UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE “NICOLAE TESTEMIȚANU”

PSIHOLOGIE CLINICĂ

DEPRESIA REPREZINTĂ INCAPACITATEA

DE A CONSTRUI UN VIITOR

REALIZAT DE: RUJINA IANA, GR. M1810

COORDONATOR: DANILIUC NATALIA,
CONFERENŢIAR UNIVERSITAR
 DEFINIȚIA DEPRESIEI
• DEPRESIA ESTE O TULBURARE PSIHICA INTALNITA FOARTE DES, CE IMPLICA
INTREG CORPUL, STAREA DE SPIRIT SI GANDURILE.

• TREBUIE SA PRECIZAM FAPTUL CA DEPRESIA NU ESTE DOAR O STARE

TRECATOARE SAU CONTROLABILA DE TRISTETE SI NU REPREZINTA O
SLABICIUNE DE CARACTER. ACEASTA AFECTIUNE POATE LUA FORME
MULTIPLE, DE LA DISTIMIE SI TULBURARI AFECTIVE DE SEZON, PANA LA
TULBURARE BIPOLARA SAU MANIACO - DEPRESIVA.
• IMAGINILE OBTINUTE PRIN REZONANTA MAGNETICA AU ARATAT CA
PERSOANELE CE SUFERA DE DEPRESIE SE EVIDENTIAZA PRIN FUNCTIONAREA
ANORMALA A PARTILOR DIN CREIER CE MODULEAZA STAREA DE SPIRIT,
GANDIREA, SOMNUL, APETITUL SI COMPORTAMENTUL. TOTODATA APARE UN
DEZECHILIBRU A UNOR NEUROTRANSMITATORI IMPORTANTI.
• ORIGINEA TULBURARILOR DEPRESIVE ESTE PLURIFACTORIALA, IMBINAND
AGENTI GENETICI, BIOCHIMICI, DE MEDIU SI PSIHOSOCIALI. FACTORII
BIOLOGICI POT FI PREDISPOZITIA GENETICA, ANUMITE AFECTIUNI
NEUROLOGICE (PARKINSON, SCLEROZA MULTIPLA, ATACURI CEREBRALE),
EXPUNEREA LA AGENTI CHIMICI (MEDICAMENTE SAU ABUZ DE
STUPEFIANTE) SAU AFECTIUNI MEDICALE CRONICE, INSOTITE IN SPECIAL
DE DURERE SI STRES.
• FACTORII PSIHOSOCIALI INCLUD PIERDERILE AFECTIVE MAJORE SI TRAUMELE
CE AU AVUT LOC MAI ALES IN PRIMA PARTE A VIETII, PRECUM SI CAPACITATEA
DE A GESTIONA ACESTE EVENIMENTE.
 • PERSOANELE CU UN NIVEL DE STIMA DE SINE SCAZUT, CARE PRIVESC
LUMEA SI PROPRIA IMAGINE CU PESIMISM, SAU CELE CARE SUNT COPLESITE
FOARTE USOR DE SITUATIILE STRESANTE, SUNT PREDISPUSE LA DEPRESIE,
INSA NU ESTE CLAR DACA ACESTE CARACTERISTICI REPREZINTA DEBUTUL
BOLII SAU DOAR O PREDISPOZITIE PSIHOSOCIALA. SIMPTOMELE:
nelinis
tristet te
e  deznadej
de
ganduri de
moarte sau
sinucidere

dureri de lipsa
cap probleme de
inexplicab de energi
ile concentr obosea e
are la
 TIPURILE DEPRESIEI
• DEPRESIILE POT FI USOARE, MODERATE SAU SEVERE. ACESTE TULBURARI
SE POT PREZENTA IN MOD DIFERIT, IN FUNCTIE DE VARSTA SI SEXUL
PACIENTULUI. DE EXEMPLU ADOLESCENTII SUNT MAI DEGRABA IRASCIBILI SI
MOROCANOSI, DECAT TRISTI, INSA TRATAMENTUL DEPRESIEI LA ACEASTA
VARSTA ARE UN PROGNOSTIC EXTREM DE POZITIV. VARSTNICII SE
CONFRUNTA CU DIFICULTATI SPECIFICE VARSTEI, CUM AR FI PIERDEREA
AUTONOMIEI SI INDEPENDENTEI FIZICE, PIERDERI AFECTIVE, IAR DEPRESIA
ESTE O PARTE INTEGRANTA A PROCESULUI DE IMBATRANIRE.
 MANIFESTARI SI TIPURI DE DEPRESII
• PROFILUL CLINIC AL UNEI DEPRESII DEPINDE PARTIAL DE NATURA SA
(ENDOGENA, PSIHOGENA SAU REACTIONALA) SAU NU ARE NICI O CAUZA
APARENTA (SIMPTOMATICA).
• PENTRU A PRECIZA NATURA UNEI DEPRESII TREBUIE INVESTIGATE
ANTECEDENTELE PERSONALE SI FAMILIALE, MODUL IN CARE A DEBUTAT,
PERSONALITATEA ININTE DE BOALA, EVENIMENTELE SAU PROBLEMELE CARE

Depresi Depresia
AR FI PUTUT-O CAUZA.
depresia
nevrotica
a sau
simptoma
tica
endoge psihogena
 CLASIFICAREA DEPRESIILOR
• DEPRESIA PRIMARA
DEPRESIA SECUNDARA

-unei afectiuni
Depresii Depresii somatice
unipolare bipolare -consumului de
(anxioasa, (depresia cu alcool
recurenta episoade -administrarii
) maniacale) unor
medicamente
 TULBURAREA DEPRESIVA PRIMARA
UNIPOLARA ESTE CLASIFICATA IN MAI
MULTE TIPURI
DEPRESIE PSIHOTICA -BOLNAVUL CREDE CA A COMIS PACATE IMPARDONABILE,
POATE AVEA HALUCINATII AUDITIVE SAU VIZUALE.
DEPRESIE CATATONICA- CARACTERIZATA DE RETARD PSIHOMOTOR SAU ACTIVITATE
INUTILA EXCESIVA, GRIMASE, REPETAREA SAU IMITAREA UNOR CUVINTE SAU MISCARI
MELANCOLIA - LIPSA PROFUNDA A PLACERII IN ORICE DOMENIU, SENTIMENT
EXCESIV DE VINOVATIE, RETARD PSIHOMOTOR SAU AGITATIE, PIERDERE
SEMNIFICATIVA IN GREUTATE
DEPRESIE ATIPICA - SE MANIFESTA PRIN HIPERSOMNIE SI APETIT EXCESIV
 EPISODUL DEPRESIV MAJOR SE
CARACTERIZEAZA PRIN URMATOARELE
DISPOZITIE DEPRIMATA; REDUCEREA
INTERESULUI SI PLACERII PENTRU
ORICE ACTIVITATE, ASTENIE,
FATIGABILITATE, CHIAR SI INERTIE SI
MUTISM; TULBURARI DE SOMN (MAI
ALES INSOMNIE); PIERDEREA
RESPECTULUI DE SINE SI INCREDEREA
IN PROPRIILE PUTERI; TULBURAREA
ACTIVITATII PSIHOMOTORII, CU AGITATIE
SAU LENTOARE SI BRADIPSIHIE;
SENSTIMENTE DE CULPABILITATE;
DIMINUAREA ACTIVITATILOR COGNITIVE
( MEMORIE, ATENTIE, GANDIRE,
IMAGINATIE); BULIMIE IN UNELE FORME
ATIPICE; COMPORTAMENT SUICIDAR.
• TULBURARE BIPOLARA - NUMITA SI DEPRESIE MANIACALA, ACEASTA
AFECTIUNE ESTE CARACTERIZATA DE CICLURI DE STARI EMOTIONALE
OPUSE - EPISOADELE DE DEPRESIE ALTERNEAZA CU EPISOADELE
MANIACALE. EPISOADELE MANIACALE SE MANIFESTA PRIN
COMPORTAMENT IMPULSIV, HIPERACTIVITATE, VORBIRE RAPIDA SI
SOMN PUTIN SAU ABSENT.
• DEPRESIE POST-TRAUMATICA - O TULBURARE PSIHICA COMPLEXA CE APARE IN
URMA UNEI EXPERIENTE TRAUMATICE EXTREME CE PRODUCE FRICA
INTENSA SAU SENTIMENTE DE NEAJUTORARE.
•  DEPRESIE POST-PARTUM - APARE IN PRIMELE SASE SAPTAMANI DE LA
NASTERE. MAMA ARE SENTIMENTE DE TRISTETE, ANXIETATE SAU SUPARARE,
EVENTUAL IRITABILITATE PRODUSA DE COPIL SAU PARTENER. SIMPTOMELE INCLUD
DISPOZITII FLUCTUANTE, PLANS FARA MOTIV, TULBURARI DE SOMN SI APETIT,
DIFICULTATI IN LUAREA DECIZIILOR SI APAR DATORITA SCHIMBARILOR HORMONALE
RAPIDE, PRECUM SI DATORITA STRESULUI ADAPTARII LA STATUTUL DE MAMA. 
 TRATAMENT
• PSIHOTERAPIE PENTRU TULBURARI DEPRESIVE- PACIENTUL INVATA SA-SI
STAPANEASCA GANDIREA NEGATIVA SI CAPATA DEPRINDERI EMOTIONALE SI
COMPORTAMENTALE CARE IL AJUTA SA PREVINA REVENIREA DEPRESIEI.
• TERAPIE COGNITIV – COMPORTAMENTALA - ELIMINA DISTORSIUNILE COGNITIVE,
CARE IMPIEDICA COMPORTAMENTUL DE ADAPTARE SI INCURAJEAZA PACIENTUL SA-
SI REIA ROLURILE SOCIALE SI OCUPATIONALE.
• TERAPIE INTERPERSONALA - SE CONCENTREAZA PE RELATIILE DEFECTUOASE DIN
PREZENT, CARE AU PRODUS SIMPTOME DEPRESIVE EXACERBATE - FACILITEAZA
VINDECAREA DUPA DOLIU, REMEDIAZA DISPUTELE SI TRANZITIILE DE ROL,
FORMEAZA APTITUDINI SOCIALE PENTRU A REDUCE IZOLAREA SOCIALA SI PENTRU A
CRESTE SPRIJINUL SOCIAL.
• TERAPIE PSIHODINAMICA - SE INCEARCA O CONSTIENTIZARE, OBSERVAREA,
ANALIZAREA SI INTERPRETAREA ACESTOR CONFLICTE INCONSTIENTE
 TRATAMENT MEDICAMENTOS PENTRU
TULBURARI DEPRESIVE
• INHIBITORI SELECTIVI AI RECAPTARII SEROTONINEI
(SSRI) - FLUOXETINA, FLUVOXAMINA, PAROXETINA, SERTRALINA,
CITALOPRAM, ESCITALOPRAM
• INHIBITORI AI RECAPTARII SEROTONINEI SI NORADRENALINEI
(SNRI) - VENLAFAXINA, DULOXETINA, MILNACIPRAN. 
• ANTIDEPRESIVE TRICICLICE SI TETRACICLICE - CLOMIPRAMINA,
DOXEPINA, AMITRIPTILINA, MIANSERINA, MAPROTILINA.
• LA FEMEI, RISCUL DE A DEZVOLTA DEPRESIE ESTE MAI MARE
DATORITĂ PREZENȚEI ESTROGENULUI , CARE POATE ACȚIONA
ASUPRA NEUROTRANSMIȚĂTORILOR, ASTFEL ÎNCÂT SĂ PROVOACE
PROBLEME PSIHOLOGICE.
• FEMEILE IN CAZ DE DEPRESIE CAUTĂ SĂ SE PLÂNGĂ CUIVA, IAR
BĂRBAȚII POT DEVENI IZOLAȚI SAU AGRESIVI ȘI CRUZI.
 DEPRESIA MEDICULUI
• APARE IN CAZUL IN CARE MEDICII AU NEVOIA DE A
ECHILIBRA FAMILIA SI CARIERA, SI SIMT O MARE
RESPONSABILITATE, DUBLATA DE ASTEPTARI INALTE
DE LA EI INSISI.
• IAR STRESORII PROFESIONALI SUNT: PACIENTI
PROVOCATORI, SUPRAINCARCAREA PROGRAMULUI,
LIMITELE DE TIMP, PROBLEME LEGATE DE
COMPETENTA, PROVOCARILE LEGATE DE
DOCUMENTATIE SI MANAGEMENTUL CABINETULUI.
• MULTI DINTRE MEDICI ISI GASESC REFUGIU IN
SUBSTANTE ADICTIVE( FEMEILE FOLOSESC PASTILELE,
IAR BARBATII ALCOOLUL SI FUMATUL).
 CONSECINTELE

• SCADEREA TIMPULUI PETRECUT CU

PACIENTII, INTARZIERILE SAU
ABSENTELE DE LA MUNCA
• GRESELILE PROFESIONALE, MEDICUL
DEVINE EXTREM DE CRITIC CU ALTII,
DEPERSONALIZEAZA PACIENTII, FACE
AFIRMATII SARCASTICE, CINICE LA
ADRESA PACIENTILOR
• PROBABILITATE MARE DE A PIERDE
LOCUL DE MUNCA
 CONCLUZIE
• DEPRESIA ESTE UN “PARTENER ABUZIV” CARE, ODATĂ INSTALAT, NE MACINĂ
CU GÂNDURI DINTRE CELE MAI PESIMISTE, DAR CONSTIENTIZAREA STARII
NOASTRE DEPRESIVE SI SOLICITAREA AJUTORULUI UNUI SPECIALIST IN
DOMENIU NE VA AJUTA SA IESIM DIN INTUNERICUL DEPRESIEI SI
SINGURATATII
 BIBLIOGRAFIE

• PSIHOLOGIE MEDICALA. SUPORT DE CURS ( TEMA 12. PERSONALITATEA MEDICULUI)

• WWW.MEDLIFE.RO
• DEPRESIA PSIHOLOGIE MEDICALA.DOCRO.SCRIBD.COM
• DEPRESIA, BOALA TĂCUTĂ CARE TE TRANSFORMĂ ÎN TOTALITATE. CUM SE
COMPORTĂ UN OM DEPRESIV?WWW.CSID.RO
• 4 SFATURI CARE POT FI DE FOLOS ÎN LUPTA CU DEPRESIA - LIFE.ROLIFE.RO
• HTTPS://ADEVARUL.RO/SANATATE/MEDICINA/CHESTIONAR-AUTODETECTAREA-DEPR
ESIEI-1_50AC03A37C42D5A66383E7A1/INDEX.HTML