privitor la sursa de transmitere și la organul receptor Transmiterea bolilor pe calea aerului
Transmiterea prin intermediul aerului presupune
contactul cu reziduuri de la picaturi, care s-au evaporat, sau particule de praf care contin microorganisme, care raman in aer, perioade indelungate de timp. Bolile aerogene sunt cele care se transmit pe calea aerului şi au ca poartă de intrare nasul, faringele şi aparatul respirator. Cele mai cunoscute din această grupă sunt: scarlatina, rujeola (cori sau pojar), rubeola, varicela (vărsat de vânt), tusea convulsivă (tuse măgărească), oreionul, gripa, difteria, meningitele, encefalitele, pneumoniile, tuberculoza Ce ne rămâne de făcut? Izolăm cazul de îmbolnăvire acasă sau la spital în funcţie de încadrarea bolii în cele cu internare obligatorie şi respectăm recomandările medicale. Ce măsuri de prevenire aplicăm? Evităm aglomeraţiile, folosim igienic batista (de preferat cele de unică utilizare gen şerveţel), respectăm perioadele de carantinare impuse pentru spitale şi colectivităţi închise şi ne vaccinăm corect pentru bolile prevenibile prin vaccinare. Transmiterea bolilor pe calea apei
Consumul de apă poate avea o influenţă nefavorabilă asupra
organismului atunci când apa conţine agenţii patogeni ai bolilor infecţioase, când are o compoziţie deosebită de cea a apei potabile şi când apa are gust sau miros ce o fac improprie consumului. Aceste modificări ale normelor de potabilitate pot fi determinate cel mai des de caracteristicile solului străbătut de către ape şi impurificării cu ape uzate fecaloid-menajere sau industriale. Rolul apei în răspândirea bolilor a fost remarcat înaintea descoperirii agenţilor patogeni ai bolilor infecţioase transmise prin apă.Cele mai importante boli care se pot transmite prin apă sunt febra tifoidă, holera, dizenteria, leptospirozele, tularemia, bruceloza, tuberculoza, hepatita A şi E, poliomielita, enterocolitele şi unele boli parazitare. Exploatarea defectuoasă a instalaţiilor de epurare şi de dezinfecţie a apei poate determina producerea unei epidemii hidrice, de aceea măsurile de asigurare a potabilităţii apei sunt reglementate prin legislaţie. Epidemiile cu caracter hidric Epidemiile hidrice se caracterizează prin câteva aspecte principale: epidemia se suprapune teritoriului alimentat de sursa de apă contaminată; izbucnirea epidemiei poate fi bruscă, producând apariţia unui număr mare de cazuri într- un timp scurt; îmbolnăvirile se limitează numai la persoanele care au consumat apa infectată; epidemia se poate produce în oricare anotimp al anului. Epidemiile cu caracter hidric se pot produce nu numai prin apa de băut contaminată, ci şi prin intermediul fructelor, legumelor, zarzavaturilor care au fost irigate cu ape de suprafaţă poluate sau cu ape reziduale insuficient epurate. În general, epidemiile virale datorate surselor de apă sunt rare, printre cele mai importante fiind epidemia de hepatită de tip A, dar şi de virusul poliomielitei. Transmiterea bolilor prin calea solului
Solul reprezinta o alta sursa importanta de infectie
prin permanenta sa contaminare cu dejectiile oamenilor si animalelor. Microbii tetanosului, ai antraxului si gangrenei gazoase pot rezista in sol, ani de zile sub forma de spori. Contaminarea solului se face prin ape reziduale si reziduuri organice, prin existenta fermelor zootehnice, a anexelor gospodăresti, a depozitelor pentru reziduuri, a cimitirelor etc. Contaminarea poate fi directă de la surse sau prin intermediul celorlalte căi de transmitere.
Desi solul poate fi contaminat intens, prin procesele de
autopurificare poate interveni în reducerea numărului agentilor patogeni. Structura geochimică a solului, variatiile de temperatură, umiditate, expunerea la radiatiile solare, flora telurică, antagonismul microbian, actiunea bacteriofagilor si tratamentele agrozootehnice reprezintă factori de reducere a contaminării solului. Agentii patogeni frecvent vehiculati prin sol sunt salmonelele, shigelele, vibrionul holeric, bacilul tetanic, botulinic, bacilul cărbunos, leptospirele, ouăle sau larvele de geohelminti, sporii micetelor patogene etc. Reguli profilactice Una dintre cele mai simple si totodata eficiente masuri in reducerea riscului de contaminare o constituie spalarea de mai multe ori pe zi, cu apa si sapun, a mainilor. Obligatoriu, inainte de masa si dupa ce ati folosit toaleta faceti acest lucru. Luati masuri suplimentare de precautie atunci cand pregatiti mancarea: asigurati-va ca suprafetele folosite sunt curate, spalati bine ingredientele, pastrati mancarea preparata, la frigider. O alta modalitate de a tine bolile infectioase la distanta este vaccinarea. Foarte multe asemenea afectiuni au ajuns sa fie eradicate in urma acestei masuri.