LEZIUNI CELULARE II

Conf Univ Dr Elena Cojocaru

2020-2021
 LEZIUNI CELULARE

REVERSIBILE
IREVERSIBILE

Acute Cronice Necroza

Calcificări
Degenerescenţa
Acumulări patologice
hidropică Adaptare
i/c și ex/c
Hipertrofie glicogen
Hiperplazie lipide pigmenți
Atrofie proteine
Metaplazie
Leziuni celulare reversibile cronice
 Acumulări intracelulare

a. Acumulări de lipide
b. Acumulări de proteine
c. Acumulări de glicogen
d. Acumulări de pigmenți
Acumularea intracelulară anormală de variate substanțe =
una dintre manifestările tulburărilor metabolice.

Substanțele depozitate pot fi:

Constituenți celulari normali (apă, lipide, proteine și carbohidrați)
acumulați în exces
Acumulări de pigmenţi endogeni sau exogeni
Substanțe anormale
 exogene (subst. minerale / produși ai unor ag infecțioși)
 endogene (produși anormali de sinteză / metabolism)
1. Substanță endogenă produsă într-un ritm
normal/crescut - metabolizare insuficientă → rata
de eliminare din celulă este redusă (acumulări
lipidice);

2. Substanță endogenă anormală (produsă de o genă

mutantă) → incapacitate de a o transporta sau
metaboliza

3. Substanță endogenă normală → absența

enzimelor necesare metabolizării (boli de stocaj)

4. Substanță exogenă anormală - celula nu prezintă

sistem enzimatic pentru degradare sau transport →
este depozitată şi se acumulează în celulă
(acumulări de siliciu sau carbon)
Acumulări de lipide

• Trigliceride
• Colesterol liber și esterificat
• Lipide complexe
 Acumulări de trigliceride
Steatoza
= acumularea de TG (lipide neutre) în citoplasma celulelor parenchimatoase
care nu conţin în mod normal acest metabolit sau îl conţin sub formă mascată.

Localizare:
Ficat
Cord
Mușchi
Rinichi
Ficatul - rol central în metabolismul
trigliceridelor.
Acizii grași liberi - transportați de sânge la
ficat unde sunt transformați în trigliceride,
fosfolipide și esteri de colesterol.

• oxidate la corpi cetonici sau

• formează complexe cu apoproteinele -
lipoproteine.
Steatoza –mecanisme de
producere
Esterificare crescută
Mobilizare de AGL (Etilism cronic)
(DZ, malnutriţie)

AGL
TG + TG
(vena portă)
Glicerol
Sinteză scăzută de LP
N (Malnutriţie, hipoxie, toxice)

Proteine
LP

Sinusoide → Vene hepatice

Steatoza hepatică - macroscopie
• Ficat mărit de volum (hepatomegalie)
• Culoare galbenă difuză
• Margini rotunjite
• Consistenţă moale
• Suprafaţă netedă

!!! Difuză sau parțială

Steatoza hepatică - microscopie
• steatoză microveziculară - vacuole optic goale de dimensiuni mici, cu limite clare
• steatoză macroveziculară - progresiv vacuolele fuzionează şi deplasează nucleul la periferie
• chisturi lipidice - prin distrucţia hepatocitelor - leziune ireversibilă
Steatoza hepatică – Negru Sudan, Scharlach, Sudan III

 Negru Sudan
• Lipidele - picături de culoare neagră în citoplasma hepatocitelor

Steatoza hepatică- Negru Sudan

Steatoza hepatică – HE
 Acumulări de colesterol şi esteri de colesterol

!!! Macrofagele se încarcă cu lipide→ celule xantice (celule cu

citoplasma spumoasă):
• Ateroscleroză
• Sindroame hiperlipidemice ereditare sau dobândite:
cutanat: xantelasmă (unghi intern ochi);
veziculă biliară: vezicula fragă (colesteroloza);
țesut subcutanat, tendoane: xantoame.
Plăcile ateromatoase

• celule xantice
• cristale aciculare de
colesterol – Mf se pot
rupe → colesterol în
spațiul extracelular
Colesteroloza
– acumularea de Mf încărcate cu colesterol în corionul mucoasei veziculei biliare

Vezicula fragă Colesteroloză

Xantoame – acumulare intracelulară de COL în Mf

Localizare:
• țesut subcutanat, tendoane.
• xantelasmă (unghi intern ochi)

Xantom Xantelasmă
 Acumulări de lipide complexe

- în bolile de stocaj (deficite enzimatice lizozomale moştenite)

Boala Gaucher
Boala Niemann-Pick
Boala Tay-Sachs
 Boala Gaucher
• Boală AR, cu un deficit de glucocerebrozidază → acumulare
de cerebrozide în Mf
 Localizare și efecte:
• Hepatomegalie
• Splenomegalie
• Adenopatii
• Pancitopenie și fracturi patologice (măduva hematogenă)
• +/- afectare neurologică

Celule Gaucher (celule ale SFMN): celule mari, palide, cu citoplasmă plisată, nevacuolizată
Boala Niemann-Pick
• AR, cu deficit de sfingomielinază → acumulare
de sfingomielină și ceroid în histiocite
• Afectează copiii – deterioare psiho-motorie
progresivă → deces în primii doi ani de viaţă

 Localizare:
• Ficat
• Splină
• Tractul gastro-intestinal
• Pulmon
• Ganglioni limfatici

Celule Niemann-Pick: celule mari, palide, cu

citoplasmă spumoasă, vacuolizată
 Boala Tay-Sachs
• Deficit de hexozaminidază A → acumulare de
gangliozide în diferite organe (sistem nervos)

 Manifestări clinice:
• Orbire
• Retard
• Deces până în 3 ani

Neuronii afectaţi sunt mari cu granulaţii fine.

 Acumulări de proteine

• Epiteliul tubilor contorți renali - SN

• Corpii Mallory - hepatocite
• Corpii Russell - plasmocite
MO:
• acumularea în exces intracelulară de proteine → picături,
vacuole sau agregate rotunde, eozinofile în citoplasmă

ME:
• material amorf, fibrilar/cristale
 Epiteliul tubilor contorți renali – SN (sindrom nefrotic)
Proteinurie:
• reabsorbția în celulele tubulare renale
• veziculele de pinocitoză + lizozomi → fagolizozomi → aspectul unor picături
hialine intracitoplasmatice (proces reversibil)
 Corpii Mallory
Hialinul “alcoolic”
• în hepatita alcoolică → hepatocite cu agregate eozinofile neregulate
perinucleare (citoschelet degradat)
Corpi Russell
Tumori, inflamații cronice → plasmocite ce conțin cantități excesive de
imunoglobuline stocate la nivelul reticulului endoplasmic
• MO: incluzii eozinofile mari, omogene
Acumulări de glicogen
• Diabet zaharat
• Boli de stocaj
Defecte în sinteza sau catabolismul glicogenului

MO:
• HE: depozitele intracelulare conferă un aspect clar al citoplasmei
• Coloraţii speciale: Best carmine, PAS→ roz - violet
DIABET ZAHARAT: afecțiune cronică – metabolism aberant al glucozei →
creșterea glicemiei→ depozite de glicogen în epiteliul tubular renal,
hepatocite, miocite cardiace,celulele β ale insulelor Langerhans pancreatice

Glomeruloscleroza diabetică (PAS)

GLICOGENOZE - boli de stocaj al glicogenului → deficite ereditare ale unor enzime
implicate în sinteza sau degradarea glicogenului → stocare intracelulară → moarte celulară

!!! celule cu citoplasmă clară, PAS +

GLICOGENOZE - boli de stocaj al glicogenului
3 forme:

Forma hepatică - boala von Gierke

defect enzimatic → glucoză-6-fosfatază
glicogenul se acumuleaza în hepatocite
hepatomegalia domină tabloul clinic
hipoglicemie – insuficiența producției de glucoză

Forma miopatică - boala McArdle

deficit de fosforilază musculară
glicogenul se acumulează în celulele musculare striate
pacientul are crampe musculare la efort

Forma multiviscerală - boala Pompe

deficit de 4-glucozidază
glicogenul se acumuleaza în toate organele, mai ales în inima, creier, mușchii
scheletici și ficat
predomină afectarea cardiacă
Forma hepatică - boala von Gierke
defect enzimatic → glucoză-6-fosfatază
glicogenul se acumulează in hepatocite
hepatomegalia domină tabloul clinic
hipoglicemie – insuficiența producției de glucoză

Ficat – HE
Forma miopatică - boala McArdle
deficit de fosforilază musculară
glicogenul se acumulează în celulele musculare striate
pacientul are crampe musculare la efort

PAS – glicogen stocat în mușchi

Forma multiviscerală - boala Pompe
deficit de 4-glucozidază
glicogenul se acumulează în toate organele: inima, creier, mușchii scheletici și ficat
 Simptomatologia → dominată de cardiomegalie, insuficienţă cardiacă, insuficiență
respiratorie
Acumulări de pigmenţi
 Pigmenți exogeni
 Pigmenți endogeni
• non-hemoglobinici: lipofuscină, melanină
• hemoglobinici: bilirubina, hemosiderina
 Acumulări de pigmenţi exogeni
!!! Pătrund în organism prin inhalare, ingestie, injectare

 Cel mai frecvent praful de cărbune (antracoza)

• Inhalat şi preluat de macrofagele alveolare

• Ţesutul pulmonar, ganglioni traheo-bronşici

 Ingestie cronică de metale (Ag, Pb):

• Coloraţie metalică a tegumentelor

• Pb – linie albastră la nivel gingival

 Ingestie crescută de carotenoizi – tegumente colorate în galben

 Injectarea intradermică a unor substanţe colorate (tatuaj)

Pigment de antracoză

Pulmon Argirie → ingerare cronică de argint coloidal

Limfonodul hilar Ingerare cronică de plumb

Ingestie crescută de carotenoizi

Injectare substanţe colorate (tatuaj)

Acumulări de pigmenţi endogeni
non-hemoglobinici

• Lipofuscina
• Melanina
 Lipofuscina

• Pigment de uzură cu structură lipoprotidică

Constituient normal al unor celule: neuroni, miocard, SR – zona reticulată,
epididim, celule musculare tract digestiv;
Acumulări anormale – culoare brun - întunecată a unor organe – atrofie
brună

• Granulele de lipofuscină acumulate anormal corespund unor lizozomi alteraţi

funcţional prin supraîncărcare cu metaboliţi, ce nu pot fi degradaţi enzimatic.
Lipofuscina
= pigment de îmbătrânire → resturi de componente celulare nedigerate
 Localizare: cord, ficat (vârstnici)
 Ma: organe atrofiate, colorate în brun (atrofie brună)
 Mi: pigment intracelular fin galben-brun, cu dispoziţie perinucleară
 ME-granule electron dense perinucleare;

!! Nu afectează funcţia celulară

Granule de lipofuscină în fibrele miocardice

Melanina
= pigment de culoare brun-neagră produs de melanocite şi preluat de celulele epidermice
• Reacţia de evidenţiere = Fontana (argentică)
• Melanocite cu localizare normală: epiderm, tractul uveal, retina, leptomeninge, nucleii
cenuşii centrali; rar: esofag, col uterin, vagin, rect

 Pigmentări localizate:
• Nevi
• Melanom malign
 Pigmentări generalizate:
• Boala Addison: insuficienţă CSR →
producţie necontrolată de MSH
 Pigmentări localizate
Nev melanocitar Melanom malign
 Pigmentări generalizate – boala Addison
Acumulări de pigmenți endogeni
hemoglobinici

• Fără fier- bilirubina

• Cu fier- hemosiderina
Bilirubina
• produsul final al degradării hemoglobinei

• Bilirubina circulă în sânge sub formă neconjugată → bilirubina neconjugată

• În ficat se conjugă cu acidul glucuronic→ bilirubina conjugată

Normal bilirubina: 0,5-1 mg/dl

Valori crescute ale bilirubinei (>2 mg/dl)- icter (colorarea tegumentelor şi
sclerelor – galben verzui)
Icterul
 Apare când este afectat echilibrul între producerea de bilirubină, metabolismul şi excreţia ei:
• Producţie crescută
• Preluare hepatica deficitară
• Conjugare hepatică afectată
• Excreţie hepatocitară redusă
• Obstrucţia căilor biliare

Icter prin hiperbiliruminemie neconjugată

• Icter hemolitic (icter sever al nn în incompatibilitate Rh)
• Icter fiziologic al nn (↓glucuronil transferaza)
• Icterul congenital (absenţa glucuronil transferazei) → progresiv → deces

Icter prin hiperbiliruminemie conjugată

• Icter obstructiv (mecanic) – obstrucţia căilor intra/extra hepatice prin calculi, malformaţii,
carcinoame
• Icter hepatocelular (HV, medicamentos, sdr. Rotor) – Hbil mixtă
Ficat icteric
 Macroscopic
• parenchim hepatic cu aspect galben-verzui difuz
• pigmentul trece şi în lichidul fixator

Ficat icteric
Ficat icteric
 Microscopic Trombi biliari
Pigment intrahepatocitar •Canale biliare mici conţinând mase
•în citoplasma hepatocitelor, acumulare codensate de bilă, de culoare brun verzuie
de bilirubină sub forma unor granule •Aspect caracteristic icterului colestatic
mici brun,verzui
 Hemosiderina
= Pigment granular/cristalin, cu fier, derivat din hemoglobină, brun-auriu
• Forma de stocaj a fierului in organism
• În exces – granule de hemosiderină vizibile în MO

 Hemosideroza
 Generalizată (ficat, măduva osoasă, splină, ganglioni limfatici)
• Utilizarea defectuoasă a Fe
• Anemii hemolitice
• Transfuzii repetate
• Hemocromatoză
• Defect genetic-absorbţie crescută de Fe la nivel intestinal
• Acumulare intensă în ficat (ciroză), miocard (insuficienţă cardiacă), în insulele Langerhans
(diabet), pigmentare cutanata (bronzat);
 Localizată (organele cu stază cronică, hemoragii interne)

• Reacţii de evidenţiere: reacţia Perls – reacţie histochimică de evidenţiere a Fe trivalent (dg. dif. –
melanina, lipofuscina).
 HE

Reacţia Perls
Acumulări extracelulare
• Hialinoza
• Amiloidoza
• Guta
 Hialinoza

Hialinul - material proteic cu structură biochimică diferită, ce se poate acumula intra- sau extracelular
Colorația HE: aspect omogen, eozinofil, fără structură

Hialinoza extracelulară
• trombii organizați conjunctiv
• cicatricea cheloidă
• ovar (corpul albicans)
• boala membranelor hialine (pulmon)
• capsula splinei
• peretele arteriolelor (subendotelial)
Hialinoza extracelulară
Nefroangioscleroza benignă (hialinoscleroza arteriolei aferente)
• HTA benignă de lungă durată
• Trecerea proteinelor plasmatice în peretele arteriolei

Nefroangioscleroza benigna HE
Corp albicans Boala membranelor hialine

Hialinoza capsulei splenice Tromb - organizare conjunctivă

Keloid
Amiloidoza
= depunerea extracelulară localizată sau generalizată a
amiloidului într-o varietate de condiţii patologice
 Amiloidul
• proteine anormale cu structură fibrilară
• 95% proteine fibrilare + 5% componenta serică P
asociată amiloidului și alte glicoproteine
!! Dg pozitiv = biopsie
• HE: omogen, eozinofil, amorf (aspect asemănător
hialinului)
Roșu Congo:
• roșu omogen
• examinarea la lumină polarizată - birefringență
verzuie (dicroism)
 !!! Confirmare prin IHC
Tipuri de amiloid:
• AL (amiloid cu lanțuri ușoare) – proliferări monoclonale ale
limfocitului B
• AA (amiloid asociat) sintetizat în ficat în amiloidoza
sistemică reactivă
• Aβ boala Alzheimer.

- Depozitele de amiloid produc lezare tisulară și disfuncție prin presiunea

exercitată asupra celulelor și țesuturilor.
- Nu determină un răspuns inflamator.
Amiloidoză - clasificare
Amiloidoză sistemică (generalizată)
• Amiloidoza asociată discraziei imunocitului (primară)
• Amiloidoză sistemică reactivă (secundară)
• Amiloidoză asociată hemodializei
• Amiloidoze ereditare
• Amiloidoza sistemică senilă

Amiloidoza localizată
• Amiloidoza cerebrală (boala Alzheimer)
• Amiloidoza endocrină
• Amiloidoză cardiacă
Amiloidoza localizată
- Mai frecvent în laringe, pulmon, piele, vezică urinară, limbă
!! Dg diferențial = tumori

Macroscopic:
• Organ mărit de volum
• Consistență fermă
• Suprafață lucioasă
• Identificare: badijonare cu soluție Lugol și acid sulfuric
 Microscopic:
• Depozite extracelulare de material omogen eozinofil
• Roșu Congo
Amiloidoză renală
Macroscopic
• organ mărit de volum,
• consistență fermă,
• suprafață lucioasă.

Badijonare cu soluție Lugol

• colorare în brun

Plus acid sulfuric

• se colorează în albastru
Amiloidoză renală
 Depunere în glomeruli
• inițial în matricea mezangială, apoi de-a lungul membranei bazale → proteinurie
• în final obliterarea completă a glomerulului → BRC
Amiloidoză renală
 Depunere de-a lungul MB tubulare fie cu îngustarea lumenului, fie cu extindere excentrică spre
interstițiul renal
• în lumenul tubilor: prezența de cilindrii hialini, formați din proteinele pierdute urinar
 Depunere de-a lungul MB ale arterelor și arteriolelor → ischemie → atrofie și fibroză

HE
Roșu Congo - examinarea la lumină polarizată
Amiloidoză splenică
 Splina sago (nuca sago – nuca cu puncte albicioase pe un fond roșu pe suprafața de secțiune)
• Ma: splina de dimensiuni N sau ↑, iar pe suprafața de secțiune cu noduli mici albicioși pe un fond
rosu
• Mi : depunere de amiloid la nivelul foliculilor splenici între limfocitele splenice și la nivelul MB ale
arteriolelor penicilate
 Splina lardacee (slăninoasă)
• Ma: splina mai mare de culoare palid rozată, difuză, ceroasă
• Mi: depunere în stroma pulpei roșii, de obicei de-a lungul MB ale sinusoidelor splenice asociată și cu
depunere în foliculii splenici
Alte localizări
 Guta
= Afecțiune determinată de hiperuricemie în țesuturi și fluidele corporale
 90% din cazuri – primară
• Defecte enzimatice
• Supraproducție de acid uric/ producție normală cu excreție redusă
 10% - secundară
• Leucemii, boli renale cronice

Factori favorizanți
• Predispoziție genetică
• Alcool
• Obezitate
• Diuretice tiazidice
• Depozitele de acid uric

 La nivel articular

 Artrita acută
• infiltrat cu PMN în membrana sinovială și lichidul articular
• în citoplasma neutrofilelor – cristale de urați
• edem și congestie sinovială

 Artrita tofacee cronică

• depozite vizibile la nivelul sinovialei (precipitări repetate de urați în episoadele acute)
• sinovială hiperplazică, fibroasă
• infiltratul inflamator distruge cartilajul subjacent
  La nivelul părţilor moi
 Tofi gutoși
• Agregate de cristale de urați în ligamente,
tendoane, țesuturi moi

 La nivelul rinichiului
 Nefropatia gutoasă
• Depozite interstițiale de urați
• Precipitate intratubulare
• Calculi de acid uric
Microscopic → toful gutos
- agregate de cristale de uraţi
- înconjurați de o reacție inflamatorie cronică (macrofage, limfocite, celule gigante de corp
străin → formare de granuloame de corp străin)
Leziuni prin tulburări ale
metabolismului mineral
• Calcificări tisulare
• Rahitismul și osteomalacia
• Osteoporoza
Calcificarea patologică
= depunerea anormală de săruri de calciu asociată cu cantităţi mici de
fier, magneziu şi alte minerale

Tipuri:
 Calcificarea distrofică:
• Depuneri de săruri de Ca pe ţesuturile bolnave în condiţiile unei normocalcemii;
Ex: calcificarea valvulei Ao, plăci ATS calcificate, calcificarea trombilor venoşi (flebolit);
 Calcificarea metastatică
• depunerea de săruri de calciu în ţesututuri normale în condiţiile unei hipercalcemii,
• cauze: disfuncţie endocrină (hiperparatiroidism), catabolism osos crescut (mielom
multiplu, metastaze osoase, leucemii), hipervitaminoza D, sarcoidoza;
Ex: guşa nodulară cu calcificări interstiţiale, nefrocalcinoza.
a.Calcificări distrofice
 Țesuturi necrozate
• Necroză de cazeificare (tuberculoză)
• Inflamații purulente vechi
• Paraziți morți
• Citosteatonecroză

 Țesuturi cu procese degenerative lente, progresive

• Arii hialine în tumori
• Plăci aterosclerotice
• Trombi vechi
• Valve cardiace cu diferite leziuni
• Persoane vârstnice
Calcificare distrofică – necroză de cazeificare
Calcificare distrofică – placă aterosclerotică
Calcificare distrofică - valva aortică
b.Calcificări metastatice
!!! Hipercalcemie
• Hiperparatiroidism primar
• PTH crescut (tumori ale paratiroidei)
• Hiperparatiroidism secundar
• insuficiență renală retenție de fosfați – hipersecreție de PTH

!!! Sărurile de calciu pot precipita în orice țesut:

• Mucoasa gastrică
• Rinichi
• Pulmon
• Artere și vene pulmonare
 Calcificări metastatice - stomac

Calcificări metastatice –
rinichi (nefrocalcinoză)
Rahitismul și osteomalacia
= caracterizate printr-o mineralizare deficitară a matricei osoase
• Rahitismul – osteomalacie ce afectează scheletul în creștere al copiilor

 Cauze:
• Deficit de vitamina D:
- Sinteză neadecvată: expunere redusă la soare, pigmentarea tegumentelor
- Aport alimentar deficitar
• Absorbție intestinală redusă (adult)
• Rezistență redusă la 1,25 (OH)2 (colecalciferol) - receptori absenți/alterați
• Absorbție scăzută de fosfați (utilizatori antiacide)
• Excreție renală crescută de fosfați
Rahitism – curbarea oaselor lungi
Rahitism – “mătănii” costale

Mărirea și expansiunea
laterală a joncțiunilor
osteocondrale
 “Mătănii” costale
 Stern în “carenă”
 Lordoză lombară
 Rahitism
• Bose - reliefări ale oaselor craniene (bose frontale - depunere de osteoid)
• Craniotabes - oase parietale aplatizate
Osteoporoza
= Reducerea masei de țesut osos

• Dezechilibru între procesele de formare și reabsorbție a osului

• Frecvent la persoane vârstnice
• Deficit estrogenic (stimulează activitatea osteoclastică) - femei primii 5-10
ani postmenopauză
• Poate fi localizată (membru imobilizat) sau generalizată
Osteoporoză
Factori favorizanți:
• Vârstă
• Imobilizare (fracturi, artrită)
• Tulburări endocrine
• Tulburări gastro-intestinale
• Alți factori: alcoolism, diabet
zaharat, fumat, medicamente,
tumori

Complicații:
• Deformări ale scheletului
• Dureri osoase
• Fracturi
Dg. de organ?
Dg. de leziune?
Tip de leziune?
Dg. de organ?
Dg. de leziune?
Tip de leziune?
Tip de leziune?