Leziunile termice

(combustiile,
degerăturile)
Dr. în medicină, conferenţiar universitar
Amatolie Taran
Catedra de ortopedie, traumatologie,
chirurgie de campanie
 Definiţie
 Arsurile sunt leziuni locale provocate
de agentul termic, foarte des
infectate.
 Sunt produse prin acţiunea asupra
ţesuturilor a căldurii, substanşelor
chimice, electricităţii.
 Epidemiologie
În SUA anual 1,8-3mln oameni suportă
tramă termică

70mii internaţi in secţii de

combustiologie

16% decedează
 Etiologie
Termice:
- prin flacără
- lichid ferbinte (gaze, vapori)
- iradiere
Chimice:
- soluţii chimice concentrate
- substanţe caustice
Electrocutare
Jackson’s Theory of
Thermal Wounds

Zona de arsuri superfeciale

Necroză de descvamare<60

Necroză de coagulare >60

Jackson’s Theory of
Thermal Wounds
Jackson’s Theory of
Thermal Wounds
 Primul grad
 Superficial implică
doar epidermul
 Durere locală şi
hiperimie
 Absenţa bulelor
epidermale
 Tratamentul are loc
spontan pe parcursul
a 2-5 zile fără
formarea cicatricilor
 Nu e necesar calculul
suprafeţei lezate
Arsuri superfeciale gr I-II
Arsuri superfeciale I-II
Arsuri superfeciale III-A
Arsuri superfeciale III-A
Arsuri superfeciale III-A
Arsuri profunde III-B - IV
Arsuri profunde III-B - IV
Arsuri profunde III-B - IV
Arsuri profunde III-B - IV
 Determinarea suprafeţei
4 .5
4 .5

18 18

4 .5
4 .5
4 .5

9 9
4 .5 4 .5 4 .5
1
18 18
9 9 9 9 1

7 7 7
 Principiile de tratament
 Scoatera din focar
 ABC algoritm
 Examenarea plăgii combustionale
 Răcirea plăgii
 Prevenirea hypothermiei & infectiei
 Controlul durerii
 Căile răspiratorii
 20% din toţi pacienţii
 Insufecienţă respiratorie acută
 Edem pulmonar 2-3 zile
 Bronchopneumonie peste 5-7 zile
 Plus 10% arsuri profunde
 Formula Franke

Arsuri superfeciale + arsuri profunde X 3

 Formula lui Parkland a
volumului de perfuzie
 4ml x greutatea corpului în kg x
%BSA arsură = 24 ore de infuzie
 Prima jumătate se perfuzează în
primele 8 ore
 Calculată din momentul producerii
leziunii
 Numai în cazul arsurilor de gradul doi
şi trei
Stop the burning.
Remove all smoldering clothing.
 Arsuri electrice
 Terminologia
• Voltaj
 Differenţa potenţialului electric între două
puncte
 Differenţa concentraţiei de electroni
• Amperaj
 Severitatea curentului electric
• Resistenţă (Om)
 Oposiţionarea curentului electric
 Factorii de influenţă
 Voltajul şi amperajul
 Resistenţa ţesuturilor tisulare
 Tipul currentului electric
 Durata şi intensitatea contactului
 Arc electric cu
voltajul 7600v
trecut prin
încălţeminte şi
provocînd arsuri
la picior
 Arsuri electrice
 Contuctibilitatea curentului electric
 Ţesuturi cu rezistenţă joasă
• Vasele sanguine
• Nervii
• Ţesuturi cu rezistenţă înaltă
 Muşchii
 Oasele
 Resultat
• Serioase leziuni vasculare şi nervoase
• Contracturi musculare
• Plăgi termice
 Complicatii
 Aritmii cardiace
 Paralizia muşchiurilor respiratorii
 Tromboze
 Insuficienţă renală
 Fracturi
Electrical Burn
Child with Electrical Burn
 Arsuri chimice
 Acizi concentraţi
necroză de coagulare
 Baze concentrate
necroză de descvamare
 Arsura continiă pînă ce nu se petrece
neutralizarea agentului
 Gradul de leziune şi intoxicaţie
 Caracteristica agentului chimic
 Cantitatea de lichid
 Concentraţia soluţiei
 Mechanismul de acţiune
 Durata acţiunii
Brushing Chemical Burn
Flushing Chemical Burns
 Boala arşilor

Proces patologic în care plaga

combustională se află într-o acţiune
şi dependenţă reciprocă cu organele
şi sistemele organismului
 Boala arşilor
Şocul combustional (1-3zile)
Toxemia acută (-4-13zi)
Septicotoxemia (-14zi-3 luni)
Reconvalescenţa (pînă la 1,5 ani)
 Şocul combustional
Şoc uşor
- arsuri profunde 20%
- indexul Franke 70
Şoc grav
- arsuri profunde 21-40%
- indexul Franke 71-130
Şoc foarte grav
- arsuri profunde >40%
- indexul Franke >130
 Degeraturi
Este considerată ca o afecţiune
locală, caracterizată prin anumite
modificări ale ţesuturilor, care au
fost expuse acţiunei frigului
 Îngheţul
La îngheţ se produce o pierdere
treptată de căldură a corpului care
duce la cuagularea intravasculară a
plazmei bolnavului ce cauzează
necroza tegumentară.
 Numele – Oetzi
Vîrsta – 5300 ani
 Alpii Austro-Italieni
 1991
 Clasificarea degerăturilor

 Perioada prereactivă

 Perioada reactivă

 Precoce
 Tardiva
 Clasificarea degerăturilor
I – hiperimie

II – afectată derma pînă la stratul bazal

(flectene cu lichid seros)

III – afectată derma în tot stratul (flectene

cu lichid hemoragic)

IV – afectată derma şi ţesuturile subdermale

(necroză totală)
Degeraturi
Degeraturi
Succese la examen!