LP 4

Recuperare Medicala

Dr. Magda Dragosloveanu

Sef de Lucrari UMF “Carol Davila”
Evaluarea clinico-functionala a CV
Curburi normale si patologice

Discopatia cervicala si lombara

Bilantul clinico- functional al pacientului cu

cervicalgii/ lombalgie, lumbago si hernie de disc

Programe de KT pentru sindromul dureros lombar/

cervical
Curburile coloanei vertebrale
Fiziologice/ patologice

1.Hiperlordoza cervicala
2.Cifoza dorsala- accentuarea curburii dorsale; 2 tipuri:

 Angulara (vf unghiului este reprez de o apofiza spinoasa care

proemina) - in morbul Pott, fracturi vertebrale, osteomielita
vertebrala

 Rotunda – la tanar: B. Schuermann, SA

- la batran: osteoporoza senila (intereseaza coloana pe
intindere mare)
Clasificarea cifozelor
Congenitala
Posttraumatica- hernie de disc/ fractura vertebrala
Infectioasa- osteomielita
Reumatismala- SA
Tumorala
Endocrina- osteoporoza
Carentiala- rahitism
Distrofica- epifizita vertebrala Schuermann, senila
De postura- croitorese, piciorul plat
 Cifoza
= atitudinea in care CV ia pozitia cea mai convenabila in
vederea ameliorarii durerilor intrucat ligamentul vertebral
anterior si fata anterioara a CV sunt cel mai bogat inervate

Cifoza se poate masura cu ajutorul kifometrelor care sunt

goniometre cu brat mobil; se aplica un picior pe apofiza
spinoasa D2-D3 si celalalt picior pe apofiza spunoasa D12- L1

Se masoara in ortostatism/ flexie/ extensie

3. Spatele drept= stergerea cifozei dorsale fiziologice

4. Hiperlordoza= in spondilolistezis / coxartroza ( au

flexum de coapsa compensator cu hiperlordoza)

5. Stergerea lordozei lombare – in SA

6. Scoliozele= deviatia laterala a CV la care se asociaza si

rotatia
- sunt denumite in functie de : varful convexitatii/
localizare/ numarul de curburi
 Scolioza
CV are trei curburi anormale:

c. primitiva: creeaza denumirea scoliozei

c. secundare:
 compensatorii, sus/sub cea primara;
 se reduc la suspendare/ anteflexie sau in decubit
 unghiul sec 1 + unghiul sec 2= unghiul scoliozei primare
 nu genereaza gibozitate
 Examenul unui pacient cu scolioza
Examen general pe aparate si sisteme
Examen local:

 in pozitie ortostatica: evaluarea reperelor topografice:

o asimetria umerilor
o pliu lombar suplimentar de partea concavitatii curburii sec
o pliu fesier coborat de partea convexitatii
Examenul dinamic
Curburile secundare dispar la anteflexie ( cand trunchiul e la
90 de grade)

Potentialul de reductibilitate se evid printr-un test:

 se pune bolnavul sa se roteasca spre convexitate cu mana
dinspre concavitate ridicata→ s. primara trebuie sa aiba
tendinta de redresare daca exista o sansa cat de mica de corectie

Se evalueaza cu firul de plumb care trece prin pliul interfesier

coborat de la protuberanta occipitala; pentru scolioza
compensata firul trece prin pliul fesier indiferent de marimea
curburii; daca trece in afara pliului → scolioza e decompensata
Gradele de scolioza
Gradul I- curbura e supla, reductibila
Gradul II- rotatia e instalata
- curbura e ireductibila la anteflexie, dar e
reductibila la suspendare la spalier → se fac ex active
Klapp
Gradul III- curbura e ireductibila la anteflexie si la
suspendare
Gradul IV- nici curbura primara, nici cele secundare
nu se mai pot reduce
 Evaluarea dinamica a CV
Coloana cervicala:

 F se apreciaza prin masurarea distantei menton-stern= 0-2-3cm

 E = distanta menton-stern 20-23 cm
 IL- distanta tragus-acromion= 0 cm
 Rotatia- se masoara cu un goniometru 40-70 grade
Coloana toracala- se masoara cu goniometrul

 F- se masoara distanta intre T1-T12 in cm in ortostatism si apoi

in flexie maxima N=4-5 cm
 E – din pozitia de patrupedie se masoara distanta T1-T12 si se
compara cu valorile din pozitia ortostatica sau in flexie
 IL- in ortostatism se masoara indicele degete-sol
 Rotatiile – se apreciaza in ortostatism sau in sezut
Coloana lombara:

 Flexia se masoara prin:

1. IDS = 0 cm
2. prin t. Schober (se repereaza distanta intre cele doua SIPS care coincide cu
apofiza spinoasa L5)
 Se masoara in sens cranial 10 cm
 Se face o flexie maxima cu genunchii intinsi
 Distanta se va mari cu 5 cm ( N= 10/15cm)
 In SA ramane la zero, nu se mareste

 I. Ott- de la C7 in jos masuram 30 cm , se face o flexie maxima iar distanta se

mareste la 33-33,5cm ( N= 30/33,5cm)

 Schober Lasserre – 15/7cm

Extensia:
 I. Schober- scade de la 10 cm la 8,5 cm ( I= 10/8,5cm)
 I. Schober-Lasserre 15/7,5cm

IL- prin IDS- locul unde varful indexului atinge

podeaua sau membrul inferior

Rotatiile- 15 grade= unghiul format intre linia

umerilor care se misca si linia bicreta a pelvisului
Testul Schober/ IDS
 Spondiloza cervicala
Modificarile degenerative ale componentelor coloanei cervicale
( corpi vert/ discuri IV/ artic unco-vertebrale/ artic interfatetare)

Clinic:
 durere cervicala
 redoarea cefei
 limitarea mobilitatii coloanei cervicale

 daca se asociaza radiculopatie cervicala→ dureri, parestezii in unul/ ambele MS

 deficit de forta musculara in MS
 tulburari in ROT
 tulb de sensibilitate cu distributie specifica radacinilor afectate
Diagnostic paraclinic:
 Radiografie clasica (fata,profil, ¾)
 CT
 RMN
 Examen Doppler
 EMG

Diagnostic diferential:
 Osteomielita vertebrala
 Abces epidural
 Tumori locale
 Radiculopatii
 Sindrom de apertura toracica
 Neuropatie de incarcerare
 SA/ PR/ PSH
Obiectivele tratamentului:

 reducerea durerii

 restabilirea mobilitatii articulare

 tonifierea musculaturii paracervicale

 readaptarea functionala
 Radiculopatia cervicala
Cel mai frecvent e cauzata de compresiunea radacinilor spinale ( cel mai des
C7, C6, C8 si C5) provocate de HDC

Clinic:
1. dureri cervicale care iradiaza in MS sau in umar, interscapular, suboccipital si
mai rar in torace
 durerea e exacerbata de miscare, tuse
2. limitarea miscarilor de E, IL si rotatii ( normal: F- 45 gr, E-55 gr, IL- 55 gr,
rotatie-70 gr)
3. parestezii distale
4. scaderea fortei musculare a MS
5. hiporeflectivitate OT sau absenta ROT
Paraclinic:
 Radiografie
 EMG- aduce informatii asupra gradului de afectare radiculara
 CT ( pentru suspiciunea de fractura)

Diagnostic diferential:
 afectiuni neurologice (tumori, SNMP, plexopatii, siringomielie)
 afectiuni musculo-scheletale: spondiloza, SA, sindr Pancoast-
Tobias, tendinite, sindr miofascial
 angina pectorala, IMA
Obiectivele tratamentului:

 Reducerea durerii cervico-brahiale

 Restabilirea mobilitatii coloanei cervicale

 Tonifierea musculaturii paravertebrale

 Readaptarea functionala
 Mijloace terapeutice
1. pentru scaderea durerii se fac aplicatii locale de caldura/ rece
 Termoterapie locala: parafina “in pelerina”, radiatii infrarosii
locale, diatermie cu unde scurte, UUS
 Crioterapie locala : masaj cu cuburi de gheata, comprese reci
 ETT locala: CIF, c. de JF, TENS, laser, ionogalvanizare cu CaCl2

2. pentru restabilirea mobilitatii articulare:

- ortezare, tratament postural, KTT pasiva/ activa, tractiuni
vertebrale, manipulari vertebrale, masaj
 Alte posibilitati terapeutice
AINS, antialgice, miorelaxante uzuale

Infiltratii epidurale cu corticosteroizi ( 3 injectii la interval de 6-12

luni)

Tratament chirurgical in 3 situatii:

1. scaderea progresiva a F musculare

2. mielopatie cervicala
3. persistenta durerii in ciuda tratamentului conservator corect efectuat
 Lombalgiile
Lombalgia: acuta/ cronica/ nevralgia sciatica

Lumbago acut:distensia sau ruptura inelului fibros cu migrarea nucleului

pulpos si blocarea lui intr-o fisura; datorita inervatiei bogate a inelului
fibros si a lig longit posterior →durere fara iradiere
 durerea e calmata de repaus
 tratament:

• repaus la pat
• crioterapie
• AINS, decontracturante, infiltratii peridurale, ET antialgica TENS, c. de
JF, CIF
Lombalgia cronica
Din spondilartroza lombara- e determinata de discartroza
fara hernierea nucleului pulpos, discul iv se
deshidrateaza si se reduce spatiul IV
 durere cronica, surda, de tip mecanic
 in formele avansate apare stenoza de canal vertebral
lombar generata de osteofite si de scaderea in inaltime a
discului IV
 cei cu sindrom…? Acuza durere dupa ortostatism si mers
 cei cu sindrom miofascial reclama dureri in pozitii
statice prelungite
 Radiculopatia lombara
Procesele patologice ale coloanei lombare care includ radacinile nervoase
spinale lombare

Clinic- cel mai comun simptom este durerea care poate avea localizari si
intensitati diferite; localizarea durerii depinde de radacina spinala afectata:

 L4 → fata anterioara a coapsei, anterioara si mediala a genunchiului si

anterioara a gambei
 L5→ fata post a fesei, post a coapsei, externa a gambei si dorsala a
piciorului
 S1 → fata post a fesei, post a coapsei, post a gambei si planta cu tendonul
ahilian
paresteziile – urmaresc traiectul durerii radiculare

mersul obisnuit nu este afectat, dar testingul muscular

se efectueaza pentru princip rad spinale afectate:

 L3→ flexorii soldului

 L4 → extensorii genunchiului si abductorilor soldului
 L5 →abductorii soldului, flexorii genunchiului si
eversorii si flexorii plantari
 Afectarea L5
Flexorii dorsali plantari (tibialul anterior)
Extensorul propriu al halucelui
Extensorul comun al degetelor

!pacientul nu merge pe calcai si nu poate executa eversia plantei

Afectarea S1
Abductorii genunchiului si adductorii soldului
Flexorii genunchiului
Extensorii si inversorii plantari

In afectarea radacinii S1 sunt afectati :

 mm extensori ai plantei ( tricepsul sural, solearulm peronierii
laterali)
 flexorul comun al degetelor
 flexorul propriu al halucelui

! Pacientul nu merge pe varfuri si nu face inversia plantei

Radiculopatii lombare
Semnul Lasegue prezent ( 10-15 % cazurile grave,
45% cazurile moderate)

Tusea, stranutul, rasul, efortul de defecatie accentueaza

durerea prin presiunea exercitata pe radacinile iritate

Tulburarile reflexe: reducerea sau disparitia reflexului

rotulian in HDL L3-L4/ ahilian in HDL L5-S1

Uneori pacientul prezinta tulburari sfincteriene

Diagnostic
Paraclinic- pentru a stabili cauza radiculopatiei si gravitatea
 Radiografie simpla, clasica/ CT, RMN, EMG

Diferential :
 Bursita trohanteriana
 Tendinita “labei de gasca”
 Contractia mm triceps sural
 Plexopatia lombo-sacrata
 Amiotrofia diabetica
 NACF
 Neuropatia periferica
 Artroza CF
 Meralgia parestezica
 Sindromul de coada de cal
 Sindr de muschi piriform
 Sindr lombo-fatetar
Tratament
Obiective:

 Reducerea durerii

 Refacerea mobilitatii CV

 Refacerea fortei musculare

 Readaptare functionala