LEGISTICĂ FORMALĂ

LAURA RITEȘ
DIRECTOR
DEPARTAMENTUL LEGISLATIV
CAMERA DEPUTAȚILOR
 LEGISTICĂ FORMALĂ

NOȚIUNI INTRODUCTIVE

DEFINIȚII
-Știința elaborării legii.
-Știința “facerii” legii.
-Ansamblul metodelor, tehnicilor, procedeelor de exprimare materială
sau formală a ideilor care au nevoie de reflectare normativă.
 LEGISTICĂ FORMALĂ

Art. 61 din Constituți României

Reglementează

UNICA AUTORITATE LEGIUITOARE A ȚĂRII

 LEGISTICĂ FORMALĂ

• Un stat de drept se consolidează, este apreciat și

respectat, în bună măsură, în funcție de justețea,
claritatea și fermitatea legilor sale, precum și de
durabilitatea lor.
• De aceea, cunoașterea procesului de elaborare a
legii și a metodelor de tehnică legislativă,
aplicabile în acest proces, vor fi de un real folos
nu numai pentru cei ce contribuie la elaborarea
actelor normative, ci pentru toți cei care au în
activitatea lor tangență cu aplicarea normelor
juridice.
 LEGISTICĂ FORMALĂ

Nu se confundă cu tehnica legislativă deoarece ea se referă atât la normele

metodologice de redactare a a ctelor normative dar și la regulile de procedură legislativă.
Legistica formală, nu se poate opri la tehnica redactarii actelor normative. Ea trebuie să
își urmeze drumul până la capat, respectiv să îmbine exigențele tehnicii legislative cu cele
ale procedurii legislative pentru a supraveghea integritatea procesului legislativ.
 LEGISTICĂ FORMALĂ

ISTORIC
Legistica formală ca știință modernă care
utilizează un limbaj specific - legislativ - a început
să se dezvolte în Germania, cu ocazia elaborării
Codului civil din 1896.
În Franța, după apariția studiului lui François
Gény, publicat cu ocazia centenarului Codului Civil
Francez II.
În țara noastră, bazele acestei noi științe s-au pus
la începutul secolului al XX-lea, odată cu înființarea
Consiliului Legislativ, în anul1925
LEGISTICĂ FORMALĂ
Ştiiin
nţa legislativ
ă are ca
obiect de stu
diu facerea
legii
 LEGISTICĂ FORMALĂ

Dimensiunea politică

•Autoritatea politică apare ca voință a grupurilor sociale

aflate la conducere, voința extinsă la scara societății
globale și prezentată ca voință a tuturor și deci legitimă.

•Experiența istorică arată că autoritatea politică nu este

nelimitată.

•Ea se schimbă dacă vine în conflict cu voința majorității,

întrucât autoritatea care înabușește personalitatea omului
nu poate duce decât la declinul societății.
 LEGISTICĂ FORMALĂ

Dimensiunea tehnică

•Respectarea principiilor generale de

legiferare, respectiv a normele de tehnică
legislativă sunt obligatorii.

•Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică

legislativă pentru elaborarea actelor normative
– republicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, cu
modificările şi completările ulterioare.
 LEGISTICĂ FORMALĂ

PRINCIPII DE DREPT SPECIFICE

1. Fundamentarea științifică a actelor normative

In condițiile amplificării complexității relațiilor inter­umane,

ridică în fața legiuitorului aspecte de reglementare cu totul noi.
Apar, astfel, domenii noi de reglementare, cum ar fi: domeniul
concurenței, domeniul dezvoltării, domeniul cosmic, spațiul sub­
marin, offshore, etc.
Abordarea acestor domenii implică o specializare accentuată, o
întelegere a corelațiilor, interne și internaționale, în procesul
reglementării, o înarmare cu cunoștinte noi.
Necesitatea cunoașterii aprofundate a realităților, il obliga pe
legiuitor să îndeplinească investigații prealabile în toate domenile.
 LEGISTICĂ FORMALĂ

Fundametarea științifică a unui proiect legislativ trebuie sa

cuprinda:
-analiza situațiilor de fapt care trebuie schimbate
-anticiparea efectelor posibile ale viitoarei reglementări
-costul social al proiectatei reforme legislative
-implicațiile financiare
-oportunitatea sa etc.
Intrucat organele de decizie juridica (Parlamentul) nu au ele
insele posibilitatea sa intreprinda asemenea operațiuni, se
apelează, de obicei, la organisme juridice specializate.
 LEGISTICĂ FORMALĂ

2. Principiul asigurării unui raport firesc între dinamica și statica

dreptului ­

In procesul elaborarii normative, legiuitorul se confruntă cu

presiuni sociale dintre cele mai variate (economice, politice, cul­
turale, ideologice).

Schimbările rapide ce intervin în societate conduc la mutații

în conținutul raporturilor sociale.

Rolul regulii de drept este acela de a ordona aceste raporturi,

de a le garanta securitatea și siguranta juridică, de a calma
posibilele conflicte, conferind sentimentul de stabilitate.
 LEGISTICĂ FORMALĂ

In general, legea reglementeaza pentru perioade lungi.

In relațiile sale cu politica dreptul apare mai conservator, el

caută să apere și să asigure unitatea dintre realitate și normă,
dintre fapt și valoare.

Autonomia relativă a dreptului il face mai rezistent la

presiunile modificatoare.

In mod special politica tinde să desfacă în permanență

relațiile, să inoveze mereu alte forme de manifestare a acestora.
 LEGISTICĂ FORMALĂ

3. Principiul corelarii sistemului actelor normative

Actele normative, intr-un stat, exista intr-o stransa legatura unele

cu altele.

Diversele categorii de acte normative – legi, ordonanțe, hotarari,

ordine etc. – actioneaza, in reglementarea raporturilor sociale, in
cadrul unui proces caracterizat printr-o acuta interferenta.

Legea insa nu exclude, ci presupune actiunea reglementatoare si

a altor categorii de acte normative.
 LEGISTICĂ FORMALĂ

In momentul elaborării actelor normative legiui­torul

trebuie să ia în calcul:

- totalitatea implicațiilor unei noi reglementări,

- modificările normative subsecvente,

- domeniile afectate ca urmare a introducerii unor noi

soluții normative

- precum și eventualele conflicte de reglementări.

 LEGISTICĂ FORMALĂ

4. Principiul accesibilității si economiei de mijloace in elaborarea

normativa

Acest principiu subliniaza contribuția mijloacelor de tehnică

legislativă în fiziono­mia actului normativ.

Conținutul normei juridice, modul de îmbinare a elementelor

structurale ale acesteia, caracterul clar, lipsit de echi­voc al
textului, sunt intotdeauna probe ale maiestriei legiuitorului.

Legiuitorul trebuie să aibă în vedere faptul că destinatarii

normelor juridice sunt oameni cu nivele culturale diferite, cu
posibilități diferite de receptare a unui mesaj normativ.
 LEGISTICĂ FORMALĂ

Cerintele principale pe care le implica realizarea

acestui prin­cipiu constau in:

a) alegerea formei exterioare a reglementarii;

b) alegerea modalității de reglementare juridică;

c) alegerea procedeelor de conceptualizare și a limbajului

normei.
 LEGISTICĂ FORMALĂ

a) alegerea formei exterioare a reglementarii;

-este o cerință de tehnică legislativă întrucât de forma exterioară a

reglementarii depinde valoarea și forța ei juridică, poziția sa în
sistemul actelor normative, corelația cu celelalte acte normative,
etc.

-In raport cu materia reglementată, legiuitorul va alege forma

exterioară de reglemen­tare.

-Astfel, dacă materia reglementată face parte din ceea ce se cheama

'domeniul legii' este obligatoriu ca ele să dobândească
reglementarea juridică prin lege și nu prin alt act normativ.
 LEGISTICĂ FORMALĂ

b) alegerea modalității reglementării juridice;

-Privește opțiunea legiuitorului în legatură cu un anumit mod de

impunere a conduitei prin norma de drept.

-Astfel, o normă juridică poate reglementa:

- imperativ o anumită conduită,

- poate lasa la dispozitia parților dintr-un raport juridic alegerea

conduitei sau

- poate stimula subiecții în legatura cu adoptarea conduitei.

 LEGISTICĂ FORMALĂ

c) alegerea procedeelor de conceptualizare și a limbajului normei.

- Pentru că nu vivează cazuri concrete, ci ipoteze generale,
norma nu poate fi descriptivă, ea operează în mod necesar cu o
serie de concepte, categorii, definiții, etc.

- Prin conceptualizare, se înțelege realizarea unui produs al

gândirii umane pe calea abstractizării. Astfel, prin noțiuni,
categorii, raționamente etc., se desemnează o parte a diversității
fenomenelor, proceselor, relațiilor sau obiectelor concrete.

- De asemenea limbajul ales trebuie să fie unul clar fără

echivoc, pe înțelesul tuturor.
 LEGISTICĂ FORMALĂ

IZVOARELE LEGISTICII FORMALE

Normele juridice care compun Legistica
formală sunt cuprinse în:
- Constituție
- Legi organice
- Legi ordinare
- Ordonanțe
- Regulamete
- Hotărâri
- Ordine
- Decizii
- Cutume parlamentare, etc
 LEGISTICĂ FORMALĂ

Constituția României, republicată

Normele privitoare la procesul de elaborare a legilor și

a celorlalte acte normative

-Titlul III - Autorități publice

- Capitolul I – Parlamentul
- Secțiunea a 3 -a – Legiferarea
- Art. 73. – Categorii de legi
- Art. 74 – Inițiativa legislativă
- Art. 75 – Sesizarea Camerelor
- Art. 76 – Adoptarea legilor și a hotărîrilor
- Art. 77 – Promulgarea legii
- Art. 78 – Intrarea în vigoare a legii
- Art. 79 – Consiliul Legislativ
 LEGISTICĂ FORMALĂ

Legile organice

-Legea nr. 73/1993 pentru înfiinţarea, organizarea şi

funcţionarea Consiliului Legislativ, republicată 2004

-Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea

Curţii Constituţionale, republicată 2010
 LEGISTICĂ FORMALĂ

Legile ordinare

-Legea nr. Legea 24/2000 privind normele de tehnica

legislativa pentru elaborarea actelor normative,
republicata 2010

-Legea nr. 189/1999 privind exercitarea initiativei

legislative de catre cetateni, republicata 2004

-Legea 202/1998 privind organizarea Monitorului

Oficial al Romaniei, republicata 2013
 LEGISTICĂ FORMALĂ

Regulamente

-Regulamentul Camerei Deputaților

-Regulamentul Senatului
-Regulamentul activităților comune ale Camerei
Deputaților și Senatului

-Regulamentul de organizare și funcționare a

Consiliului Legislativ din 26.02.1996
 LEGISTICĂ FORMALĂ

Hotărâri ale Guvenului

Constituie izvoare ale Legistici formale în măsura în
care cuprind norme de tehnică legislativă pentru
etapa extra-parlamentara a elaborării actelor
normative
- Hotărâre nr. 50/2005 pentru aprobarea
Regulamentului privind procedurile, la nivelul
Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi
prezentarea proiectelor de acte normative spre
adoptare.
 LEGISTICĂ FORMALĂ

IZVOARELE LEGISTICII FORMALE

Hotărâri ale Birourilor Permanente

Hotărârea Biroului Permanent a Senatului privind

aprobarea Normelor tehnice referitoare la dezbaterea
iniţiativelor legislative încadrul comisiilor permanente
ale Senatului
 LEGISTICĂ FORMALĂ

Ordine

Ordinul nr. 1173/2018 al Secretarului General al

Camerei Deputaţilor privind procedurile publicării,
republicării şi rectificării, precum şi ale publicării în
numere speciale, cu tiraj limitat, a actelor în
Monitorul Oficial al României
 LEGISTICĂ FORMALĂ

Decizii ale Curții Constituționale

Prin care sunt declarate neconstituționale diferite

prevederi ale legii, ordonanțelor sau ale
regulamentelor parlamentare și care privesc norme
metodologice sau procedurale de redactare sau
adoptare a acestora.
 LEGISTICĂ FORMALĂ
Exemplu
DECIZIA Nr. 89 / 2017 referitoare la obiecţia de
neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea
Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea
porturilor şi a căilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de
transport naval aparţinând domeniului public, precum şi
desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căile
navigabile interioare
CCR admite obiecţia de neconstituţionalitate şi constată că Legea
este neconstituţională, în ansamblul său.
CCR reţine că deosebirile de conţinut normativ dintre cele două
forme ale legii conduc la concluzia nesocotirii principiului
bicameralismului. Decizia CCR sancţionează exclusiv
nerespectarea exigenţelor impuse de Constituție în ce priveşte
procedura legislativă de adoptare a legii.
 LEGISTICĂ FORMALĂ

Cutumele Parlamentare

Acestea intră în rândul izvoarelor Legisticii formale ca reguli

generale, nescrise, care se aplică în cadrul procedurii
legislative în temeiul unei practici necontestate.

Apariția cutumelor parlametare a fost cauzată de lacunele

regulamentelor parlametare.