LEGISTICĂ FORMALĂ

DELEGAREA LEGISLATIVĂ
LAURA RITEȘ
DIRECTOR
DEPARTAMENTUL LEGISLATIV
CAMERA DEPUTAȚILOR
 LEGISTICĂ FORMALĂ

SEPARAREA PUTERILOR ÎN STAT

Constitue un model de guvernare a tuturor statelor democratice de astăzi.
Conform acestui model, puterea statului trebuie divizată în diferite
compartimente cu puteri și responsabilități separate și independente.
Cea mai normală separare a acestor puteri este cea tripartită
(legislativă, executivă și judiciară)
În realitate, nu există nici un sistem democratic care are o separare a
puterilor absolută
Astfel, Constituția propune o "separatie a puterilor in stat prin colaborare"
 LEGISTICĂ FORMALĂ

DELEGAREA LEGISLATIVĂ
Legislativul este una dintre cele trei puteri fundamentale independente și este
însărcinat cu dezbaterea și aprobarea legilor
Delegarea legislativă înseamnă abilitarea temporară și condiționată a
Guvernului de a emite norme cu putere de lege.
În exercitarea atribuțiilor sale de realizare a politicii interne și externe a țării și de
exercitare a conducerii generale a administrației publice, Guvernul poate emite
acte juridice cu caracter normativ, denumite hotarâri, ordonanțe și regulamente
 LEGISTICĂ FORMALĂ

DELEGAREA LEGISLATIVĂ
Delegarea legislativa este consacrată de Constituție (art. 115) dar ea
nu operează de la sine, ci numai prin legea de abilitare, pentru
ordonanțele simple.
Ordonanțele de urgență se caracterizează prin faptul ca sunt emise
în baza unei autorități proprii a Guvernului, conferită de
Constituție, fară a mai fi nevoie de o mandatare expresa cuprinsa
într-o lege speciala de abilitare.
 LEGISTICĂ FORMALĂ

ABILITAREA GUVERNULUI DE A EMITE ORDONANTE

-Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a
emite ordonanţe în domenii care nu fac obiectul legilor organice.
-Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul şi data până la
care se pot emite ordonanţe.
-Ordonanţele se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii
legislative, până la împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea
termenului atrage încetarea efectelor ordonanţei.
 LEGISTICĂ FORMALĂ

ORDONANTELE DE URGENTA
Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii
extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având
obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.
Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai :
- după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera
competentă să fie sesizată şi
- după publicarea ei în Monitorul Oficial al României.
 LEGISTICĂ FORMALĂ

ORDONANTELE DE URGENTA EMISE IN TIMPUL VACANTELOR

PARLAMENTARE
Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5
zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere.
Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu
se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată adoptată şi se
trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de urgenţă.
Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se
aprobă cu majoritatea absolută
 LEGISTICĂ FORMALĂ

LIMITELE ORDONANTELOR DE URGENTA

-Nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale,
-Nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului,
drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie,
drepturile electorale şi
-Nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în
proprietate publică.
 LEGISTICĂ FORMALĂ

EFECTELE JURIDICE ALE ORDONANȚELOR

În cazul ordonanțelor supuse aprobarii Parlamentului, fie ca aceasta este cerute prin
legea de abilitare, fie de Constituție, cum sunt cele de urgentă, daca sunt aprobate
(inclusiv cu modificari), continutul lor este absorbit de legea de aprobare, dobândind
astfel valoarea juridica de lege.
În cazul respingerii lor prin lege (art. 115 alin. 7 din Constitutie), ordonanțele nu
mai devin legi, ramân acte administrative normative care își înceteaza efectele pe
data intrarii în vigoare a legii prin care au fost respinse.
Chiar respinse, ele produc efecte juridice pentru timpul cât au fost în vigoare.