Preconcentrarea prin extractie in

faza solida (SPE) si determinarea

cromatografica a triclocarbanului
(TCC) din ape naturale
 Introducere

- Triclocarbanul (TCC) este un compus organic aromatic, triclorurat, utilizat

pe scara larga ca dezinfectant in numeroase produse cosmetice, detergenti,
etc. Prezinta caracteristici antiseptice si antimicrobiene. A fost frecvent
identificat in ape de suprafata, in sedimente si in ape uzate.
 A fost detectat pentru prima data in mediul inconjurator in 1957 in SUA si

incepand de atunci s-a monitorizat, concentratia lui in ape de suprafata

ajungand la 0.2 – 50 g/L (SUA 2005), iar in sedimente nivelul
concentratiei de TCC este de ordinul mg/L.
 Coeficientul de distributie octanol-apa variaza intre 3.5 - 4.76, iar

solubilitatea variaza intre 0.11 – 0.65 mg/L, fiind puternic hidrofobic si

greu biodegradabil.
 Procesele conventionale de tratare a apelor potabile, cat si a apelor

uzate( coagulare, floculare, si sedimentare) prezinta o eficienta medie,

randamente mai bune de indepartare oferind sorbentii pe baza de carbune
activ si nanosorbentii pe baza de carbon.
Formula chimica a TCC
 Proprietatile TCC

Denumire CAS MW pKa Log Kow Solubilitatea Continutul Lungime

in apa, mg/L de clor de unda,
nm
TCC 101-202 315.59 12.7 3.5 0.045 36.7 vol% 265 nm
4.2 0.11-11
5.8-6 0.65
4.9
 Concentratia de TCC din influent si efluent in ape de suprafata si ape uzate
Conc TCC in influent Conc. TCC in Conc TCC in Conc. TCC in efluent
efluent influent
6 g/L - 42 g/L 6 g/L
2 g/L - 6.1 g/L 0.17 g/L
14.5 g/L 0.054 g/L
15 g/L 5 g/L
27 g/L 2 g/L
50 g/L 12 g/L
0.4 g/L 0.08 g/L
16.3g/L 4.82 g/L
6.7 g/L 0.11 362 ng/L 21 ng/L
- 200 ng/L
- 231 ng/L
5.812 g/L - 49-350 ng/L 26-130 ng/L
6.798 g/L - 3.3-5900 ng/L 27-980 g/L
0,108 g/L - 4.57 g/L 0.62 g/L
19.626 g/L - 4.64 g/L 0.31 g/L
- 0.33 - 0.12 g/L
- 0.244 - 0.17 g/L
- 0.046 g/L
 Ecotoxicologia TCC
Triclocarban-ul este un compus organic persistent, inclus din 2009 de
Environmental Protection Agency (US-EPA) pe lista substantelor cu
“risc maxim” pentru sanatatea umana.

TCC se acumuleaza in flora si fauna acvatica precum si in sedimentele

marine, se bio-acumuleaza in tesuturi prezentand efecte endocrine.

Incepand din 2014 TCC este monitorizat lunar in apele de suprafata si

in apele uzate din SUA, iar in Europa se propune introducerea lui pe
lista contaminantilor organici obligatoriu a fi monitorizati in apele
potabile, apele de suprafata si apele uzate, introducandu-se
concentratii maxime admise in toate aceste categorii de ape.
Produsi de degradare ai TCC in medii acvatice
 Extractia in faza solida (SPE)

 Principiile extractiei in faza solida

 Caracteristici
 Tipuri de sorbenti pe baza de silice si polimeri
 Aplicatii

8
 Principiul metodei (I)
Extractia in faza solida cuprinde procedeele de extractie ale analitilor
pe un mediu solid cu proprietati adsorbante.
Proba este lichida, iar mediul extractant este un adsorbant, ales in
functie de natura analitilor extrasi din proba lichida.
Analitii retinuti pe adsorbant sunt apoi desorbiti, de regula intr-un alt
solvent.
Proba se trateaza in prealabil pentru:
 inlaturarea interferentelor
 o mai buna acuratete a rezultatelor
 concentrarea analitului in vederea imbunatatirii limitei de detectie
 protectia echipamentelor si reducerea costurilor

9
 Principiul metodei(II)

 Selectivitatea procesului de separare este data de

numarul speciilor care participa la echilibrele de
adsorbtie: (Xi)solutie (Xi)solid

 Raportul de concentrare depinde de raportul de volume

proba/solvent utilizate la desorbtie si de randamentele
de adsorbtie si de desorbtie ale analitului studiat.

10
 Aplicatii
Pentru simplificarea matricii probei initiale si pentru concentrarea unor specii
analitice peste limita de detectie cromatografica
PAH‘s din ape si soluri
- PCB‘s din uleiuri
- Pesticide din ape si soluri

Alimente/Furaje/Bauturi
Aflatoxine din porumb
- Cafeina din bauturi de tip cola
decofeinizate
- Vitamina E din sucuri

Farmaceutice/Clinice/Biologice
- Benzodiazipine din ser
- Steroizi, anaboliti/Urina
- Aflatoxine din ficat
 Faze stationare solide pentru SPE
Majoritatea materialelor sunt formate din faze legate
covalent pe suprafata particulelor de silice.
(o.d.  50 m, suprafata specifica 500 m2g-1)

Sorbenti nepolari(faza inversa): Sorbenti polari (faza normala):

• C18 – C8 – C6 – C4 – C2 • Cianopropil
• Ciclohexil • Bara de silice
• Fenil • Diol
• Cianopropil • Aminoalchil

Sorbenti schimbatori de ioni: Sorbenti cu faze chimic legate:

• SAX Strong Anion eXchanger • gruparile –SiOH accesibile
• SCX Strong Cation eXchanger reactioneaza cu trimetil silanul
• Weak anion- and cation exchangers • mai putin polari
Tipuri de eluenti SPE

Proba isi modifica

polaritatea prin:
• diluare cu solventul
adecvat
• schimb de solventi pe
SPE
 Capacitatea de retinere a fazei solide

 Capacitatea de retinere a fazei solide se defineste prin volumul de proba (V b)

presupus a avea o concentratie constanta(Cinitial) in timpul extractiei, care
poate fi trecut printr-un cartus de extractie, a.i. raportul concentratiei
analitului la iesirea din cartus (Ciesire)/Cinitial sa nu depaseasca o anumita limita
impusa, notata cu  < Ciesire/Cinitial
 Parametri importanti Vb, Vr, Vf:
 Vb - valoare a volumului de proba peste care efluentul ce iese din cartus
incepe sa contina 1% din concentratia initiala de analit, adica faza solida
este complet incarcata;
 Vr - volumul de retentie corespunde punctului de inflexiune al curbei,
punct in care procesul de adsorbtie in masa de adsorbant incepe sa fie
nesemnificativ
 Vf - volumul final la care  este 0.99, adica adsorbantul mai retine doar
1% din concentratia analitului din proba, in aceasta situatie capacitatea
de adsorbtie a cartusului fiind depasita
 Interactii intre analit, faza stationara si faza
mobila

 Nepolare: van der Waals ~ 20 KJ/mole

 Polare: Dipol / Dipol ~ 40 KJ/mole

leg. de hidrogen ~ 40 KJ/mole

 Electrostatice: Ionice ~ 600 KJ/mol

15
 Avantajele SPE

 SPE utilizeaza mai putin solvent decat in extractia

lichid-lichid (LLE)
 SPE este mai rapida (de cel putin 5 ori)
 Capacitati mari de separare
 Costurile totale ale SPE sunt considerabil mai mici
decat in LLE
 Selectivitati mari: varietate mare de faze chimic
legate si de solventi
 Automatizare mult mai usoara
Instrumentatie utilizata in SPE
 Procedura de lucru
Conditionarea Sorbentul este umectat si Acetonitril
clatit cu solventul de elutie al
analitului, fiind apoi
conditionat cu solventul pur al Apa
matricii.
Retentia Proba lichida trece prin Probe
coloana cu sorbent solid, apoase
analitii find retinuti in
coloana.

Clatirea Compusii nedoriti sunt Metanol/

indepartati prin clatire cu un apa
solvent adecvat.

Elutia Analitii sunt eluati cu Acetonitril

solventul adecvat.
18
Ordinea operatiilor in SPE
Coloane SPE
 Determinarea cromatografica a TCC
Mod de lucru
Reactivi si materiale
 Triclocarban (puritate 99 %)

 Acetonitril

 Apa pura

 HCl 0.1M si HCl 1M

 Prepararea solutiilor
 Se prepara o solutie stoc de TCC de concentratie 1 g/L acetonitril.
Solutia stoc se prepara astfel:
 100 mg (0.0001) TCC se cantareste cu precizie la balanta analitica
 Pulberea de TCC se introduce intr-un pahar Erlenmeyer cu dop
rodat
 Se adauga 40 mL acetonitril
 Paharul se agita periodic pe baie de apa si se introduce intr-o baie cu
ultrasunete timp de 5 minute pana se dizolva particulele de TCC
 Continutul paharului Erlenmeyer se transvazeaza apoi intr-un balon
cotat de 100 mL.
 Se spala paharul Erlenmeyer cu fractiuni mici de acetonitril pentru a
trece cantitativ TCC in balonul cotat
 Se aduce la semn balonul cotat cu acetonitril.
 Solutia stoc se incapsuleaza in parafina si se pastreaza la intuneric
intr-o camera ventilata bine.
 Se prepara prin dilutie cu acetonitril solutii de concentratii cuprinse intre 10 – 100
g/L, conform tabelului de mai jos. Se utilizeaza baloane cotate de 25 mL. Pentru
calcul:

V1C1=V2C2

Completati in tabel volumele rezultate din calcul.

Nr. crt. Conc µg/L Vol. adaugat
de sol. stoc 1g/L
1 25

2 50

3 75

4 100
 Apele uzate au fost colectate de la o instalatie pilot, avand
urmatoarele caracteristici:

pH TDS, mg/L COD, DOC, TOT-P, Tot-N, Conductivitatea,

mg/L mg/L mg/L mg/L S/cm
 8.1 289 17.7 5-6 3.79 3.34 399

 Apele uzate sunt filtrate pe o hartie de filtru de porozitate 1.2 m si se

ajusteaza pH-ul la 6.5 cu HCl 1M.
 Probele vor fi stocate la temperatura de 4 ̊ C pana la inceperea
experimentelor.(Nu vor fi stocate mai mult de doua zile)
 Se preconcentreaza proba, prin extractie in faza solida, trecandu-se
prin cartusul cu C18, 10 mL de proba. TCC-ul retinut pe cartusul
spalat in prealabil cu un amestec de apa distilata si metanol se elueaza
cu acetonitril, colectandu-se in balon cotat de 2mL.
 Conditii analitice
 Instrument: HP-1100 HPLC
 Coloana: 4 X 125 ODS Hypersil 5 µm (C18 column)
 Faza mobila: apa- acetonitril (20:80) % procente de volum
 Debit: 1.5 mL/min
 Regim de elutie: Isocratic
 Detector UV/VIS: absorbanta se masoara la 270 nm;
 Timp de analiza: 10 min
 Volum de injectare: 50 µL
 Temperatura 25 ̊C
 Solutiile standard se prepara in intervalul de concentratii de: 10 -
100 g/L
 Instrumentul cromatografic

solvent

pompa

injector

coloana

detector
Coloana
Pompa
Autosampler-ul si Injectorul
Detectorul spectrofotometric UV/Vis
Colectarea resturilor
Cromatograma obtinuta in urma separarii TCC
 Ordinea peak-urilor si valorile timpilor de
retentie (tR) in minute pentru metoda propusa

Pesticide Ordinea peak-urilor tR, min

TCC 5.5 – 6

C, ppb TCC Aria peak-ului r2 Ecuatia dreptei

25 195688
50 387375
75 603286
100 808978
Proba 208576 C=
 Calculul rezultatelor
 Sa se reprezinte grafic aria picului in functie de concentratie,
obtinand curba de calibrare si sa se determina ecuatia ei.

 Aria picului pentru proba se interpoleaza pe curba de

calibrare, rezultand continutul de TCC din solutia analizata
(din balonul cotat de 2 mL).
 Sa se determine concentratia de TCC din proba de apa

analizata.