Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Plan:
1. Doctrina politică - noţiune, trăsături,
funcţii
2. Liberalismul, Neoliberalismul
3. Conservatorismul, Neoconservatorismul
4. Curentele socialismului (socialismul
utopic, marxismul, leninismul, social-
democraţia)
5. Fascismul
6. Feminismul
7. Democrat creştinismul
Literatura recomandată
• Mungiu-Pippidi A. Doctrine politice. Iaşi:
Polirom, 1998.
• Piţurcă A. Doctrine politice: Liberalismul şi
conservatorismul. Craiova: Universitaria, 1997.
• Voiculescu M. Doctrine politice contemporane.
Bucureşti: Victor, 2001.
• Ţîrdea B., Noroc L. Politologie. Curs de
prelegeri. Chişinău: Elan Poligraf, 2008.
Doctrină
• Doctrina (lat. Docere - învăţătură) reprezintă o
concepţie închegată, coerentă, care în baza
anumitor principii interpretează realitatea
înconjurătoare, reflectă interesele şi poziţiile
unor grupuri sociale, comunităţi umane.
Doctrina politică reprezintă un sistem coerent
de idei, teze, principii, concepte, mai mult sau
mai puţin elaborate, argumentate şi prezentate
în modalităţi diverse cu privire la organizarea,
conducerea şi funcţionarea societăţii (esenţa
puterii politice, rolul instituţiilor şi partidelor
politice, exprimă raportul dintre guvernanţi şi
guvernaţi).
Funcțiile doctrinelor politice
• Conducerea, organizarea societății în baza
unui sistem de principii,
• Propune programe și valori de acțiune,
• Justifică, argumentează acțiunile, proiectele
politice ale unor lideri, partide politice,
• Susțin interesele unor persoane, grup politic,
• Influențează cursul politic al unui stat, sau
sistem politic.
Clasificarea doctrinelor:
I. Progresiste
Conservatoare
II. Democratice
Nedemocratice
III. De dreapta
De stânga
De centru
Trăsăturile doctrinelor politice
• Caracterul istoric
• Fundamentarea teoretică şi aplicarea practică
- discrepanţe
• Nu au caracter de universalitate
• Transferul de teze
Precursorii
Liberalismului (sec. XVIII)
• Th. Hobbes,
• J. Locke,
• Ch. Montesquieu,
• J. J. Rousseau,
• B. Constant
Trăsăturile liberalismului
• Liberté, égalité, fraternité (moto-ul rev, franc.)
• Limitarea puterii statului (rolul paznicului de noapte)
• Separarea puterii politice (alegeri libere şi alternative)
• Pluralismul politic;
• Teoria egalităţii tuturor în faţa legii
• Creşterea rolului societăţii civile care trebuie să
determină puterea politică
• Individualismul (interesul privat contribuie la realizarea
celui general)
• Inviolabilitatea proprietăţii private
• Economie de piaţă (Jeremy Bentham, Alexis
Tocquevile)
• (laisser faire, laisser passer)
• Libertatea neîngrădită a concurenţei
• Absenţa oricăror îngrădiri între muncă şi capital
• Împotriva politicii sociale active
• Toleranţa statului în raport cu diferite doctrine religioase
• Rezervaţi tradiţiilor şi obiceiurilor statului
• Critică naţionalismul, susţin internaţionalismul
Neoliberalismul (John Keynes “Sfârşitul lui laissez faire”
Franklin Delano Roosevelt “Noul curs”
cauza criza mondială (1929 - 1933)
• Acceptarea intervenţiei parţiale a statului în
economie
• Antietatism (împotriva extinderii rolului statului
în dom. social, economic)
• Legi antimonopol
• Impozitarea marelui business
• Antitotalitarism
• Programe sociale active
• Consens politic
• Stat al bunăstării sociale
Naţionalism - ideologie și politică derivate din
conceptul de națiune, care a contribuit în sec. XVIII-XX
la cristalizarea conștiinței naționale și la formarea
națiunilor și statelor naționale.
INTERNAȚIONALÍSM (fr.internationalisme)
• 1. Solidaritate, colaborare, cooperare liber-consimțită
între națiuni, popoare, țări etc. egale în drepturi, în
scopul sprijinului reciproc.