Universitatea de Medicina si Farmacie

“Nicolae Testimitanu”

Monitorizarea ambulatorie a
tensiunii arteriale
MATA
Student: Bulai Anghelina
Grupa: M1631
Coordonator: Filimon Silvia
 MATA monitorizarea ambulatorie a TA reprezintă un instrument
modern si util în determinarea și evaluarea TA timp de 24 de ore, ce oferă
oportunitatea de a determina impactul stilului de viaţă asupra tensiunii
arteriale la un subiect ce continuă activităţile sale cotidiene si oferă
informaţii despre influenţa comportamentului asupra presiunii arteriale .

Studiile recente demonstrează că MATA este net superioară în vederea

prognosticului riscului cardiovascular și corelează cu afectarea organelor-
ţintă.
Datele privind tensiunea arterială măsurată prin MATA corelează mult
mai bine cu severitatea şi evoluţia bolilor cardiovasculare decât valorile
tensionale măsurate în mod obişnuit, în cabinetul medical.
Monitoarele moderne utilizează două metode de determinare a
presiunii arteriale:
• auscultatorie (determină sunetele Korotkoff cu ajutorul unui
microfon piezoelectric)
• oscilatorie (determină vibraţiile arterei brahiale), sau
combinaţie a ambelor tehnici.
 Montarea
• Pacientului i se montează la brâu un monitor (un aparat uşor, fixat cu
cureluşe), conectat la o manşetă de tensiometru. Pacientul merge la
domiciliu cu aparatul şi îl va purta timp de 24 de ore.
• Aparatul este deobicei programat sa inregistreze TA la intervale de 15-30
de minute si valorile medii ale TA sunt de obicei furnizate pe timpul zilei,
pe timpul noptii si pe 24 de ore.

• În acest răstimp, pacientul este încurajat să-şi desfăşoare activităţile

obişnuite şi să-şi autoadministreze medicamentele ca deobicei.

• Cât timp manşeta se umflă (timp de maxim un minut), pacientul poate

desfăşura majoritatea activităţilor obişnuite, doar braţul cu manşeta este
bine să fie lăsat liniştit pe lângă corp. În timpul nopţii, pacientul este
încurajat să ignore prezenţa aparatului (majoritatea pacienţilor pot dormi
chiar şi în aceste condiţii). A doua zi, monitorul şi manşeta sunt
demontate, iar datele înregistrate sunt descărcate şi tipărite pe hârtie.
 Datele înregistrate prin MATA cuprind:
• Toate valorile tensiunii arteriale sistolice („mari”) şi diastolice (“mici”), cu ora
la care s-au înregistrat,
• Toate valorile frecvenţei cardiace la momentul măsurătorilor,
• Media valorilor tensionale (informaţia cea mai importantă) şi media frecvenţelor
cardiace în timpul zilei şi în timpul nopţii,
• Profilul tensional nocturn în comparaţie cu cel din timpul zilei (în mod obişnuit,
TA trebuie să scadă cu cel puţin 10% în timpul nopţii, ceea ce frecvent nu se
întâmplă la pacienţi diabetici,  renali etc.),
• Diferenţa dintre tensiunea sistolică şi cea diastolică (diferenţa mare este foarte
relevantă pentru calitatea vaselor de sânge),
• Valorile extreme (foarte ridicate sau foarte joase) ale TA şi ale frecvenţei
cardiace, cu ora la care s-au înregistrat,
• Valorile tensionale legate de anumite tipuri de activităţi/anumite perioade ale
zilei.
 Pentru o sesiune MATA valabila este necesar de un
minim de 70% inregistrari utilizabile ale TA sunt.
Valorile MATA sunt, in medie mai scazute decat valorile
TA in cabinetul medical si pragul de diagnosticare pentru
HTA este >= 130/80 mmHg ca medie pe 24 h, >=135/85
mmHg pentru media din timpul zilei si >=120/70 pentru
media pe timpul noptii).
MATA este un predictor mai bun al AOTMH decat TA in
cabinetul medical. Mai mult de atat, a fost demonstrat in
mod constant ca media TA ambulatorie pe 24 h are o
relatie mai strinsa cu evenimentele morbide sau fatale si
este un predictor mai sensibil decat TA de cabinet al
evenimentelor CV precum morbiditatea si mortalitatea
din cauza coronoriana si prin AVC.
TA scade in mod normal in timpul somnului. Desi gradul de reducere a TA din
timpul noptii are o distributie gaussiana la nivel populational,un cut-off arbitrar a
fost propus pentru a defini pacientii ca avind profil "dipper" daca valoarea TA
nocturne scade cu >10% din valoarea medie a TA in timpul zilei. Totusi,statusul
de "dipping" este adesea foarte variabil de la o zi la alta, si astfel este slab
reproductibil.

Motive cunoscute pentru o absenta a scaderii TA in timpul noptii sunt :

• Tulburarile de somn;
• Sindromul de apnee in somn de tip obstructiv;
• Obezitatea;
• Aportul ridicat de sare la subiectii sensibili la sare;
• Hipotensiunea arteriala ortostatica;
• Disfunctia autonoma;
• Boala cronica de rinichi;
• Neuropatia diabetica;
• Varsta inaintata.
 Studii care au luat in calcul TA diurna si nocturna la acelasi model
statistic, au constatat ca TA nocturna este un predictor al
prognosticului mai puternic pentru rezultate decat TA in timpul zilei.
Raportul noapte-zi este, de asemenea,un predictor semnificativ al
prognosticului, iar pacientii cu o reducere a TA in timpul noptii
scazuta (<10%din media TA din media diurna sau un raport noapte-zi
> 0,9) prezinta un risc cardiovascular crescut.

In plus,la cei la care nu exista o reducere a TA in timpul noptii sau

care au media TA din timpul noptii mai mare decat media TA din
timpul zilei, exista o crestere substantiala a riscului.
In mod pradoxal, exista si unele dovezi privind riscul crescut la
pacientii care au o reducere extrema a TA nocturne -
"extreme dipping", desi prevalenta limitata si reproductibilitatea
acestui fenomen fac
interpretarea acestor
date dificila.
• Un paramentru evaluat de MATA este variaţia circadiană a
presiunii arteriale, descrisă pentru prima data în 1898 de către
Hill, apoi demonstrată de în 1901 de Bruel cu pletismograf de
sticlă.
Se cunoaște că pe perioada diurna valorile presiunii arteriale
variază:
• Scăderea fiziologică a tensiunii arteriale noaptea – fenomenul
”dipping” –, apoi creșterea matinală; sau
• Lipsa scăderii – ”non-dipping”;
• Scădere exagerată – ”over-dipping”; Non-dipping/Reverse
• Creșterea „reverse dipping”. dipping:
 Cresc riscul afectarii
organelor
(SNC,cord,rinichi)
 Cresc riscul aparitiei
afectiunilor CV si
mortalitatea
Indicatiile clinice
 Avantaje
 Realizeaza masuratori
multiple ale TA
 Evalueaza diferenta
zi/noapte a TA
 Poate identifica fenomenul
de “halat alb”
 Poate indica medicului care
este riscul cardiovascular al
pacientului, orientand
conduita terapeutica
 Se poate repeta la nevoie (in
general este suficienta o
monitorizare/an)
Dezavantaje
 Poate fi incomoda pentru
pacient: umflarea mansetei pe
timpul zilei poade deranja
activitatea obisniuta, mai ales
cea care necesita folosirea
membrelor superioare (ex:
sofat) iar pe periada noptii
poate intrerupe somnul.
 Acestea sunt nesemnificative
comparativ cu avantajele pe
care le are aceasta metoda de
evaluare a HTA