Rolul aerului în răspândirea

bolilor infecțioase

Realizat: Rujina Iana,

Sofonov Nicoleta, Gr. M1810
Profesor:
Transmiterea aeriană

 Se realizează prin intermediul particulelor mici (</= 5 µm în mărime) care transportă

microbii şi pot fi transferaţi prin intermediul curenţilor de aer pe o distanţă mai mare de 2
m de la sursă. Aceste particule sunt inhalate (de exemplu, în cazul varicelei zoster, rujeolei
şi tuberculozei pulmonare).
 Aerul joaca un rol epidemiologic important, constituind calea de transmisie pentru un
numar mare de agenti patogeni. Bolile infectioase care se transmit pe calea aerului se
gasesc pe primul loc, ca frecventa, cel putin in zona temperate a globului terestru. Astfel
avem bolile infectioase ale copilariei (rujeola, rubeola, scarlatina, varicela, infectia urliana
etc.), gripa si celelalte viroze respiratorii, micoplasmoza, difteria, variola, tuberculoza,
pneumonia, psitta-coza, diferite micoze respiratorii etc. Exista boli care, pe langa alte cai
de transmitere, se pot raspandi sip e cale aerogena, cum ar fi poliomielita, tularemia sau
mai rar ciuma, carbunele.
 Supravietuirea in aer a germenilor patogeni sau conditionat patogeni, depinde de o serie de
factori. Ingeneral aerul nu ofera conditii de dezvoltare a microflorei de origine umana,
supravietuirea lor fiind limitata de existenta unor conditii defavorabile. Astfel, temperature
aerului sufera mari varietati si numai intamplator corespunde conditiilor optime pentru
metabolismul florei mezofile; nici umiditatea aerului nu indeplineste cerintele bacteriilor din
acest grup atat prin valoarea in general scazuta a umiditatii relative, cat si prin oscilatiile
permanente pe care le prezinta. In aer lipseste orice suport nutritiv pentru microorganismele
care paraziteaza organisme umane sau animale. La acesti factori nefavorabili se adauga
existenta unor agenti cu actiune bactericida sau bacteriostatica, dintre care cel mai important il
reprezinta radiatiile ultraviolete. In aceste imprejurari nu poate fi vorba de dezvoltarea acestor
microorganisme, ci numai de un potential mai mare sau mai mic de rezistenta.
 Din acest punct de vedere microorganismele se deosebesc foarte mult intre ele,
caracteristicile lor biologice determinand capacitatea de supravietuire in mediul extern. In
linii generale putem considera ca sporii de ciuperci microscopice si bacteriile sporulate au
rezistenta cea mai mare, urmand formele vegetative ale bacteriilor si virusurilor.
 Astfel unii au rezistenta relative mare cum ar fi bacilul tuberculozei, bacilul difteric, unii
piococi etc., altii au rezistenta mai mica (virusul gripal, pneumococul etc.), iar altii o
rezistenta foarte mica, de la cateva minute la cel mult cateva ore, de exemplu virusul
rujeolei.
Conținutul de microorganisme din aer
depinde de diverși factori:
 cu cât suprafața pământului este mai mare, cu atât mai puține microorganisme în aer. Aproape
că nu există microorganisme în aer deasupra suprafeței oceanelor, mărilor, câmpiilor de
zăpadă, pădurilor și vârfurilor de munte. Dar mai mult peste pământ.

 numărul de microorganisme din aer depinde de apropierea de sat. Există mai mulți microbi în
aerul orașelor mari decât în ​localitățile mici.

 în sezonul cald există mai multe microorganisme în aer decât în ​frig.

 straturile inferioare de aer sunt mai însămânțate cu microbi (1 m3 de aer conține zeci de mii
de microorganisme)
 Dispersarea microorganismelor în aer are loc din sol, ape, surse biologice şi datorită masei
reduse a microorganismelor, acestea se pot menţine în aer sub forma unui „nor” invizibil
de obicei ataşate de particole de praf, ce este purtat de curenţii de aer la distanţe mari în
atmosferă sau în spaţiile interioare.
 se considera ca m/o sunt distribuite in aer sub formă de :
 • Picaturi de secretie nazala, buco-faringiana sau bronsica
 • Praf bacterian (pulberea bacterifoga).
 Picaturile de secretie nazala, buco-faringiana
sau bronsica

 • Acestea sunt picaturi care ajung in aer in momentul actelor obisnuite de stranut, tusit,
cantat sau vorbit. Cantitatea cea mai mare de picaturi se elimina la stranut; tot prin stranut,
picaturile sunt proiectate la distanta cea mai mare. Numarul picaturilor si distanta la care
sunt proiectate este mai mica in timpul tusitului, fiind cea mai mica in timpul vorbitului.
Praful bacterian (pulberea bacterifoga)

 Praful bacterian este constituit din particule de praf pe care adera microorganisme de
origine umana sau animala. Acesti germeni pot sa provina din picaturile sau nuclei de
picaturi depusi pe sol sau pe podeaua incaperii, din puroiul plagilor suppurate, din
expectoratii sau secretiile nazo-faringiene uscate si din dejecte. Particulele de praf de
dimensiuni mai mari se depun rapid, in timp ce cele de dimensiuni mai mici raman un timp
mai indelungat in suspensie in aer. Praful depus pe podeaua unei incaperi poate ajunge in
aer in momentul scuturarii covoarelor, a rufariei de pat, este una din impreju-rarile in care
in aer se gaseste cel mai mare numar de germeni. Prin intermediul prafului bacterian se
transmit in special acele afectiuni al caror agenti patogeni au o rezistenta mai mare in
mediul extern.
 Praful bacterian poate contribui in masura importanta la raspandirea unor infectii cu
piococi, a scarlatinei, difteriei, tuberculozei etc. Exista si posibilitatea ca unele viroze ai
caror agenti patogeni sunt mai rezistenti in mediul extern sa fie transmise si prin
intermediul prafului bacterian.
 Indiferent de formele sub care se gasesc in aer, germenii patogeni si conditionat
patogeni pot provoca imbolnavirea organismelor expuse in primul rand prin inhalarea
suspensiilor contaminate, provocand boli ale aparatului respirator sau unele boli
infectioase, care cunosc drept poarta de intrare aparatul respirator; de asemenea, prin
depunerea lor pe plagi pot provoca aparitia supuratiilor. In special, in salile de operatii
existenta unei incarcari mari bacteriene a aerului poate reprezenta un factor important in
aparitia supuratiei plagilor operatorii.
Măsuri de protecție

 igiena mâinilor -care este esenţială pentru a reduce riscul de răspândire a infecţiilor.
Utilizarea antisepticelor alcoolice este metoda preferată în toate situaţiile clinice, cu
excepţia cazurilor când mâinile sunt vizibil murdare (de exemplu, sânge, alte fluide
biologice) sau după examinarea pacienţilor cu infecţie cu Clostridium difficile sau
norovirus, situaţii în care trebuie utilizate apa şi săpunul
 utilizarea echipamentului individual de protecţie-de exemplu: mănuşi, halate,
protectoare faciale
 igiena respiratorie şi eticheta de tuse- (tehnica de tuse şi strănut cu utilizarea de
batiste de nas de unică folosinţă cu poziţionarea la minimum 1 metru faţă de celelalte
persoane, urmată de igiena mâinilor)
PNEUMONIA

 •După agentul patologic: bacterie (de ex.Rickettsie, Chlamydie) virus micoplasmă, miceți
protozoare, paraziti (Viermi: anelizi, strongiloizi).
 •Pneumonie primară - agenți patologici primari sunt frecvent: bacterii aerobe și anaerobe
Pneumococci, Stafilococci, virusuri gripale, adenovirusuri, herpesvirusuri, miceții, protozoare
(toxoplasmoze).
 Factori ce favorizează pneumonia primară:
 1. Boli pulmonare ca: COPD, Mucoviscidoză, Ectazii bronhice, Emfizem pulmonar.
 2. Boli care slăbesc sistemul imunologic ca: Chemoterapia, Cancerul, Diabetul, Alcoolismul.
 3. Boli alergice(Sindromul Loffler)
 4. Vârsta
Tuberculoza

 o boală infecțioasă frecventă și, de obicei, curabilă, provocată de diferite tipuri de

micobacterii, de obicei de Mycobacterium tuberculosis.
 se transmite prin aer, când persoanele care suferă de forme active de TBC tușesc, strănută
sau elimină spută în aer (picăturile Pfluger)
 Pentru a preveni TBC, oamenii trebuie examinați anual (radiografie pulmonară) pentru
depistarea bolii și educați să aibă o viață echilibrată ca să nu le scadă imunitatea și să fie
vulnerabili la infecție, copii mici trebuie vaccinați cu bacilul Calmette–Guérin pentru
prevenirea îmbolnăvirilor cu forme grave care pot lăsa sechele majore (tuberculoza
miliară, meningo-encefalita TBC)
RUJEOLA

 Rujeola este produsă de un paramixovirus. Rujeola (ca și varicela) este extrem de

contagioasă și se răspândește în principal prin mici picături eliberate din nasul, gâtul și
gura unei persoane aflate în stadiul prodromal sau eruptiv precoce al bolii sau prin nucleii
de picături transmiși aerian. Răspândirea indirectă prin persoane neinfectate sau prin
obiecte este rară.
VARICELA

 cunoscută și sub denumirea populară de vărsat de vânt, este o boală infecțioasă eruptivă
acută generalizată, provocată de virusul varicelo-zosterian, din familia virusurilor
herpetice. Apare de obicei la vârsta copilăriei. La vârsta de adult, virusul provoacă de
regulă o erupție localizată la unul sau mai multe dermatomuri, cunoscută sub numele de
herpes zoster sau zona zoster.
Prevenirea bolilor care se transmit pe calea
aerului
 Evitarea locurilor închise, a zonelor aglomerate
 Vaccinare, care este recomandată de specialiștii în domeniul medical
 Folosirea șervețelelor de unică folosință
 Respectarea condițiilor de igienă
 Evitarea contactului cu persoane bolnave
 Consolidarea sistemului imunitar
 Evitarea oboselii, a stresului și a fumului de țigară.
GRIPA

 cauzată de un virus Influenza

 ele mai întâlnite simptome sunt: febră, congestie nazală, durere de gât, dureri musculare,
dureri de cap, tuse, strănut și starea de oboseală
 virusul este răspândit pe calea aerului de la tușit și strănutat
 acest lucru se întâmplă de cele mai multe ori pe distanțe relativ scurte, de aproximativ 2
metri
 Se poate răspândi și prin atingerea suprafețelor contaminate de virus, urmată de atingerea
gurii sau a ochilor
 Vaccinarea anuală împotriva gripei este recomandată de Organizația Mondială a Sănătății
pentru cei ce prezintă un risc ridicat
Profilaxia gripei

 Măsuri generale: izolare, dezinfecție umedă, evitarea aglomerațiilor. Măsuri speciale:

vaccinarea antigripală mai ales la persoanele cu BPOC (boală pulmonară obstructivă
cronică), cardiaci, astmatici, peste 65 ani, personalul din unități de ocrotire, spitale, cei cu
boli cronice (diabet, ciroză), inf HIV cei ce fac tratament cu aspirină, cortizon, citostatice,
gravidele în trimestrul II și III de sarcină. Vaccinarea se face de obicei în lunile octombrie
sau noiembrie.
Bibliografie

 https://ro.wikipedia.org/wiki/Grip%C4%83
 https://ro.scribd.com/doc/95198748/Boli-Transmisibile-Pe-Calea-Aerului
 https://sanitarabucuresti.spiruharet.ro/images/scoala-sanitara/1617/bfk/curs_2_igiena_aerul
ui.pd
 http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/boli-asociate-aerului-poluat_1458
0
 https://biblioteca.regielive.ro/referate/biologie/microflora-aerului-232559.html