea si izolarea
leptospirelor din materialele patologice, dar mai ales pentru mentinerea culturilor de colectie pentru
o perioadă foarte mare de timp, pana la 3-5 luni, fara a necesita subcultivari repetate,.
D. Inocularea la animalele de experienţă (hamsteri, cobai) a produsului patologic intraperitoneal,
urmată de puncţii cardiace în scopul evidenţierii microscopice a germenilor, sau culturi din fragmente
de ţesut renal, dacă animalele sunt vii în momentul sângerării.
S40
alte tehnici utilizate cu succes pentru dgn direct sunt reprezentate de
3.Tehnici de biologie moleculară
Testul Real Time PCR s-a dovedit a fi o metoda viabila in identificarea specifica, rapida, de
mare acuratete si sensibilitate pentru marea majoritate a izolatelor de Leptospira spp., fapt ce
recomanda utilizarea pe viitor a metodei in completarea testelor conventionale de diagnostic,
aplicarea metodologiei fiind insă limitata de existenta unei logistici de inalta tehnologie.
- PCR mai sensibila dar se pot folosi si
- Metode de hibridizare directă
S 41
B. Dgn indirect/ serologic se bazeaza pe

 Reacţia de aglutinare microscopică = metoda de referinţă

- măsoară capacitatea serului pacientului de a aglutina leptospire vii;

- utilizează antigene specifice de tip, preparate din tulpini patogene;
- practicată doar în laboratoarele de referinţă, deoarece foloseste leptospire vii-
risc de contaminare. 
 Aglutininele apar în a doua săptămână de boală.
 Titrul la pacienţii infectaţi trebuie sa fie > 100 (în cazul
seroconversiei-14 zile, 2probe) și > 400, pe probă unică.
 Se mai utilizează în studii de supraveghere, pentru depistarea unor
infecții latente (pentru grupe profesionale cu risc crescut – lucrătorii în
salubritate

 Teste alternative: mai putin sensibile, utilizate ca si teste de triere sunt

- hemaglutinarea indirectă
- aglutinarea pe lamă
- ELISA

→ pentru aceste teste se folosesc antigene preparate din tulpini saprofite

 Mai există și alte teste rapide: lateral flow assay, LA
Tratamentul de elecţie în leptospirozele benigne este reprezentat de administrarea de
penicilină. Insuficienţa hepato-renală acută necesită însă instituirea unei terapii intensive de
susţinere metabolică, corectarea dezechilibrelor acido-bazice, corticoterapie, forţarea diurezei
prin perfuzii masive şi doze mari de diuretice; dacă anuria nu poate fi corectată medicamentos
se impune hemodializa.