T

R P
A L
T A
A G
M I
E L
N O
T R
U
L 1
 DEFINIŢIE
I.Plagă este numită orişice traumatizare mecanică a organismului
asociată cu dereglarea integrităţii învelişului ţesuturilor – al
tegumentelor sau al mucozităţilor.

II. Plaga reprezintă o lipsă de continuitate a pielii, mucoaselor şi a

ţesuturilor subiacente, produsă prin agenţi traumatici (mecanici, termici
sau chimici).

Semiologia plăgilor

Semnele de bază ale plăgilor sunt:

• Durerea;
• Hemoragie;
• Dehiscenţa marginilor plăgii.

2
 Semiologia plăgilor
Sindromului dureros
• Localizarea plăgii
• Caracteristica armei traumatizante
• Rapiditatea producerii plăgii
• Starea neuro-psihică a bolnavului

Hemoragia
• Calibrul vasului lezat şi tipul lui
• Localizarea plăgii
• Starea hemodinamicii sistemice
• Starea sistemei de coagulare

Dehiscenţa

Dereglările funcţionale

Simptomele generale
• +- Anemie acuta sau Soc hemoragic

3
 CLASIFICAREA PLĂGILOR
•După origenea lor se clasează în:
•Chirurgicale;
•Accidentale;
•Militare

În dependenţă de caracterul lezării ţesuturilor

În funcţie de natura AGENTULUI TRAUMATIC:

MECANIC:
- tăiere;
- înţepare;
- muşcătură;
- împuşcare;
- contuze;

TERMIC:
- arsuri;
- degerături;

CHIMIC : - arsuri;
ELECTRIC:- electrocutarea, trăsnetul; 4
 CLASIFICAREA PLĂGILOR

b) În funcţie de REGIUNEA ANATOMICĂ INTERESATĂ

(scalp, faţă, membre, abdomen etc.)

c)În funcţie de PROFUNZIME ŞI COMPLEXITATE:

- SUPERFICIALE, limitate la tegument şi ţesuturile subiacente; nu
depaşesc fasciile de înveliş;
- PROFUNDE:
- Nepenetrante (nu pătrund în cavităţi seroase)
- oarbe
- în seton (deasupra fasciei superficiale);
- transfixiante: - simple;
- complexe;
- Penetrante
- fără leziuni viscerale;
- cu leziuni viscerale;

5
 CLASIFICAREA PLĂGILOR
d) În funcţie de TIMPUL SCURS DE LA TRAUMĂ:
PLĂGI RECENTE: până la 6 ore de la accident
(fără semne de infecţie);
PLĂGI VECHI: peste 6 ore de la accident;

e) În funcţie de ATITUDINEA TERAPEUTICĂ IMPUSĂ, plăgile pot

fi:
 de foarte mare urgenţă: pun viaţa imediat în pericol
(ex: fractura laringiană cu obturarea completă a căilor respiratorii
superioare);
urgente: implică intervenţii după cel mult câteva minute
(ex: pneumotoraxul sufocant);
critice: impun intervenţia în cursul primei ore după accident
(majoritatea situaţiilor de hemoperitoneu);
ascunse: plăgi care nu sunt imediat vizibile
(ex.:plăgile de uretră); 6
 CLASIFICAREA PLĂGILOR
f) În funcţie de GRADUL CONTAMINĂRII ŞI PROGNOZA RATEI
DE INFECŢIE
 CURATE: inciziile chirurgicale pe tegumente dezinfectate şi
fără a se patrunde în tractul digestiv (hernii etc.); rata de infecţie
este sub 2%;

 CU CONTAMINARE MINIMĂ: din tractul digestiv, respirator

sau genitourinar; rata de infecţie este sub 3%;

 CONTAMINATE: contaminare majoră a plăgii; din această

categorie fac parte toate plăgile traumatice; dacă abordarea
terapeutică este corectă riscul de infecţie este < 5%;

 INFECTATE: presupun o infecţie preexistentă (ex. peritonită

apendiculară); rata de infecţie este >50%;
7
 PLĂGII PRIN ARMĂ DE FOC

• prezenţa a trei zone de traumare

E = mv² /2
1000 аtm - 120 кg/сm²

I – zona canalului plăgii;

II – zona de necroză primară
III – zona de comoţie moleculară
sau necroză secundară

8
 PLĂGII PRIN ARMĂ DE FOC

• caracter anatomic complex al lezărilor

Plagă prin armă de foc a gambei

9
 PARTICULARITĂŢILE PLĂGII PRIN ARMĂ DE FOC

• Transfixiantă – este prezent şi poarta de intrare şi ieşire al glontelui;

• Oarbă – este prezentă numai poarta de intrare;
• Tangenţială – canalul plăgii trece prin ţesuturile superficiale, fără
pătrunderea în cavităţi interne ale organismului.

• întotdeauna sunt considerat infectate

10
 PROCESUL DE PLAGĂ

Procesul de plagă – este un complex a dereglărilor consecutive,

ce se petrec în plagă şi reacţiile locale şi generale ale
organismului.

1 fază – faza de inflamaţie (1-5 zile)

- Perioada dereglărilor vasculare;
- Perioada curăţirii plăgii de ţesut necrotic.
2 fază – faza de regenerare (6-14 zile)

3 fază – faza de formare şi reorganizare al cicatricii (de

la a 15 zi)

11
 Faza 1 a procesului de plagă (perioada 1)

(1) spasmul vascular trece în vasodilataţie

(2) dereglarea permiabilităţii peretelui vascular
(3) tromboza capilarelor şi a venulelor
(4) acidoza
(5) edemul tisular (hidratarea)
(6) migrarea leucocitelor
12
 Faza 1 a procesului de plagă (perioada 2)

(1) Liza
(2) Fagocitoza
(3) Răspuns imun

13
 Faza 2 a procesului de plagă

(1) Sinteza colagen

(2) Recanalizarea şi maturizarea
vaselor
(3) Dehidratarea 14
 CREŞTEREA ŢESUTULUI GRANULANT

Rolul ţesutului granulant

(1) completarea defectului de plagă;
(2) protecţia plăgii de penetrare microbiană şi de corpi străini;
(3) sechestrarea şi detaşarea ţesutului necrotizat;

15
Faza 3 al procesului de plagă

Reorganizarea
colagenului

16
Procesul de plagă

17
CICATRIZAREA PER PRIMA

18
CICATRIZAREA PER SECUNDA

19
 CICATRIZAREA SUB CRUSTĂ

Fundul plăgii

derma

Epiteliu în regenerare

regenerat

20
 COMPLICAŢIILE PLĂGILOR

• Hemoragia

Hemoragie externă primară Hemotorace posttraumatic

pe stânga

21
 COMPLICAŢIILE PROCESULUI DE VINDECARE A
PLĂGII
• Infectia (supurarea plăgii)

Staphylococcus Streptococcus Clostridium tetani

aureus faecalis 22
COMPLICAŢIILE PROCESULUI DE
VINDECARE A PLĂGII
• dehiscenţa marginilor plăgii

23
 AJUTORUL PRIMAR ÎN CAZ DE PLĂGI
• lichidarea complicaţiilor precoce,ce pot servi pericol
pentru viaţa bolnavului

Aplicarea garoului în caz de plagă Pansament aseptic în evisceraţia

prin armă de foc cu lezarea arterei organelor într-o plagă largă a
femurale peretelui abdominal
24
 AJUTORUL PRIMAR ÎN CAZ DE PLĂGI

• prevenirea infectării plăgii

Sanarea mecanică a Sanarea plăgii cu soluţie de

tegumentelor din jurul plăgii antiseptic

25
 Tratament
Tratamentul plăgilor urmăreşte o cât mai grabnică şi de bună calitate vindecare, lipsită de complicaţiile ce-ar putea
surveni şi de invalidităţi.

Principii de tratament
 toaleta locală sau toaleta plăgii este absolut obligatorie.
 timpii absolut obligatorii în tratmentul iniţial corect al oricărei plăgii:
- spălarea cu apă şi săpun a ţesuturilor din vecinătate
- epilarea suprafeţelor de tegument acoperite cu păr în cazul plăgilor apărute
în astfel de regiuni, prin raderea părului
- degresarea regiunii prin stergere cu benzină uşoară sau soluţie detergentă
- curăţirea chimică şi mecanică a plăgii

- îndepărtarea chirurgicală a ţesuturilor devitalizate, a eventualilor corpi străini

- sacrificarea lambourilor tăiate de piele, mai ales în porţiunea lor pediculată sau a
tegumentelor cianotice care s-au delimitat la suprafaţa plăgii.

a. În cazul plăgilor recente timpul următor poate fi sutura fără tracţiuni mari pe buzele plăgii
apariţia infecţiei durerea locală şi senzaţie de constricţie locală

impune scoaterea firelor şi deschiderea largă a plăgii

b. Pentru plăgile vechi plaga se vindecă secundar prin granulaţie

aseptizarea ei totală, controlată bacteriologic

sutură secundară (10-12 zi).

26
 TRATAMENTUL PLĂGILOR ASEPTICE

(1) Anestezia

(2) Profilaxia infecţiei secundare

(3) Accelerarea proceselor de cicatrizare a plăgii

(4) Corecţia dereglărilor stării generale a

organismului

27
 PRELUCRAREA PRIMAR CHIRURGICALĂ A PLĂGII

Prelucrarea primar chirurgicală a plăgii – aceasta este prima

operaţie chirurgicală efectuată bolnavului cu plagă cu
respectarea regulelor aseptice şi cu anestezie
Etapele :
•debridarea plăgii;
•revizia canalului plăgii;
•excizia marginilor, pereţilor şi a fundului plăgii;

Metodica exciziei marginilor, pereţilor şi a fundului plăgii

28
 PRELUCRAREA PRIMAR CHIRURGICALĂ A PLĂGII

Etapele:
• hemostaza
• restabilirea integrităţii a organelor şi structurilor traumate

Hemostaza în plagă Plaga antebraţului cu lezarea

nervului radial
29
 PRELUCRAREA PRIMAR CHIRURGICALĂ A PLĂGII

etapele: Plaga nu se suturează

• suturarea şi drenarea plăgii daca:

Plagă poluată cu sol

Traumatizare masivă a
ţesuturilor

Localizarea plăgii pe plantă

Plaga prin armă de foc

30
 SUTURA PRIMARĂ

Sutura primară

Sutura primară amânată

31
 FELURILE DE SUTURĂ

Sutura primară a plăgii feţei

32
 TRATAREA PLĂGILOR PURULENTE

Prelucrarea chirurgicală secundară a plăgii

Metode fizice suplimentare de prelucrare a plăgilor purulente

•Sanarea plăgii cu jet pulsativ de antiseptici
•Cavitaţie ultrasonoră
•Utilizarea laserului chirurgical
•Raze ultraviolete
•Tratarea plăgii în mediu abacterian dirijat

33
TRATAREA LOCALĂ A PLĂGILOR PURULENTE ÎN
PRIMA FAZĂ A PROCESULUI DE PLAGĂ

Soluţii de antiseptici
• soluţie de 3%-5% de acid boric
• soluţie de 0,02% de clorhexidină – frecvent folosita
• soluţie Betadina – frecvent folosita
• furacilină
• soluţie hipertonică (10% soluţie de NaCl)

Unguente hidrosolubile
• levosina
• levomicol
• mafedin-acetat

Enzimoterapia
• tripsin
• himotripsin
• iruxol
34
TRATAREA LOCALĂ A PLĂGILOR PURULENTE ÎN
FAZA DOI A PROCESULUI DE PLAGĂ

Unguiente lipofile
• unguient cu metiluracilă
• troxavazin
•emulsie cu sintomicină
• unguient cu tetraciclină – frecvent folosit
• unguient cu neomicină

35
 TRATAMENT GENERAL

• Antibioterapie
• dezintoxicare
• imunocorecţia
• alimentaţie prin sondă
• hiperbarooxigenare
• tratament simptomatic

36
 METODELE DE DERMOPLASTIE

Lambou integral deplasat Lambou migrator

după Filatov

37
METODELE DE DERMOPLASTIE

Cu lambou liber perforat

38
Plaga transfixianta laterocervicala I

39
Plaga transfixianta laterocervicala II MULTUMESC

40