Sunteți pe pagina 1din 11

MINTEA

O cdl5torie spre centrulfiinlei umane

DANIEL I, SIEGEL

Traducere din limba englezi de


IUSTINA COJOCARU

ffi-ffi**
20lB
Cuprins

Mullumiri

Capitolul I
Bunvenit! .......13
Capitolul2
Ceestemintea? ........40
Capitolul3
Cum funcfioneazi mintea, in confort gi disconfort? . . . . .. . . . . . . .7g
Capitolul4
Este realitatea subiectivi a mintii realil?. . . . . 119

Capitolul5
Cine suntem?. .. . . ....L45
Capitolul6
Unde se afli mintea? . . . 168

Capitolul T

Laceebunimintea?..... ....212
Capitolul S

CAndacfioneazimintea?..... ......238
Capitolul9
Un continuum ce conecteazi congtiinfa, cognilia gi comunitatea? . . . . . .285

Capitolul l0
Umanitatea- putemfi giunagialta? .......329

Referinlebibliografice .......,361
Mintea

nali,ln calitate de director al Mind-


ln toate aspectele mindful - Caroline
r inspirafie, sprijin qi invi{are. Viafa
ri ea Le mulfumesc tuturor, pentru Capitolull
rntrul fiin1ei umane.
Bun venit!

Salut!
Un simplu mesaj pe care eu vi-l transmit.
Dar cine este cel care infelege ci v-am intimpinat cu un ,,salut"?
$i cum infelege{i acest lucru?
$i ce inseamnl, de fapt, si in,telegi?
in aceasti carte, vom explora nafura intrebirilor ,cine', ocum', ,ce*,
,,de ce", ,,unde" gi ,,cind" ale minfii umane, ale minfii voastre, ale sinelui
vostru - experienfa voastri prin care in{elegefi ci vi intimpin cu un salut.
Sunt persoane care folosesc cuvdnful ,,minte* ln sensul de cognifie gi logici,
de gindire gi ra{ionament, punAnd mintea in contrapondere cu inima sau
mintea in opozilie cu o emo{ie. Nu aceasta este setnnifica{ia largi a tefme-
nului pe care eu il folosesc aici sau ln alte scrieri ale mele. Pfin ,,minte" eu
infeleg tot ceea ce arelegituri cu experienfa noastri subiectivi prin care ne
simfim lnsuflefili, tncepind de la emofii 9i pdni la ginduri; de la opiniile
rafionale,la imersirile senzoriale interioare (simfite lnaintea exprimerii prin
cuvinte sau ascunse ln spatele lor) Ei apoi pini la conexiunile pe care le sta-
bilim cu a$i oameni gi cu planeta noastre. Iar mintea se referi, de asemenea,
la conqtiinfa noastri - experienfa pe care o avem de a fi conStienfi de acest
sentiment al existen{ei pe carell resim{im, experienfa de a cunoaqte prin con-
qtientizare.
Mintea este esenta naturii noastre fundamentale, cel mai profund senti-
rnent al nostru de a fi ln viafi, aici, chiar.acum, ln acest moment.
$i totugi, dincolo de congtiin{i gi de cunoagterea sa prin congtientizarea
sentimentului nostru subiectiv de a fi vii, mintea poate, de asemenea" si includi
un proces mai vast, care ne conecteazi unul cu celilalt gi cu lumea noastri.
Acest proces important este o fafeti a minfii ce poate fi greu de evaluat; dar,
cu toate acestea, e un aspect esen{ial alvie{ilor noastre, pe care ilvom explora
ln profunzime in cilitoria care ne agteapti in continuare
t4 Mintea Bun venit!

Degi posibil si nu putem cuantifica in cifre aceste fafete ale minlii noastre
e
,,minte", care e o parte aspectru
situate in centrul experienlei de a fi aici, in viafl, acest fenomen existenlial
qisfirgind cu controlul?
subiectiv resimfit in interiorul fiinlei noastre, precum qi modurile in care putem
Odatd cu aceste descrieri c
simfi conexiunile noastre unul cu celdlalt gi cu lumea din jur reprezinti feno-
experienfa subiectivi, proc€sir
mene subiective reale. Aceste falete non-cuantificabile ale realitigii viefii au (in moduri cu care, poate, sunte
mai multe nume. Unii le reunesc sub conceptul de esenll umani. Alfii ii spun
gAndirea gi emofiile, rationamer
centrul fiinfei, suflet, spirit sau adevirata naturd umani.
gi comportamentul) - ce anum
Eu ii spun, pur gi simplu, ,,minte".
activiti{i mentale binecunoscu
Este ,,mintea" doar un sinonim pentru cuvAntul ,,subiectivitate" - adicd.
lucruri, de la senzalii qi sentim
pentru percepfia emofiilor gi gdndurilor, amintirilor gi visurilor noastre, pentru
sunt toate acestea incluse sub ut
conqtientizarea interioari gi interconectarea noastri? Daci, in acelagi timp,
c5: este mintea?
mintea se referi gi la modul nostru de a fi congtienli de acest sentiment intern
,,Mintea" este un termen, iar
al existen{ei triite clipi de clipi, atunci mintea ar putea si cuprindi in plus
ca substantiv sau verb. in calita
experien{a numiti conqtiinfd, modul nostru de a fi congtienfi, de a inlelege ce
obiect, ceva stabil sau ceva ce
sunt aceste aspecte ale vielii noastre subiective, pe misuri ce ele se manifesti.
voastre, ceva ce definefi. Aveli c
Prin urmare, definiti pe scurt, ,,mintea" este un termen care include con- tuit acest confinut al minfii cr
gtiinla gi modul in care suntem congtienfi de experienla noastri perceputi,
mintea este un proces dinamic,
de existenfa noastri subiectivi.
activitate, manifestindu- se prin
Dar mai este ceva ce se petrece dincolo de congtientizarc, intitulat de
calitate de verb este intr-adevi
obicei tot ,,minte". E vorba de procesele noastre mentale non-congtiente -
dinamic", aceasti activitate a vi
gdnduri, amintiri, emofii, credinfe, speranfe, visuri, doruri, atitudini gi intenfii.
aceasti minte, fi.e ea verb, fie sul
Uneori, suntem congtienfi de toate acestea, iar alteori, nu. Chiar daci nu
Uneori, aazim despre o desc
suntem congtien{i (probabil, asta se intAmpld de cele mai multe ori), aceste
mafii" (Gazzaniga, 2004). Acez
activitili mentale care au loc frri a fi constienfi de ele sunt reale qi ne influen-
care noi dispunem de reprezent
feazi comportamentele. Ele pot fi in{elese ca fiind o parte a gdndirii gi rafio- formdm, ne amintim intAmpli
namentului nostru, asemenea unui proces care permite ,,informatiilor" si
amintirilor gi trecem de la perct
circule qi si se transforme. Iar fbri congtiinfi, poate ci aceste fluxuri de infor-
portamentul. Fiecare dintre ace
ma{ii nu ar ttezi emofii subiective, avind in vedere ci ele nu sunt un aspect al
aspect al procesirii informaliilo
experienfei congtiente. Agadar, putem observa ci., dincolo de congtiinli gi de
duri - in calitate de om de gtiir
congtientizarea experienfei subiective, termenul ,,minte" se referi, de ase-
mintea de mai bine de 35 de ar
menea, la procesul esenlial al analizirii informafiilor, care nu depinde de
aceste descrieri ale minfii, degi o
constientizare.
esenta minfii, dincolo de inqiruirr
Dar ce inseamni, in realitate, mintea ca procesor de informalii? Ce este
registru larg de cdmpuri de str
informa{ia? Daci informa}ia determind modul in care luim decizii qi inifiem
clinici gi educalie pini la cercel
un comportament, cum ne ajuti mintea, congtienti sau nu, si facem alegeri
ln calitate de specialist in s,
deliberate in legituri acliunile noastre? Avem liber arbitru? Dac6 termenul
m-am intrebat cum ne-ar pute
,,minte" include aspecte ce se referi la subiectivitate, constiintd gi procesarea
a unei definilii de lucru pentrr
informafiilor, inclusiv rezolvarea problemelor gi controlul comportamental,
,,de lucru" inseamni ci am pute
atunci ce anume compune esenta ,,minfii"? Ce este acest continut numit
pentru a corespunde datelor gi e
Mintea Bun venit!
15

ts-m -ate 31g mrr]uf noastfe ,,minte", care eo parte a spectrului de procese mentale
r-E- rffumEn cxrsren[rar - incepdnd cu simfirea
Ft.
tF reprezmta rbno-
gi sfrrqind cu controlul?
odati cu aceste descrieri comune ale min{ii - care includ congtiinfa,
F,lrc&niur experienfa subiectivi, procesarea informafiilor qi cum se manifesti acestea
ffiirfo ak re-airritir vlegu au (in moduri cu care, poate, sunteli familiarizafi, inclusivmemoria gi percepfia,
ryd de ese4e umani. Allii ii spun gandirea gi emofiile, ralionamentul gi credinfele, procesul de luare a deciziilor
r nafuri umani.
qi comportamentul) - ce anume putem spune ci leagi laolalti toate
aceste
activitifi mentale binecunoscute? Daci mintea este sursa tuturor acestor
ru cuvdntul ,,subiectivitate" - adicd
lucruri, de la senzafii gi sentimente pani la ganduri gi acfiuni, atunci de ce
mintirilor qi visurilor noastre, pentru
sunt toate acestea incluse sub umbrela termenului ,,minte"? ce putem spune
area noastri.? Daci, in acelagi timp, ci este mintea?
icongtien{i de acest sentiment intern
,,Mintea" este un termen, iar mintea ca entitate sau proces poate fi inleleasi
mintea ar putea si cuprindi in plus
ca substantiv sau verb. in calitate de substantiv, mintea are sensul de a fi un
fru de a fi congtienli, de a inlelege ce
obiect, ceva stabil sau ceva ce ar trebui si fili capabili si
:ctive, pe misuri ce ele se manifesti. {inefi in mdinile
voastre, ceva ce define{i. Avefi o minte gi ea vi aparfine. Dar din ce este alci-
'este un termen care include con-
tuit acest confinut al min{ii cu valoare de substantiv? ln calitate de verb,
rfi de experienfa noastri perceputi,
mintea este un proces dinamic, continuu emergent. Mintea este in continui
activitate, manifestindu-se printr-o neincetati schimbare. Iar dacd mintea in
colo de congtientizare, intitulat de
calitate de verb este intr-adevir un proces, atunci ce este acest ,,confinut
rnoastre mentale non-congtiente -
dinamic", aceasti activitate a viefii noastre mentale? La ce se referi, de fapt,
{e visuri, doruri, atitudini gi intenfii. aceasti minte, fie ea verb, fie substantiv?
stea, iar alteori, nu. Chiar daci nu
Uneori, aszim despre o descriere a minfii ca fiind un ,,procesor de infor-
mpli de cele mai multe ori), aceste
mafii" (Gazzaniga, 2004). AceastiL accep{iune indici, in general, modul in
trienli de ele sunt reale qi ne influen-
care noi dispunem de reprezentiri ale unor idei sau lucruri, iar apoi le trans-
e ca fiind o parte a gdndirii gi rafio-
formim, ne amintim intimpldri prin decodificarea, stocarea gi selectarea
;es care permite ,,informatiilor" si
amintirilor qi trecem de la perceplie la rafionament pentru a interpreta com-
n!i, poate cd aceste fluxuri de infor-
portamentul. Fiecare dintre aceste forme de activitate a minlii reprezinti un
in vedere ci ele nu sunt un aspect al
aspect al procesirii informaliilor prin intermediul minfii. ce m-a pus pe gtn-
serva ci, dincolo de congtiinli gi de
duri - in calitate de om de gtiin!6, cadru didactic qi medic care lucreazi. cu
:rmenul ,,minte" se referi, de ase-
mintea de mai bine de 35 de ani deja - este felul comun in care se prezinti
informafiilor, care nu depinde de
aceste descrieri aleminfii, degi o defini{ie exactl a min}ii (o viziune clari despre
esenfa min{ii, dincolo de ingiruirea unei liste de funclii ale sale) lipsegte dintr-un
ca procesor de informafii? Ce este
registru larg de cdmpuri de studiu care opereazi cu mintea, de la practica
rodul in careluim deciziigi iniliem
clinici gi educafiepdni la cercetarea gtiinfificl gi filosofie.
conqtienti sau nu, si facem alegeri
ln calitate de specialist in sinitate mintali (psihiatru gi psihoterapeut),
tvem liber arbitru? Daci termenul
m-am intrebat cum ne-ar putea limita eficien{a de clinicieni aceasti lipsi
riectivitate, congtiinfd qi procesarea
a unei definifii de lucru pentru ce-ar putea fi mintea, de fapt. o definifie
relor gi controlul comportamental,
lucru" inseamni cd am putea si operim cu ea qi si o schimbim dupi caz,
[i'? Ce este acest confinut numit ',de
pentru a corespunde datelor qi experienfei noastre personale. o ar
,,definitie..
16 Mintea Bun venit!

insemna ci am putea si formulim in mod clar ce inseamni esenta minfii. Acestea au fost intrebirile cal
Destul de des auzim cuvantul ,,minte'i cu toate ci rar observim c6 ii lipseqte decenii. M-am gnndit intens la e
o definifie formulati ln mod limpede. in lipsa unei definifii de luou a minfii mea, mi-au influenlat procesare
in domeniile profesionale gtiinfific, educalional qi clinic, dar gi in lipsa uneia desene gi mi-au modelat felul ,

in existenfele noastre personale gi de familie, pare c6 lipsegte ceva (cel pulin familia, profesorii, studenfii, colel
in propria mea minte) din modul nostru de inlelegere gi din conversafiile cit de obsedat am fost de aceste ir
noastre despre minte. sinitate mintali. Iar acum, Etili g
Avand la dispozilie doar descrieri qi neexistdnd nicio incercare de a ela- infelegeli gi voi ci incercarea de a
bora cel pulin o definifie de lucru pentru ceea ce este mintea, am putea micar proces captivant in sine, ci, in acel
si definim ce este o minte slnitoasi? perspective utile, care ne pot ofer
Daci vom rimane la nivelul descrierii - la afirmalia ci mintea este for- o minte mai puternici, mai rezili

mati din gdnduri, sentimente gi amintiri, din congtiin{i qi experienfr subiec- Aceasti carte iqi propune si
defini mintea, dincolo de descrit
tivi - vi propun si vedem unde ne duce acest demers. De exemplu, dac6
vom face acest lucru, ne vom gisr
reflectafi pentru o clipi la gandurile voastre, atunci din ce este compusi
legebaza qtiinlifici a modului in
gindirea voastri? Ce este un gdnd? Afi putea spune: ,,Ei bine, Dan, gtiu ci
toase intr-un mod cdt mai eficien
gindesc, cdnd simt ci imi vin in minte cuvinte". $i atunci, v-ag intreba: Ce
inseamni cand spui ,qtiu' qi ,,simt cuvinte"? Daci acestea sunt procese (adici
un aspect dinamic, activ, al procesirii informafiilor), atunci ce inseamni Mintea este cr
,,procesat"? Afi putea rispunde: ,,Ei bine, gtim ci este vorba, de fapt, despre Acest interes manifestat fali d,
activitatea creierului". $i s-ar putea si fi1i surpringi si constatali ci nimeni nu
lele umane din vremuri imemorii
gtie (presupunind ci aceasti perspectivi asupra creierului este, intr-adevir, date despre gdndurile noastre. Da
corecti) cum ia naqtere experienfa subiectivi a propriului vostru mod de gan- aflafi care ar putea fi semnificafia
dire, din neuronii localizali in refeaua din capul vostru. unele procese atAt de de ani, filosofii qi liderii religiogi,
familiare gi esenfiale, precum gdndul sau gandirea, rimdn deocamdati prea cu tot felul de descrieri ale viefii
pu{in inlelese de noi - de fapt, de minfile noastre. curioasi sd se cunoasci pe sine.
cand ne gandim la minte ca la un proces cu funcfia de verb, emergent, in ne-am numit propria noastri spr
desftgurare (non-existent sau, cel pufin, nu doar existent, adici nu ca un lucru gtiu ci gtiu.
cu valoare de substantiv, de entitate statici, imobil[), atunci, probabil, ne apro- Dar ce gtim? $i cum gtim acesl
piem mai mult de infelegerea semnificafiei gandurilor gi, de fapt, de ceea ce ar tale subiective prin reflecfie gi p
putea si semnifice mintea. Este ceea ce inlelegem cand descriem mintea ca qtiinfifice pentru a explora natura I
despre minte folosindu-ne min{ilt
fiind un procesor de informa{ii, un proces cu funclia de verb. Dar, in orice
caz,fie ci luim mintea-ca-substantiv, care se referi la procesor, fie mintea-ca-
in ultimele cAteva secole gi aju
ric al naturii realitigii (activitatei
verb, care face referire laprocesare, noi tot nu suntem clarifica{i cu privire la
gi-a propus ln mod sistematic si
ce implici aceasti transformare a informa{iilor. Daci am putea da o definilie
Barrett gi Smith, 2010; Erneling $i
a min{ii dincolo de aceste aspecte descriptive importante gi exacte folosite in
continuare, nici micar diversele
general, probabil ci ne-am afla lntr-o pozifie mai buni pentru a limuri nu
natura min{ii nu au stabilit o defir
doar ceea ce este mintea, ci gi ce ar putea s6 insemne, din punct de vedere
mai multe descrieri ale activitdfilor
mental, starea de bine. cep!ia), dar niciun fel de definiti
Mintea Bun venit! 17

nod clar ce inseamni esen{a minfii. intrebirile care mi-au preocupat mintea in ultimele patru
Acestea au fost
u toate ci rar observim ci ii lipsegte decenii. M-am gdndit intens la ele, au ocupat un loc important in congtiinfa
iipsa unei definifii de lucru a minlii mea, mi-au influen{at procesarea non-congtienti a informafiilor in vise qi
alional gi clinic, dar qi in lipsa uneia desene gi mi-au modelat felul in care eu relalionez cu ceilalli. prietenii,
nilie, pare ci lipsegte ceva (cel pulin familia, profesorii, studenfi, colegii gi pacienfii, tofi gtiu din proprie experienfi
ru de inqelegere gi din conversa{iile cAt de obsedat am fost de aceste intrebdri fundamentale care privesc mintea gi
sinitate mintal6. Iar acum, gti(i gi voi. Dat la fel ca ei, probabil, vefi ajunge si
neexistind nicio incercare de a ela- inlelegeli gi voi cd incercarea de a rdspunde la aceste intrebiri nu este doar un
proces captivant in sine, ci, in acelagi timp, el se finalizeazi cu dobdndirea unor
ceea ce este mintea, am putea micar
perspective utile, care ne pot oferi noi moduri de a trii bine gi de a ne forma
o minte mai puternici, mai rezilienti.
ii - la afirmalia c[ mintea este for-
Aceastd carte iqi propune si fie o cilitorie in care am pornit pentru a
, din conqtiinfi gi experienli subiec-
defini mintea, dincolo de descrierile comune care i se atribuie.
ce acest demers. De exemplu, daci $i, odati ce
vom face acest lucru, ne vom gisi intr-o pozilie mai autorizati pentru a infe-
f,astre, atunci din ce este compusi
legebaza gtiinfifici a modului in care am putea si ne dezvoltim minli sini-
putea spune: ,,Ei bine, Dan, gtiu ci
toase intr-un mod cit mai eficient.
cuvinte". $i atunci, v-aq intreba: Ce
e"? Daci acestea sunt procese (adici
informaliilor), atunci ce inseamni
Mintea este curioasd sd se cunoasci
:, stim ci este vorba, de fapt, despre Acest interes manifestat fafi de gisirea unei definifii a minfii a insofit fiin-
surpringi si constatali ci nimeni nu lele umane din vremuri imemoriale, de cind istoria a inceput sd consemneze
i asupra creierului este, intr-adevir, date despre gindurile noastre. Daci gi voi, la randul vostru, suntefi curioqi si
tivi a propriului vostru mod de gdn- aflafi care ar putea fi semnificalia minlii, ei bine, nu sunte{i singurii. De mii
r capul vostru. Unele procese atdt de de ani, filosofii gi liderii religiogi, poefii gi povestitorii qi-au chinuit minfile
r gAndirea, rimdn deocamdati prea cu tot felul de descrieri ale viefii noastre mentale. Mintea pare si fie foarte
: noastre. curioasi si se cunoasci pe sine. Probabil, acesta este motivul pentru care
|ces cu funclia de verb, emergent, in ne-am numit propria noastri specie homo sapiens sapiensi cei care qtiu - gi
u doar existent, adici nu ca un lucru gtiu ci qtiu.

l, imobile), atunci, probabil, ne apro-


Dar ce gtim? $i cum gtim acest lucru? Putem explora vie{ile noastre men-
tale subiective prin refleclie gi practici meditative gi putem demara studii
:i gAndurilor gi, de fapt, de ceea ce ar
qtiinlifice pentru a explora natura min{ii umane. Dar ce putem gti, intr-adevir,
in(elegem cind descriem mintea ca
despre minte folosindu-ne minfile?
:es cu func{ia de verb. Dar, in orice
in ultimele citeva secole gi ajungand pini in zilele noastre, studiul empi-
: se referi la procesor, fie mintea-ca-
ric al naturii realitefi (activitatea noastri mentali umani, numiti gtiinln)
ct nu suntem clarificali cu privire la
gi-a propus in mod sistematic si studieze caracteristicile minlii (Mesquita,
afiilor. Daci am putea da o definifie
Barrett qi smith, 2010; Erneling qi |ohnson, 2005). Dar, aqa cum vom vedea in
rtive importante gi exacte folosite in
continuare, nici micar diversele discipline qtiinlifice interesate si studieze
rzilie mai buni pentru a ldmuri nu natura minfii nu au stabilit o definilie comuni pentru ce este mintea. Existi
:a si insemne, din punct de vedere mai multe descrieri ale activitililor mentale (inclusivemofia, memoria qi per-
cep!ia), dar niciun fel de definifii. ciudat, v-afi putea g6ndi, dar adevirat.
18 Mintea Bun venit!

Ba chiar v-a{i putea intreba de ce este folosit termenul ,,minte", daci el nu este reugi si suslinem modul in car,
definit. in calitatea sa de ,,substitut pentru o necunoscuti" important din personali, ci qi in a celorlalli - ia
punct de vedere academic, cuvdntul ,,minte" reprezinti un termen de referin[d vom impdrtigi avantajele unei m
care este lipsit de o definifie. Iar unii specialigti afirmi ci mintea nici nu ar Alte animale au gi ele minte
trebui defrnitl, aqa cum mi-au spus cd{iva colegi din domeniul filosofiei gi al ciind de percepfie gi memorie.
psihologiei, deoarece ,,asta ar limita inlelegerea noastr6", odatd ce vom folosi transformi planeta intr-o asemer
cuvinte pentru a creiona o definifie. As,adar, in mod neagteptat, in mediile limbajul uman pentru a numi ol
academice, mintea e studiati gi se discuti despre ea cAt mai detaliat cu putinli, ,,Epoca Omului" (Ackerman, 20
dar fbr[ si existe preocuparea de a-i gisi o definilie. epoci planetari ne-ar putea ajut
in domeniile practice, care se focalizeazd pe dezvoltarea minfii, precum tivi gi cooperanti de a trii laolal
educafia gi sdnitatea mintali, mintea este foarte rar definiti. in cadrul atelie- vii, pe aceasti planeti vulnerabi
relor la care am participat in ultimii 15 ani, am intrebat in mod repetat spe- $i astfel, incepind de la nivel
cialigtii in sinitate mintali sau cadrele didactice daci le-a fost vreodati pusi ar putea fi o intreprindere impor
la dispozilie o definilie a minfii. Rezultatele sunt cdt se poate de uimitoare gi, Mintea este sursa capacitifii r
in mod surprinzitor, convergente. Dintr-un numir de peste 100 000 de psiho- propunem si schimbim cursul t
terapeuli dintre tofi specialiqtii de pe intregul mapamond, doar 2o/o pAni la trebui si transformim mintea ur
5o/o arbeneficiat vreodatdL micar de o prelegere care si se concentreze asupra cu deficienfe in modul de funcl
gisirii unei definilii a minfii. Nu numai ci peste 957o dintre specialigtii in sau genetic, a in{elege ce este min
sdnitate mintali nu dispun de o definilie a mentalului, dar acegtia sunt vidu- mod mai eficient creierul - de v
vi!i, in acelagi timp, de o definilie a sdndtdfii. Un la fel de mic egantion de actual[ faptul cd mintea poate m
peste 19 000 de cadre didactice cirora le-am adresat aceasti intrebare, de la adevir dovedit: minteavoastrd p<
educatori din gridinife pini la profesori la ultima clasi de liceu, nu dispun de poate influenla fiziologia noastr
o definilie a minlii. context. Cum poate mintea sd fa
Agadar, de ce sd ne propunem si definim ceva ce pare a fi eluziv ln atit de explorim in aceasti carte.
multe domenii? De ce si lncerc[m si exprimdm in cuvinte ceva ce poate si fie A descoperi o definifie exacti
mai presus de cuvinte, mai presus de o definifie? De ce si nu rimdnem la un exercifiu academic. Definirea mj
substitut pentru necunoscut, imbriligdnd misterul? De ce si ne limitlm inte- noi si genereze rnai multd siniti
legerea, recurgAnd la cuvinte? colectivi, astfel incdt si putem, d
Iati v-o sugerez in legituri cu motil.ul pentru
care este ipoteza pe care lumea noastr6.. Pentru a aborda ar
care ar putea fi important sd incercim si formulim o definifie a minfii. pune sd rispundi la o intrebare si
Dacd am putea gisi un ri:spuns specific la intrebarea ,,Care este esenfa
min!ii?", astfel incAt si punem la dispozilie o definilie a minfii menitd si ne O perspectivd comund:
conducl dincolo de descrierile trisiturilor gi funcliilor sale, precum con-
qtiinfa, gdndirea gi emoliile, atunci am fi capabili si sprijinim intr-un mod O perspectivd des intdlniti, fo
mai productiv dezvoltarea unei minli sinltoase in vie{ile noastre personale temporani, provenind dintr-un s1
gi, in egali misuri, am putea cultiva sinitatea mintall in familii, gcoli, la biologia, psihologia gi medicina
slujbn gi in societate, in accepliunea mai largi. Daci am putea gisi o definilie rezultatul activitilii neuronilor <
de lucru folositoare a minfii, atunci am fi in misuri si evidenliem aspectele vent nu este de fapt una noui, av6
esenliale ale unei minli sinitoase. Iar dac| am face acest lucru, poate ci am chiar mii de ani. O asemenea pel
Mintea Bun venit! 19

losit termenul ,,minte", daciL el nu este reuqi si sustinem modul in care ne indeplinim activitifile, nu doar in viala
entru o necunoscutl" important din personali, ci gi in a celorlalqi - iar prin felul nostru de a trii pe aceasti planetd,
inte' reprezinti un termen de referinfi vom impdrtiqi avantajele unei min{i sinitoase cu toate celelalte fiin{e vii.
pecialigti afirmi ci mintea nici nu ar Alte animale au qi ele minte, au emolii gi proceseazi informa{ii, benefi-
iva colegi din domeniul filosofiei gi al ciind de percepfie qi memorie. Dar mintea umand. a ajuns la nivelul la care
noastri", odati ce vom folosi transformi planeta intr-o asemenea misuri, incat noi - da, noi, cei care folosim
=legerea
iladar, in mod neaqteptat, in mediile limbajul uman pentru a numi obiecte - am ajuns si numim aceasti perioadi
ti despre ea cdt mai detaliat cu putin!6, ,,Epoca Omului" (Ackerman, 2014). Faptul ci definim mintea in aceasti noui
si o defini1ie. epoci planetari ne-ar putea ajuta si descoperim o modalitate mai construc-
neazd pe dezvoltarea minlii, precum tivi qi cooperanti de a trii laolalti, impreuni cu alli semeni gi cu toate fiinfele
ite foarte rar definiti. in cadrul atelie- vii, pe aceasti planeti lrrlnerabili gi prefioas[.
i ani, am intrebat in mod repetat spe- si astfel, incepind de la nivel personal pani la cel planetar, definirea minfii
didactice dac[ le-a fost vreodat[ pus[ ar putea fi o intreprindere importanti.
atele sunt cdt se poate de uimitoare gi, Mintea este sursa capacitifii noastre de a face alegeri gi schimbiri. DaciL ne
r-un numir de peste 100 000 de psiho- propunem sd schimbim cursul evoluliei globale a planetei noastre, atunci va
intregul mapamond, doar 2o/o pAni la trebui si transformdm mintea umand. La nivel mai personal, daci ne-am ales
rrelegere care si se concentreze asupra cu deficienfe in modul de funcfionare a creierului, prin proprie experienfi
rai ci
peste 95% dintre specialiqtii in sau genetic, a infelege ce este mintea ne-ar putea ajuta si ne schimbim intr-un

,ie a mentalului, dar acegtia sunt vidu-


mod mai eficient creierul - de vreme ce numeroase studii eviden{iazi la ora
indtdlii. Un la fel de mic eqantion de actuali faptul cl mintea poate modifica creierul intr-un mod pozitiv. Este un
le-am adresat aceasti intrebare, de la adevir dovedit: mintea voastri poate si vi transforme creierul. $i astfel, mintea
ri la ultima clasi de liceu, nu dispun de poate influenfa fiziologia noastri debazi gi ecologia noastri in cel mai larg
context. Cum poate mintea si faci acest lucru? Este ceea ce ne propunem sd
rfinim ceva ce pare a fi eluziv in atdt de explorim in aceasti carte.
rprimlm in cuvinte ceva ce poate si fie A descoperi o definifie exacti a minlii inseamni mai mult decdt un simplu
definifie? De ce s[ nu rdmAnem la un exercifiu academic. Definirea minlii il poate responsabilizape fi.ecarc dintre
nd misterul? De ce si ne limitlm ln[e- noi si genereze mai multi siLnitate atat in viafa personali, cdt gi in existenfa
colectivd, astfel incat si putem, din fericire, s[ cre6m mai multi bunistare in
ttgerezin legiturl cu motil.ul pentru lumea noastrd. Pentru a aborda aceste aspecte stringente, cartea de fala iqi pro-
si formulim o definifie a minfii. pune si rispundd la o intrebare simpli, dar provocatoare: ,,Ce este mintea?"
recific la intrebarea ,,Care este esenla
:zifie o defini{ie a min{ii meniti sd ne O perspectivi comund: mintea este ceea ce face creierul
urilor Ei funcfiilor sale, precum con-
n fi capabili s[ sprijinim intr-un mod o perspectivi intalniti, formulati de numerogi oameni de gtiinfi con-
des

sinitoase in viefile noastre personale temporani, provenind dintr-un spectru larg de discipline academice (precum
sinitatea mintali in familii, Ecoli, la biologia, psihologia gi medicina), este aceea ci mintea reprezintir exclusiv
ai largi. Daci am putea gisi o definifie rezultatul activitifii neuronilor din creier. Aceastd credin{i formulati frec-
n fi in misurd si evidenliem aspectele vent nu este de fapt una noui, avand in vedere ci ea a fost definuti de sute sau
daci am face acest lucru, poate ci am chiar mii de ani. o asemenea perspectivi, vehiculati atdt de des in cercurile
20 Mintea Bun venit!

academice, este exprimati in mod concret astfel ,,Mintea este ceea ce face angajat numerogi oameni de gtii
creierul." tistice fundamentale) au ftcut d
Daci atdt de mul1i specialigti apreciafi gi in]elepfi au impirtlgit aceasti tamentelor vizibile in exterior n
opinie qi au sus{inut-o cu o convingere insufle}itd, e firesc sd credem ci, poate, misuri ce domeniile academice
aceasti opinie reprezinti adevirul simplu qi intreg. Daci, intr-adevdr, aga Dar este con(inutul din capu
stau lucrurile, atunci experienla voastri mentali interioari, subiectiv legati minfii? Ce putem spune despre
de salutul pe care eu vi l-am adresat la inceput, este pur qi simplu o aprindere
"Experienfele fizice, agadar, gi, i
neurali a creierului. Cum s-ar putea intAmpla acest lucru - si trecem de la babil se numiri printre acele c,
aprinderea neuraltr la experienla subiectivl prin cunoaqtere - nimeni de pe trebuie si fini seama" (p. 9). Iar
aceasti planeti nu gtie. Dar ipoteza intrinseci a disculiilor academice este legea faptul ci creierul funclionr
aceea ci, intr-o zi, vom putea infelege cum devine materia minte. Este doar aceasti idee, eu personal recurg
o chestiune de timp. lucru despre care fiica mea adol
Multe lucruri din gtiin!6 gi din medicini - aga cum am invifat in gcoala ridicol. De ce? Rispunsul pe car
medicald qi pe parcursul muncii mele de cercetare - indici spre rolul central weodati un creier care si nu fi,
al creierului in modelarea experienlei gindurilor,,emofiilor gi amintirilor mod fermecitor de a m6 determ
noastre, aspecte la care se face referire adesea ca fiind conlinuturi (sau acti- care altfel ag putea si nu le iau in
vitefi) ale min{ii. Starea de a fi congtient, experienfa conqtiinlei insegi, este wemurile moderne, adesea uitir
considerati de mu\i oameni de gtiinfi un produs secundar al procesirii neu- doar o parte a sistemului nervos,
rale. De aceea, daci rela{ia minte=activitatea ueierului se dovedegte a fi fames spunea:
ecuatia simpli gi completi pentru a defini originea minfii, atunci studiile
gtiinfifice pentru baza neurali a minfii, pentru modul in care creierul gene- Stirile mentale favorizeazl, de a
(sic!) vaselor de singe sau ln mo
reazi emofii gi ganduri gi pentru ceea ce numim ,,corelafii neurale ale con-
procese gi mai subtile, in glande
gtiinfei" pot reprezenta nigte ciutiri indelungate gi anevoioase, dar unele
acestea, precum gi de activiti!ile
indreptate pe calea cea bun6.
William fames, un medic pe care multi il considerd ptrrintele psihologiei din cauza stdrii mentale care s-a l
moderne, in cartea sa fundamentali, intitulatd The Principles of Psychology, si fie postulati legea general val:
publicati in 1890, formula aceasti idee: nu se petrece vreodati, ftri ca e
fizicl (p.3).
Faptul ci creierul este o condilie fizici indispensabili opera{iunilor mentale e,
intr-adevdr, atit de universal acceptat in zilele noastre, incAt nu mai sunt nevoit Aici, putem observa ci |ames i
si irosesc timp pentru a ilustra acest lucru, ci doar il voi postula gi voi trece
sulati in cutia craniani, ci era de
mai departe. intreaga argumentalie a cir{ii va constitui mai mult sau mai pulin
pe care el il punea aici era asupra
o dovadl a faptului cd adevirul postulat a fost corect (p. 2). determinate de stirile mentale, d
mentale. Creierul era perceput, aqa
ln mod clar, James considera creierul ca fiind esenfial pentru infelegerea ca fiind sursa vie{ii mentale. Mint
min{ii. pentru activitatea telerului - eve
De asemenea, |ames afirma c[ introspecfia este o surs6,,dificili gi failibili" corp. Ca un exemplu ilustrativ, da
de informafii despre minte (p. 131). AceastdL perspectivi impreundL cu difi- de psihologie eviden{iazi aceasti
cultilile cu care s-au confruntat cercetitorii in tentativa lor de a cuantifica activitifile sale, inclusiv gAndurilr
experienfa mentall subiectivi (un proces important de evaluare, in care s-au gi Freberg, 2013).
Mintea Bun venit! 2t

cret astfel: ,,Mintea este ceea ce face angajat numeroEi oameni de qtiinli cu scopul de pune in aplicare analize sta-
tistice fundamentale) au ficut din studierea proceselor neurale qi a compor-
iafi gi in{elepfi au impirtigit aceasti tamentelor vizibile in exterior nigte domenii mai atrigitoare gi mai utile, pe
rsuflefiti, e firesc si credem ci, poate, misuri ce domeniile academice ale psihologiei Ei psihiatriei au evoluat.
plu gi intreg. Daci, intr-adevdr, aga Dar este con{inutul din capul nostru, creierul, intr-adevir singurasursi a
i mentali interioari, subiectiv legati minfii? ce putem spune despre organism, luat ca un intreg? fames formula:
lceput, este pur gi simplu o aprindere ,,Experien{ele fizice, aqadar, qi, in mod special, experienfele din creier, pro-
timpla acest lucru - si trecem de la babil se numiri printre acele condilii ale viefii mentale de care psihologia
tivi prin cunoagtere - nimeni de pe trebuie si lini seama" (p. 9). |ames, alituri de fiziologii din vremea sa, inge-
trinseci a discufiilor academice este legea faptul ci creierul funcfioneazi intr-un corp. pentru a pune accentul pe
:um devine materia minte. Este doar aceasti idee, eu personal fecurg uneori la conceptul de ,,creier incorporat",
lucru despre care fiica mea adolescenti imi amintegte cu insisten{[ ci suni
icini - invifat in qcoala
aga cum am ridicol. De ce? Rispunsul pe care ea mi-l adreseazi este: ,,Thti, ai mai v6zut
e cercetare - indici spre rolul central weodati un creier care si nu func{ioneze intr-un corp?" Fiica mea are un
gindurilor, emo(iilor gi amintirilor mod fermecitor de a mi determina si mi gdndesc la tot felul de lucruri, pe
adesea ca fiind confinuturi (sau acti- care altfel aq putea si nu le iau ln considerare. Degi ea are dreptate, desigur, in
nt, experienla congtiinlei insesi, este wemurile moderne, adesea uitdm ciL creierul care se giseEte in cap este nu
Ln produs secundar al procesirii neu- doar o parte a sistemului nervos, ci gi o componenti a intregului sistem fizic.
tivitatea creierului se dovedegte a fi |ames spunea:
efini originea minlii, atunci studiile
pentru modul in care creierul gene- stirile mentale favorizeazir, de asemenea, aparilia unor schimbiri in calibrul
(sic!) vaselor de singe sau in modificarea ritmului beteilor inimii sau al unor
ce numim ,,corelafii neurale ale con-
procese gi mai subtile, in glande gi in organele interne. Daci se
ndelungate gi anevoioase, dar unele line seama de
acestea, precum gi de activitilile care apar dupi o perioadi mai indepirtati
din cauza stdrii mentale care s-a manifestat la un moment dat acolo, ar fi bine
ulg il consideri pirintele psihologiei
s[ fie postulati legea general valabili care spune ci nicio modificare mentald
etitulati The Principles of Psychology,
nu se petrece vreodat[, frri ca ea si fie insofiti sau urmatr de o schimbare
fizicn (p. 3).
rdispensabili operafiunilor mentale e,

zilele noastre, incAt nu mai sunt nevoit


Aici, putem observa ci |ames inlelegea faptul c6 mintea nu era doar incap-
cru, ci doar il voi postula gi voi trece
sulati in cutia craniani, ci era deplin incorporati. Cu toate acestea, accentul
pe care el il punea aici era asupra stirilor fizice asociate cu mintea sau chiar
lii va constitui mai mult sau mai pu{in
: a fost corect (p. 2).
determinate de stirile mentale, dar flri sd, cauzeze ori si genereze activiti{i
mentale. creierul era perceput, a$a cum fusese incepdnd cu mult timp in urmi,
ul ca fiind esenJial pentru inlelegerea ca fiind sursa viefii mentale. Mintea, in cercurile academice, este un sinonim
pentru activitatea creierului - evenimente ce au loc in cap, nu in lntregul
Ei
;peclia este o sursi ,,dificili qi failibili" corp. ca un exemplu ilustrativ, dar formulat in mod comun, un text modern
.ceasti perspectivi impreuni cu difi- de psihologie evidenfiazi aceasti definifie de glosar a minfii: ,,creierul gi
:itorii in tentativa lor de a cuantifica activitifile sale, inclusiv gandurile, emofiile Ei comportamentele" (cacioppo
es important de evaluare, in care s-au gi Freberg, 2013).