• Condiții naturale in crusta terestra

• Caracterizarea conditiilor geologice

• Caracterizarea conditiilor hidrogeologice
• Punerea in valoare a resurselor minerale
• Etapele punerii in valoare a resurselor
minerale
CONDIȚII ALE RESURSELOR MINERALE ÎN CRUSTA TERESTRĂ
Crusta terestră poate fi asimilată cu un sistem trmodinamic complex în care
ecuația fundamentală de desfășurare a proceselor se asimilează unui mediu
continuu sub forma:

În care:

mărimea energetică intensivă și poate fi:

•În gama proceselor termice - temperatura [oK]
•În gama proceselor dispersionale -concentrația într-un element sau
grup de elemte [-]
•Densitatea unui element sau grupuri de elemente [kg/m3]
•În gama proceselor de natură electrică – tensiunea electrică sau
potențialul electric scalar [V]
•În gama proceselor mecanice
•Reomecanice – sarcina sau cota piezometrică [m]
•Stereomecanice – energia pe unitatea de greutate [m]
 Unde
(2)
- densitatea medie a mărimii extensive și poate fi:
•în gama proceselor termice - capacitatea calorică pe unitatea de volum [J/m3*oK]
•în gama proceselor dispersionale – fie densitatea de energie [J/m3] fie densitatea de energie masică [J/kg]
•în gama proceselor electrice – densitatea de volum a sarcinii electrice [C/m3]
•în gama proceselor mecanice:
•procese reomecanice - greutate specifică [N/m3]
•procese stereomecanice – greutate specific [N/m3]

viteza relativă nenulă a componentelor dinamic active, față de viteza

componentelor dinamic inactive presupusă nulă [m/s]
m – unitatea de volum în care se găsesc componentele dinamic active față
de 1-m în care se găsesc componentele dinamic inactive
Dacă în ecuația (1) se divide prin densitatea medie a mărimii extensive ecuația fundamentală de
desfășurare a proceselor se aduce la forma:

a – coeficientul de diuzivitate care are dimensiunile unei viteze areolare [m 2/s]

b – coeficient adimensional
ϕ = µ/σ – productivitatea medie de energie pe unitatea de capacitate energetică și are
dimensiunea dintre mărimea ƞ și timp
Ecuația desfășurării proceselor este o ecuație de tipul Fourier – Kirchhoff, iar în funcție de procesul
energetic de natură:
•termică – densitatea fluxului de căldură
[W/m2] – legii lui Fourier depinde de conductivitatea
termică medie
[W/m*K] și gradientul creșterii mărimii intensive ƞ reprezentată
prin temperatură
•dispersională - în care legea liniară

[m/s] sau [kg /s*m2] – corespunzător primei legi a lui Fick reprezintă
densitatea debitului de volum al unui element sau grup de elemente sau
respectiv densitate debitului de masă a unui element sau grup de
elemente. Densitățile volumice și masice depind de
reprezintă coeficientul de difuzie moleculară cu tortuozitate [m 2/s],
respectiv coeficientul de dispersie hidrodinamică cu tortuozitate
(coeficient de difuzie moleculară cu dispersie hidrodinamică) [m 2/s]
•electrică – în care legea liniară
- corespunzător formei locale a legii lui Ohm, reprezintă densitatea curentului
electric [A/m2], iar
se identifică cu coeficientul de conductivitate electrică [1/Ωm] sau
[S/m]
•mecanică – legea liniară
reprezintă viteza de filtrare potrivit legii lui Darcy în cazul proceselor
reomecanice sau densitatea debitului de volum conform ecuațíei lui
Newton generalizate pentru mișcarea cu frecare [m/s] și în care
reprezintă conductivitatea hidraulică sau conductivitatea stereomecanică [m/s]
 • CARACTERIZAREA CONDIȚIILOR GEOLOGICE

Pentru caracterizarea condițiilor geologice se aplică următoarele ipoteze simplificatoare după

cum urmează:
• mărimea intensivă ƞ depinde numai de vârsta rocilor și de adâncimea lor în crusta terestră
• Viteza de deplasare a unor componente în raport cu altele se consideră neglijabilă,
exceptând ariile în care magmele sau alte fluide care ies înspre suprafață
• Productivitatea medie de energie pe unitatea de capacitate energetică are valori pozitive și
negative care se compenseaz reciproc
• Coeficientul de difuzivitate are valoare constantă de unde rezultă că ecuația de desfășurare
a proceselor se reduce la forma simplificată de tip parabolic
• Care admite pentru

Dacă se multiplică cu în care

t- timpul
se obține funcția de facilitate geologică z – adâncimea de îngropare a
rocilor în scoarța terestră
(5)
Pentru exprimarea dificutății geologice se apelează la
funcția logaritmic complementară
 Coeficientul de difuzivitate stereomecanică a depinde difuzivitatea intrensecă a
rocilor χ, de gradul de tectonizare ϴ și de consolidare ω.
În care coeficientul de difuzivitate intrinsecă se scrie sub forma:

de unde rezultă forma finală a funcției de

dificultate geologică

- condiții geologice usoare

- condiții geologice moderate
- condiții geologice dificile
- condiții geologice foarte dificile

Coeficientul de difuzivitate intrinsecă χ = 0.0001 – 0.001 m2/an – pentru formațiunile sedimentare

Pentru cărbuni =0.0004 m2/an
 1 Roci foarte moi și moi
2 Roci semitari
Factorul de
consolidare ω 3 Roci tari
Murgu, 1963
4 Roci foarte tari
Grafit, talc, nisip, pietriș,
argilă, uneori șisturi
argiloase, marne, cretă,
gips, sare gemă, cărbuni
Serpentinite, trahite,
unele marmure, unele
gresii, unele șisturi
argiloase, unele calcare,
unele dolomite
Unele granite, diorite,
gabbrouri, sienite,
porfire, unele marmure,
unele calcare, unele
gresii, unele dolmite
Granite, Bazalte, porfire
cuarțoase, gneise, unele
gresii, unele
conglomerate cuarțoase,
cuarțite, andezite
 Vârsta rocilor

• Factorul de tectonizare ϴ are valori:

• 1 – pentru roci slab tectonizate
• 2—mediu tectonizate
• 3 – roci puternic tectonizate
• 4 – foarte puternic tectonizate

Vârsta rocilor t t<1.64 Cuaternar

(mil. ani)
1.64<t<65 Terțiar
65<t<245 Mezozoic
245<t<570 Paleozoic
T>570 Precambrian
 CARACTERIZAREA CONDIȚIILOR HIDROGEOLOGICE

Pentru caracterizarea condițiilor hidrogeologice reprezentativă devine starea finală a drenării pentru care
ecuația de desfășurare a proceselor are forma:

Ținând seamă de faptul că:

depinde de durata drenării t și distanța față de un front de drenare, coeficienții de difuzivitate

hidraulică

Iar T=KH sau T= KM, după cum acviferul este cu suprafață liberă sau sub presiune, iar B este
factorul de realimentare (drenanță), de asemenea constant atunci ecuația (9) se aduce la forma
simplificată

care admite pentru

o soluíe de forma F (x, t) prin care se evideníaza functia de facilitate hidrogeologică:

Pentru exprimarea dificultății hidrogeologice se adoptă funcția logaritmic complementara

are valori cuprinse intre 0 si 1

și care: a [m2/zi]

Dh<0.25 – conditii hidrogeologice usoare <103 mic

0.25 <Dh<0.5 – conditii hidrogeologice moderate 103<a<105 mijlociu
0.50<Dh<0.75 – conditii hidrogeologice dificile 105<a<107 mare
Dh>0.75 – Condiíi hidrogeologice foarte dificile >107 foarte mare

B [m]
<102 Realimentare foarte puternică
102<a<103 Realimentare puternică
103<a<104 Realimentare moderată
>104 Realimentare slabă
 t [zile]
<10 2
redus
10 <a<103
2
mediu
103<a<104 mare
>104 foarte mare

Iar distanța necesară drenării se determină pe baza caracteristicilor hidraulice și geometrice ale
acviferelor, precum și pe baza configurației lucrărilor miniere de exploatare:

x[m]
<10 mică
10<a<102 medie
102<a<103 mare
>103 foarte mare
În cazul zăcămintelor stratiforme rocile utile pot fi încadrate de acvifere atât în partea superioară (acoperiș),
cât și în partea bazală (culcuș), de care pot fi separate de roci impermeabile (ecrane) cu grosimile ds și
respectiv di atunci condițiile hidrogeologice pentru acviferul inferior sunt

și dacă se iau în considerare ponderile

pentru ecranul din partea superioară a stratului util și respectiv

pentru ecranul din partea inferioară,

atunci funcția de dificultate
hidrogeologică medie devine:
este forma sintetică pentru funcția medie de dificultate hidrogeologică pentru stratul util dintr-un
zăcământ, de asemenea cu valori cuprinse între 0 și 1 și care poate fi
~
Dh
0.25< D~h Condiții hidrogeologice generale
ușoare
~ <0.50
0.25< D Condiții hidrogeologice generale
h
moderate
0.50< D~h <0.75 Condiții hidrogeologice generale grele
~
Dh >0.75 Condiții hidrogeologice generale
foarte grele
 PUNEREA ÎN VALOARE A RESURSELOR MINERALE

Mijloace de investigare Teledetectia

Lucrări de prospectiune geofizica
Lucrări de prospectiune geochimică
Lucrări de prospecțiune geologică
Lucrări miniere și foraje de
prospectiune și explorare
Analiza probelor
Lucrări de exploatare experimentală
sau exploatare pilot
Preparare și/sau prelucrare
probatoare
Management de proiect
• Teledetectia - localizarea, informatii despre configuratie, imagine referitoare la prezență si
aprecieri preliminare a condițiilor de zacamant
• Geofizica aplicata - locaizare, scoate in evidenta configuratia, informatii despre prezență,
imagine asupra condițiilor de zăcământ și aprecieri preliminare despre cantitate
• Geochimia - oferă informatii asupra localizarii, configuratia este bine definită, certifică
prezența, oferă cunostințe noi referitoare la condițiile de zăcământ, inbunătățeste imaginea
asupra cantității și oferă informațiile preliminare despre calitate
• Geologia - localizare, configuratia, prezență, pune în evidență condițiile naturale de zăcământ,
ofera informatii despre cantitate, calitate și o apreciere incipientă referitoare la
exploatabilitate
• Lucrările miniere și forajele - configurație, prezența, condiții naturale, se calculează
cantitatea, informatii referitoare la calitate, aprecieri despre exploatabilitate și primele
informatii referitoare la utilizabilitate
• Analizarea de probe - prezenta, condiții naturale, cantitate, certifică calitatea resurselor,
îmbunătățește cunoașterea exploatabilității și îmbunătățește aprecierea utilizabilității și
primele referiri la competitivitate
• Extractia experimentală - condiții naturale, cantitate, calitatea resurselor, confirmă
exploatabilitatea si aprofundează cunoasterea utilizabilității, îmbunătățește cunoașterea
competitivității
• Preparea sau/și prelucrarea probatoare - cantitatea, calitatea resurselor, exploatabilitatea,
foarte importantă pentru utilizabilitate și confirmă competitivitatea
• Managementul de proiect - calitatea, exploatabilitatea, utilizabilitate și obiectivul principal
este focalizat pe competitivitate
 ETAPELE PUNERII ÎN VALOARE A RESURSELOR

• Cercetare fundamentală - incipientă (științifică) și avansată (aplicativă)

• Prospecțiune - preliminară și de detaliu
• Explorare preliminară și de detaliu
• Exploatare experimentală și industrială

Cu fiecare dintre etape și subetape, crește gradul de cunoaștere al resurselor și rezervelor, din
punctul de vedere al cantității, calității, dar și al exploatabilității.
Alocarea fondurilor bănești pentru investiții depinde de dependența dintre cunoaștrea C- definită pe
intervalul dintre 0 și 1 și încrederea I, de unde rezultă:

Iar dacă cunoașterea se exprimă sub forma1

 unei funcții atunci gradul de încredere este:
I e C

Și unde pentru nvalori ale , în care

C  2n , rezultă pentru n
2
Ie
următoarele intervale de valori

n  2i i  , 0,1, 2,  

n  ,  4,  2,  1, 0, 1, 2, 4,  
 I. =0 Io=0.36787
I-4 = 0.0000001 I+1=0.6065
I-2 = 0.018356 I+2=0.7788
I-1=0.1353354 I+4=0.9394
I+=1
Etapele de cercetare Intervale de Intervale de Resurse minerale
cunoastere incredere
Cercetare incipientă 0 – 0.0625 0.0000001 neevaluate
fundamentala avansată 0.0625-0.25 0.0000001 – 0.018 de prognoză neidentifi
cate
Prospecțiune preliminară 0.25 -0.5 0.018 – 0.135
detaliu 0.5 - 1 0.135 – 0.368
Explorare preliminară 1-2 0.368 – 0.607 posibile estimate identifica
detaliu 2 -4 0.607 – 0.779 probabile calculate dovedite te

Exploatarea experimentală 4 -16 0.779 – 0.930 cvasisigure masurat

e
industrială >16 0.930 - 1 sigure