Componente şi circuite

pasive - CCP
Cursul 7

1
Cuprins

 Inductanţa
 Inductanţa electrică ca element de circuit
 Comportarea în curent continuu
 Comportarea în curent alternativ
 Comportarea în regim tranzitoriu
 Circuitul RLC serie
 Circuitul RLC paralel

2
Inductanţa electrică ca element
de circuit
 Proprietatea electrică a

V L

elementului de circuit L L

denumit inductanţă este I

I
aceea de a genera un flux L in iile d e flu x m a g n e tic 
C o n d u c to r

magnetic când este parcursă M e d iu c a r c a te r iz a t

de un curent electric. m a g n e tic ă r e la tiv ă 

d e p e r m e b ilita te a
r
 Unitatea de măsură pentru
inductanţă este Henri-ul [H]. I
C o n d u c to r

Valorile întâlnite în practică

pentru inductivităţi încep de d
la subunităţile nH şi H până dt vL diL
L   vL  L
la mH şi H. di L di L dt
dt dt

3
 Inductanţa electrică ca element
de circuit
Componenta electronică l
caracterizată în principal prin
inductanţă electrică este
bobina. Ea conţine mai multe D

înfăşurări numite spire.

 Pentru o bobină inductanţa
poate fi exprimată în funcţie de
numărul de spire, N, de
dimensiunile sale geometrice A
L  0  r N2
(A-aria unei spire şi l-lungimea l
bobinei) şi de proprietăţile  0  4   10 7 H/m
magnetice ale mediului:

4
Energia înmagazinată în
inductanţă
Inductanţa nu disipă putere dar înmagazinează o anumită
energie magnetică atunci când este străbătută de
curentul I şi o cedează când acest curent dispare din ea:

T T T
diL 1 2
0
 0
 
Wm  pdt  vL iL dt  iL L
0
dt
dt  LI L
2

5
 Conectarea inductivităţilor în
serie
Prin conectarea mai multor v vi
inductivităţi în serie se obţine o Lech  ; Li 
AB
di AB dii
inductivitate echivalentă egală
cu suma acestor inductivităţi :
dt dt
n

A
v AB   vi ; i AB  ii
B
i 1
L1 L2 Ln

n
Lech   Li
A B

Lech
i 1

6
 Conectarea inductivităţilor în
paralel
Prin conectarea mai multor v AB vi
inductivităţi în paralel se obţine Lech  ; Li 
o inductivitate echivalentă dată di AB dii
de relaţia: dt dt
n
A
A i AB   ii ; v AB  vi
i 1


L1 L2 Ln Lech
n
1 1

Lech i 1 Li
B B

7
Comportarea inductivităţilor în curent
continuu (CC)

 Inductivităţile sunt echivalente di AB

în curent continuu cu un i AB  cst.  v AB L 0
dt
scurtcircuit.
B
V =0 V =0
AB AB
A B A B

C ir c u it DC C ir c u it
V1 V2=V1 e le c tr o n ic V1 V2=V1 e le c tr o n ic

8
 Comportarea inductanței în curent
alternativ (CA)
Regimul de curent alternativ (c.a.) presupune ca în circuit se aplică semnale sinusoidale.

iL  I L sin t  I L  sin 2ft

diL L=1µH; IL=1A; f=1KHz
vL  L   L  I L  2f cos 2ft
dt

Tensiunea pe inductanță este defazată înaintea curentului prin ea cu 90o

9
Comportarea inductiviţilor în curent
alternativ (CA)
 Inductivităţile sunt echivalente în curent alternativ cu o
impedanţă, ZL. Considerăm curentul prin inductanţă prin
reprezentarea sa fazorială:

diL
vL  L ; iL  I  e jt  e j
dt

vL  L

d VI  e jt  e j   j   L  I  e j t  e j  
dt
v
 j   L  i L  L  Z L  j L
iL Reactanţa
X L  Z L  L inductanţei

10
Comportarea inductivităţilor în curent
alternativ (CA)

 Impedanţa (reactanţa) inductivităţii este

dependentă de pulsaţie (frecvenţă).
 În curent alternativ imitanţele circuitelor cu
inductivităţi vor fi dependente de frecvenţa
semnalelor.
 În consecinţă şi circuitele ce conţin inductivităţi au
proprietatea de filtrare a semnalelor.

11
 Filtru RL trece sus
ZL j L
R vo   vi   vi
R  ZL R  jL
L
j
vo ( j ) R
v v H ( j )  
i L o vi ( j ) 1  j L
R
160 10 6
j 2  f 
10 3 j  f 106
Pentru R=1 K şi L=160 H se H ( jf )  6

160 10 1  j  f 10 6
obţine: 1  j 2  f 
103
Exerciţii:
Deduceţi relaţia vo=f(vi).
Identificaţi circuitul din cursurile anterioare care realiza aceeaşi funcţie.
12
Caracteristicile de frecvenţă ale filtrului RL
trece sus

13
 Filtru RL trece jos
L R R
vo   vi   vi
R  ZL R  j L
v v
i o
R vo ( j ) 1
H ( j )  
vi ( j ) 1  j L
R
1 1
Pentru R=1 K şi L=160 H se H ( jf )  
160 106 1  j  f 10 6
obţine: 1  j 2  f 
103

Exerciţii:
Deduceţi relaţia vo=f(vi).
Identificaţi circuitul din cursurile anterioare care realiza aceeaşi funcţie.

14
Caracteristicile de frecvenţă ale filtrului RL
trece jos

15
Comportarea inductivităţii la
înaltă frecvenţă
 La înaltă frecvenţă, acolo unde reactanţa inductivităţii devine mult
mai mare decât rezistenţele din circuitele anterioare, inductanţa
poate fi echivalată (la limită) cu o întrerupere a circuitului.
R R

F ÎF v v
v v v o = i
i L o i

L
F ÎF
v v v v = 0
i R o i o
R

16
Şoc de înaltă frecvenţă
 În unele circuite inductivităţile sunt utilizate pentru
a separa componentele de curent alternativ de
înaltă frecvenţă (întreruperi în CA) dintre două
circuite fără a afecta transmiterea componentelor
de curent continuu (scurtcircuit în CC), în aceste
situaţii ele se numesc şocuri de înaltă frecvenţă.

17
Comportarea inductivităţii în regim
tranzitoriu
 Regimul tranzitoriu în acest caz reprezintă modificarea
stării de curent continuu din circuit.
 Pe durata acestor modificări inductivităţile nu pot fi
considerate nici întreruperi nici scurtcircuite.
 Analiza de regim tranzitoriu presupune determinarea
modului în care variază curentul prin inductanţe.
 În general funcţionarea circuitelor în acest tip de regim
este descrisă de ecuaţii diferenţiale.

18
Stabilirea curentului prin inductanţă
la aplicarea unei tensiuni constante
 Considerăm iniţial comutatorul
K în poziţia 1. Curentul prin R
inductanţă este nul. 2
K
 La un moment dat, considerat 1 v
moment de referinţă t=t0, R
comutatorul K trece în poziţia E i v
L L L
2.
 După un timp suficient de lung,
t, curentul prin inductanţă
va fi E/R.
 Regimul tranzitoriu se
desfăşoară între cele două
stări de curent continuu ale
inductivităţii.

19
 Stabilirea curentului prin inductanţă
la aplicarea unei tensiuni constante
TKV : E  vR  vL R
2 K
diL
E  R  iL  v L ; v L  L 1 v
dt R
di L i
E  RiL  L L ;   E L L
v
L
dt R
E di
 iL   L
R dt
t

iL (t )  iL ()  [iL (0)  iL ()]  e 
Soluţia ecuaţiei diferenţiale
iL (0)  iL (t  t0 ) L
 Constanta de timp a
iL ()  iL (t  ) R circuitului

20
Variaţia curentului prin
inductanţă, iL
E
iL (0)  0; iL () 
R
t
E 
iL (t )   (1  e  )
R

21
 Variaţia tensiunii pe
inductanţă, vL

t

vR (t )  iL (t )  R  E  (1  e ) 

t

vL (t )  E  vR (t )  E  e 

22
Semnificaţia constantei de timp a
circuitului
 Dacă procesul tranzitoriu s-ar desfăşura cu aceeaşi
pantă ca în origine (momentul iniţial), atunci valoarea
finală a mărimilor din circuit s-ar obţine după un timp
egal cu această constantă de timp.
 Aşa cum se poate constata, matematic valoarea finală a
curentului prin inductanţă se obţine la infinit.
 În practică se consideră că procesul tranzitoriu este
încheiat după 3 (95%) sau după 5 (99%).

23
Exemplu (E=1 V, R=1 K, L=1
mH)

24
 Stingerea curentului prin
 inductanţă
Considerăm iniţial comutatorul
K în poziţia 2. Curentul prin
inductanţă este E/R.
R
 La un moment dat, considerat 2 K
moment de referinţă t=t0, 1 v
comutatorul K trece în poziţia 1. R
i
 După un timp suficient de lung, E L L
v
L
t, curentul prin inductanţă
se anulează.
 Regimul tranzitoriu se
desfăşoară între cele două stări
de curent continuu ale
inductivităţii.

25
 Stingerea curentului prin
inductanţă
TKV :0  v v R L R 2
K
diL
0  R  iL  v L ; v L  L 1 v
dt R

diL L i v
0  R  iL  L ;  E L L L
dt R
diL
0  iL  
dt
t

iL (t )  iL ()  [iL (0)  iL ()]  e 
Soluţia ecuaţiei diferenţiale
E E 
t

t

iL (0)  iL (t  t0 )  iL (t )   e ; vR (t )  R  iL (t )  E  e  ;
R R
iL ()  iL (t  )  0 
t
vL (t )  vR (t )   E  e ; 

26
Exemplu (E=1 V, R=1 K, L=1
mH)

27
Observaţie
 Dacă la trecerea comutatorului K 2
K
R
din poziţia 2 în poziţia 1 circuitul 1 v
rămâne deschis curentul prin i
R

circuit se anulează instantaneu E L L

v
L

ceea ce înseamnă că di/dt.

Acest fenomen determină apariţia
unei supratensiuni la bornele R
2
inductanţei. Această tensiune K

foarte mare poate fi periculoasă 1 v

R
pentru alte circuite. E i v
L L L
 Protecţia împotriva acestei situaţii
se obţine prin introducerea unei
diode în circuit.

28
Comportarea circuitelor RL la
aplicarea unui tren de impulsuri
 Reluăm circuitul RL serie căruia
sursa de semnal vI îi aplică un
tren de impulsuri dreptunghiulare. R
 În analiza următoare vom lua în
v
considerare atât tensiunea de la R
bornele inductivităţii, vL(t), cât şi i
C L
tensiunea de la bornele v
rezistenţei, vR(t). v L
I
 Prin aplicarea sursei de semnal
se repetă succesiv fenomenele
de tranzitorii analizate anterior.

29
Cazul A – constanta de timp a
circuitului mult mai mică decât
durata impulsurilor

30
Cazul B – constanta de timp a
circuitului mult mai mare decât
durata impulsurilor

31
Circuit integrator
 Dacă tensiunea de ieşire este tensiunea de pe rezistenţă
efectul circuitului asupra semnalului de intrare este de
atenuare a fronturilor, fiind similar cu cel al operaţiei
matematice de integrare.
 În această situaţie, vO(t)=vR(t), circuitul se numeşte circuit
de integrare.
 Efectul de integrare este mai pronunţat în cazul B, în care
constanta de timp a circuitului este mai mare decât durata
impulsurilor.
 Funcţia de integrare realizată în regim tranzitoriu este
corespondentă funcţiei de FTJ realizată în CA.

32
Circuit derivator
 Dacă tensiunea de ieşire este tensiunea de pe inductanţă
efectul circuitului asupra semnalului de intrare este de
accentuare a fronturilor, fiind similar cu cel al operaţiei
matematice de derivare.
 În această situaţie, vO(t)=vL(t), circuitul se numeşte circuit
de derivare.
 Efectul de derivare este mai pronunţat în cazul A, în care
constanta de timp a circuitului este mai mică decât durata
impulsurilor.
 Funcţia de derivare realizată în regim tranzitoriu este
corespondentă funcţiei de FTS realizată în CA.

33
Circuitul RLC serie – comportare
în CA R L C

A B
 Impedanţa echivalentă i
între bornele AB este: vA B
1  1 
Z AB  Z Sech  R  jL   R  j  L  
jC  C 

 Modulul acestei impedanţe este:

Z Sech

 R   L 
2 1 
 
 R
2
2 2 2
C  1   2
LC 
2

 C  C

34
 Circuitul RLC serie – comportare
în
Se CA
observă că atunci când pulsaţia (frecvenţa) tinde la zero sau
la  modulul impedanţei tinde şi el la . Această comportare
rezultă şi din faptul că în curent continuu capacitatea reprezintă
o întrerupere, iar la frecvenţe foarte înalte inductanţa reprezintă
o întrerupere.
 Se observă că partea imaginară a impedanţei se anulează la
frecvenţa:
1
0 
LC
 Ea se numeşte frecvenţă de rezonanţă. Din punct de vedere
energetic la acestă frecvenţă capacitatea şi inductanţa îşi
transferă reciproc energia.

35
Circuitul RLC serie –
comportare în CA
 Derivata modulului impedanţei se anulează la frecvenţa de
rezonanţă.
 Rezultă că frecvenţa de rezonanţă este un punct de extrem
pentru modulul impedanţei, în cazul de faţă el fiind un minim.
 La frecvenţa de rezonanţă impedanţa este pur rezistivă fiind
egală cu:

Z Sech (0 )  R

36
Modulul ZSech pentru R=10 , L=10 H,
C=100 nF

Exerciţiu:
Reprezentaţi |ZSech| în funcţie de frecvenţă la scară simplu logaritmică

37
 Circuitul RLC paralel –
comportare în CA R
 Impedanţa echivalentă
L
între bornele AB este: A B

 j L  jL i C
Z AB  Z Pech  R || Z L || Z C  R ||  
 1   LC  1   2 LC  j L
2

R vA B

 Modulul acestei impedanţe este:

L
Z Pech 
2
2 L 

    1   2 LC  2

R

38
 Circuitul RLC paralel –
comportare în pulsaţia
Se observă că atunci când CA (frecvenţa) tinde la zero
sau la  modulul impedanţei tinde la zero. Această comportare
rezultă şi din faptul că în curent continuu capacitatea reprezintă
o întrerupere, iar la frecvenţe foarte înalte inductanţa reprezintă
o întrerupere.
 Se observă că partea imaginară a impedanţei devine  la
frecvenţa:
1
0 
LC
 Ea se numeşte frecvenţă de rezonanţă. Din punct de vedere energetic la
acestă frecvenţă capacitatea şi inductanţa îşi transferă reciproc energia.

39
 Circuitul RLC serie –
comportare în CA
 Derivata modulului impedanţei se anulează la frecvenţa de

rezonanţă.
 Rezultă că frecvenţa de rezonanţă este un punct de extrem
pentru modulul impedanţei, în cazul de faţă el fiind un maxim.
 La frecvenţa de rezonanţă impedanţa este pur rezistivă fiind
egală cu:

Z Pech (0 )  R

40
Modulul ZPech pentru R=100 , L=10 H,
C=100 nF

Exerciţiu:
Reprezentaţi |ZPech| în funcţie de frecvenţă la scară simplu logaritmică

41
Activităţi individuale
 Determinaţi pentru fiecare C irc u it 1
situaţie din tabel funcţia pe
care o realizează în curent v C ir c u it 2 v
i o
alternativ circuitul alăturat.

 Întocmiţi un referat cu tema: Circuit 1 Circuit 2 Funcţie realizată

R RLC serie
“Complementaritatea R RLC paralel
comportării inductanţelor şi RLC serie R
capacităţilor în circuitele RLC paralel R
electronice” RLC serie RLC paralel
RLC paralel RLC serie

42