Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- ACTELE NORMATIVE –
STRUCTURĂ ȘI STIL
LAURA RITEȘ
DIRECTOR
DEPARTAMENTUL LEGISLATIV
CAMERA DEPUTAȚILOR
LEGISTICĂ FORMALĂ
ACTELE NORMATIVE
Din punct de vedere structural, un act normativ este compus,
de regula, din urmatoarele parti:
-titlul
-formula introductiva
-Preambulul, daca este cazul
-partea dispozitiva
-formula de atestare a autenticitatii actului
LEGISTICĂ FORMALĂ
FORMULA INTRODUCTIVĂ
constă într-o propoziție care cuprinde denumirea autorității emitente și
exprimarea hotărârii de luare a deciziei referitoare la emiterea sau adoptarea
actului normativ respectiv.
În cazul legilor formula introductivă este:
"Parlamentul României adoptă prezenta lege."
Pentru actele Guvernului formula introductivă este:
"În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, Guvernul
României adoptă prezenta hotărâre" sau, după caz, "ordonanță".
La ordonanțele de urgență, formula introductivă este:
"În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată, Guvernul
României adoptă prezenta ordonanță de urgență.„
LEGISTICĂ FORMALĂ
PREAMBULUL
Precedă formula introductivă și precizează, în sinteză, scopul
și, după caz, motivarea reglementării.
El nu poate cuprinde diretive sau reguli de interpretare.
În cazul OUG preambulul este obligatoriu și cuprinde
prezentarea situației extraordinare ce impune recurgerea la
această cale de reglementare.
În cazul actelor normative ale administrației publice centrale
sau locale, în preambul se menționează și avizele prevăzute
de lege.
LEGISTICĂ FORMALĂ
PARTEA DISPOZITIVĂ
Cea mai importanta parte a actului normativ și este alcatuită din totalitatea
prescriptiilor normative și a normelor juridice instituite pentru sfera
raporturilor sociale ce fac obiectul reglementării.
Art.42 al Legii privind normele de tehnica legislativa introduce in partea
dispozitiva a actului normativ numai normele juridice.
In opinia noastra, nu există acte normative pure, care să cuprindă numai
norme juridice. Ele cuprind și alte prescripții care privesc definirea unor
termeni, precizări privind interpretarea normelor, sfera de aplicare a
acestora etc.
Elementul structural de bază al partii dispozitive este ARTICOLUL si el
cuprinde, de regula, o singura dispozitie normativa aplicabila unei situatii
date
(art.45 alin.(l) al Legii privind normele de tehnica legislativa).
LEGISTICĂ FORMALĂ
ARTICOLUL
In cuprinsul unui act normativ poate exista un singur articol sau mai
multe, în funcție de obiectul și scopul reglementarii juridice.
Exemplu:
Constituția României
Exemplu:
I. ' Articol unic.- Se ratifică Acordul de cooperare dintre Guvernul
Romaniei si Guvernul .... in domeniul..................., semnat la București,
la ......
II. 'Articol unic.- Se aproba Ordonanta de urgenta a Guvemului nr. ...din ...
pentru modificarea Legii......., publicată în Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea I, nr. ... din.......
III. ' Articol unic.- Se respinge Ordonanta Guvernului nr .... Din .... pentru
modificarea legii ...publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr ....din .....
III. ' Articol unic.- Se abrogă Legea nr .... din .... pentru........publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr ....din .....
LEGISTICĂ FORMALĂ
ALINEATUL
Subdiviziune a articolului
Este întâlnit mai ales atunci cand este vorba de enumerări în textul
legislativ.
Normele de tehnică legislativă atrag atenția că, ăn astfel de cazuri,
utilizarea liniuțelor trebuie evitată.
Alineatul, trebuie sa condenseze, de regulă, materialul normativ intr-
o propozitie sau într-o frază, care să reglementeze o ipoteză juridică
ce ține de specificul articolului din care face parte.
In cazul în care ipoteza juridica nu poate fi exprimata într-o singură
propoziție sau frază, enunțul alineatului se va diviza în propoziții sau
fraze care se adaugă unele după altele, sub forma unor teze, desparțite
prin semne de punctuație, fiind preferabile virgulele.
LEGISTICĂ FORMALĂ
c) dispoziții tranzitorii;
d) dispoziții finale.
LEGISTICĂ FORMALĂ
DISPOZIȚIILE TRANZITORII
Introducerea unei noi reglementari juridice în sistemul dreptului
reprezintă adesea o ruptură cu vechile reglementari pe care le
înlocuiește.
Instituie o punte între trecut și momentul aplicării noilor norme
Previn eventualele conflicte între normele juridice ale celor două
reglementari succesive.
Evitarea retroactivității noii reglementari juridice, ca și
ultraactivitatea celei vechi.
Asigură reglementarea juridică a relațiilor sociale pe perioada dintre
abrogarea vechii reglementări juridice și intrarea în vigoare a celei
noi.
LEGISTICĂ FORMALĂ
DISPOZIȚIILE FINALE