Sunteți pe pagina 1din 17

LEGISTICĂ FORMALĂ

- ACTELE NORMATIVE –
STRUCTURĂ ȘI STIL
LAURA RITEȘ
DIRECTOR
DEPARTAMENTUL LEGISLATIV
CAMERA DEPUTAȚILOR
LEGISTICĂ FORMALĂ

Art. 61 din Constituție României


Reglementează

UNICA AUTORITATE LEGIUITOARE A ȚĂRII


LEGISTICĂ FORMALĂ

ACTELE NORMATIVE
Din punct de vedere structural, un act normativ este compus,
de regula, din urmatoarele parti:
-titlul
-formula introductiva
-Preambulul, daca este cazul
-partea dispozitiva
-formula de atestare a autenticitatii actului
LEGISTICĂ FORMALĂ

TITLUL ACTULUI NORMATIV


Cuprinde denumirea generică a actului, în funcție de categoria sa juridică și
de autoritatea emitentă, precum și obiectul reglementării exprimat sintetic.
Categoria juridică a actului normativ
Autoritatea publică investită prin Constituție sau printr-un alt act normativ.
Se interzice ca denumirea proiectului unui act normativ sa fie aceeași cu cea
a altui act normativ în vigoare.
In cazul actelor normative prin care se modifica ori se completează un alt
act normativ, titlul actului va exprima operațiunea de modificare sau de
completare a actului normativ avut în vedere.
Ca element de identificare, titlul se întregește, după adoptarea actului
normativ, cu un numar de ordine, la care se adaugă anul în care a fost
adoptat acesta.
LEGISTICĂ FORMALĂ

FORMULA INTRODUCTIVĂ
constă într-o propoziție care cuprinde denumirea autorității emitente și
exprimarea hotărârii de luare a deciziei referitoare la emiterea sau adoptarea
actului normativ respectiv.
În cazul legilor formula introductivă este:
"Parlamentul României adoptă prezenta lege."
Pentru actele Guvernului formula introductivă este:
"În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, Guvernul
României adoptă prezenta hotărâre" sau, după caz, "ordonanță".
La ordonanțele de urgență, formula introductivă este:
"În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată, Guvernul
României adoptă prezenta ordonanță de urgență.„
LEGISTICĂ FORMALĂ

PREAMBULUL
Precedă formula introductivă și precizează, în sinteză, scopul
și, după caz, motivarea reglementării.
El nu poate cuprinde diretive sau reguli de interpretare.
În cazul OUG preambulul este obligatoriu și cuprinde
prezentarea situației extraordinare ce impune recurgerea la
această cale de reglementare.
În cazul actelor normative ale administrației publice centrale
sau locale, în preambul se menționează și avizele prevăzute
de lege.
LEGISTICĂ FORMALĂ

PARTEA DISPOZITIVĂ
Cea mai importanta parte a actului normativ și este alcatuită din totalitatea
prescriptiilor normative și a normelor juridice instituite pentru sfera
raporturilor sociale ce fac obiectul reglementării.
Art.42 al Legii privind normele de tehnica legislativa introduce in partea
dispozitiva a actului normativ numai normele juridice.
In opinia noastra, nu există acte normative pure, care să cuprindă numai
norme juridice. Ele cuprind și alte prescripții care privesc definirea unor
termeni, precizări privind interpretarea normelor, sfera de aplicare a
acestora etc.
Elementul structural de bază al partii dispozitive este ARTICOLUL si el
cuprinde, de regula, o singura dispozitie normativa aplicabila unei situatii
date
(art.45 alin.(l) al Legii privind normele de tehnica legislativa).
LEGISTICĂ FORMALĂ

ARTICOLUL
In cuprinsul unui act normativ poate exista un singur articol sau mai
multe, în funcție de obiectul și scopul reglementarii juridice.

Pentru identificarea si regasirea cu usurinta a informatiei juridice, actele


normative care se compun din mai multe articole cuprind o numerotare a
acestora.
Articolele se numerotează cu cifre arabe.
Capitolele, titlurile, parțile actului nornativ se numerotează cu cifre
romane
Secțiunile cu cifre arabe
Titlurile acestora redau sintetic materia pe care o reglementează.
LEGISTICĂ FORMALĂ

Exemplu:
Constituția României

-Titlul III - Autorități publice


- Capitolul I – Parlamentul
- Secțiunea a 3 -a – Legiferarea
- Art. 73. – Categorii de legi
- Art. 74 – Inițiativa legislativă
- Art. 75 – Sesizarea Camerelor
- Art. 76 – Adoptarea legilor și a hotărîrilor
- Art. 77 – Promulgarea legii
- Art. 78 – Intrarea în vigoare a legii
- Art. 79 – Consiliul Legislativ
LEGISTICĂ FORMALĂ

In cazul in care organul emitent urmareste un scop


bine delimitat, circumscris unei singure idei
legislative, el va concentra intreaga reglementare
juridica intr-un articol unic.
Reglementari juridice cu articol unic întalnim în
special în cazul
-legilor de ratificare a unor tratate intemationale
-legilor de aprobare unor ordonante
-legilor de respingere a unor ordonante
-legilor de abrogare a unor acte normative.
LEGISTICĂ FORMALĂ

Exemplu:
I. ' Articol unic.- Se ratifică Acordul de cooperare dintre Guvernul
Romaniei si Guvernul .... in domeniul..................., semnat la București,
la ......

II. 'Articol unic.- Se aproba Ordonanta de urgenta a Guvemului nr. ...din ...
pentru modificarea Legii......., publicată în Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. ... din.......

III. ' Articol unic.- Se respinge Ordonanta Guvernului nr .... Din .... pentru
modificarea legii ...publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr ....din .....
III. ' Articol unic.- Se abrogă Legea nr .... din .... pentru........publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr ....din .....
LEGISTICĂ FORMALĂ

ALINEATUL
Subdiviziune a articolului
Este întâlnit mai ales atunci cand este vorba de enumerări în textul
legislativ.
Normele de tehnică  legislativă atrag atenția că, ăn astfel de cazuri,
utilizarea liniuțelor trebuie evitată.
Alineatul, trebuie sa condenseze, de regulă, materialul normativ intr-
o propozitie sau într-o frază, care să reglementeze o ipoteză juridică
ce ține de specificul articolului din care face parte.
In cazul în care ipoteza juridica nu poate fi exprimata într-o singură
propoziție sau frază, enunțul alineatului se va diviza în propoziții sau
fraze care se adaugă unele după altele, sub forma unor teze, desparțite
prin semne de punctuație, fiind preferabile virgulele.
LEGISTICĂ FORMALĂ

ARHITECTURA ACTULUI NORMATIV


In cuprinsul unui act normativ, reglementarea juridică este grupată în mai
multe articole.
Partea dispozitiva a actului normativ complex se va diviza în:

a) dispoziții sau principii generale;

b) dispoziții privind fondul reglementării sau dispoziții de conținut;

c) dispoziții tranzitorii;

d) dispoziții finale.
LEGISTICĂ FORMALĂ

DISPOZITIILE SAU PRINCIPIILE GENERALE


Potrivit art.50 al Legii nr. 24/2000 privind normele de
tehnică legislativă, dispozitiile generale cuprind prevederi care:
-orientează întreaga reglementare,
-determina obiectul și principiile acestuia,
-determină aria de reglementare juridică,
-subiecții de drept ce cad sub incidența sa
- înțelesul unor termeni utilizați în cuprinsul actului normativ.
Sunt importante pentru că slujesc la interpretarea intregului
act normativ, fiind un îndrumar prețios pentru cel care aplică
legea.
LEGISTICĂ FORMALĂ

DISPOZIȚII DE FOND SAU DE CONȚINUT

Sunt destinate reglementarii propriu-zise a relatiilor sociale ce


formeaza obiectul actului normativ.

Asamblarea lor trebuie sa tina seama de logica desfasurarii


activitatii reglementate si sa urmareasca parcurgerea diferitelor
etape ale acestei activitati in ordinea succesiva a acestora.

In cadrul sectiunilor sau capitolelor consacrate dispozitiilor de


fond este necesar sa se delimiteze reglementarile de drept
material de cele de ordin procedural.
LEGISTICĂ FORMALĂ

DISPOZIȚIILE TRANZITORII
Introducerea unei noi reglementari juridice în sistemul dreptului
reprezintă adesea o ruptură cu vechile reglementari pe care le
înlocuiește.
Instituie o punte între trecut și momentul aplicării noilor norme
Previn eventualele conflicte între normele juridice ale celor două
reglementari succesive.
Evitarea retroactivității noii reglementari juridice, ca și
ultraactivitatea celei vechi.
Asigură reglementarea juridică a relațiilor sociale pe perioada dintre
abrogarea vechii reglementări juridice și intrarea în vigoare a celei
noi.
LEGISTICĂ FORMALĂ

DISPOZIȚIILE FINALE

De egulă, actele normative de modificare sau/și completare a


altor acte normative stabilesc în dispozițiile lor finale prevederi
privitoare la republicarea acestora.
Dispozițiile finale ale actului normativ temporar vor cuprinde
dispoziții privitoare la perioada de aplicare sau data încetării
aplicării sale.
În cazul legilor prin care se resping ordonanțele de urgență,
dispozițiile tranzitorii ale acestora vor cuprinde și masurile
necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada
de aplicare a ordonanței.

S-ar putea să vă placă și