BARZA ŞI RÂNDUNICA

Păsări călătoare
 BARZA
• Barza albă sau cocostârcul, este o
pasăre de talie mare din
ornitofauna ţării care s-a apropiat
de om şi îşi construieşte cuibul în
vecinătatea noastră. Încă de pe
vremea romanilor era socotită
pasăre sfântă "avis pia et benigna"
considerată la fel şi astăzi în multe
zone. Multe credinţe populare se
leagă de această pasăre: aduce
primăvara, aduce noroc casei
unde îşi face cuibul şi o fereşte de
foc şi fulger, poate prevesti
 belşugul, norocul, starea sănătăţii
etc. Barza are picioare lungi şi un
cioc roşu, penele corpului sunt
albe, iar vârfurile aripilor, remigele,
negre.
 UNDE TRĂIESC BERZELE
Berzei îi plac
regiunile, locurile
deschise, bogate în
apă,cum ar fi
mlaştinile sau locurile
umede din preajma
râurilor, cu grupuri izolate
de copaci, însă nu îi plac
zonele cu păduri întinse.
 RÂNDUNICA
• Binecunoscuta rândunică,
numită şi vestitoarea
primăverii , este o pasăre
călătoare, de dimensiuni
mici. Rândunica are o
dimensiune de 13 - 20 de
cm şi trăieşte în Asia,
Africa, America de Nord şi
Europa. Dintre toate
speciile, cea mai cunoscută
este rândunica domestică
(hirundo rustica). Aceasta
are pieptul alb, capul de
culoare negru-albăstrui, iar
corpul i se termină într-o
coadă formată din două pene
lungi şi subţiri.
 UNDE TRĂIESC RÂNDUNELELE
• Rândunica işi alege
locul în care trăieşte în
funcţie de prezenţa
insectelor zburătoare
cu care se hrăneşte,
atât pe lângă casele
oamenilor, cât şi în
peşteri, galerii săpate
în maluri sau în
scorburile copacilor.
 CUIBUL BERZEI
`Cuibul este amplasat pe un loc însorit
şi înalt cu o vedere bună asupra
zonelor de hrănire. Este construit din
crengi, rădăcini, pământ şi este căptuşit
cu paie, fân, iarbă, bălegar, uneori şi cu
hârtie şi cârpe. În cursul anilor, în urma
reparaţilor, poate să ajungă la mărimi
impresionante atingând un diametru de
1-1,5 m, o înălţime de până la 2 m şi o
greutate de 1-2 tone. Un cuib nou
poate fi construit de perechea de berze
în jur de 8 zile. Deobicei, perechea
foloseşte mai mulţi ani la rând acelaşi
cuib. La începutul şi mijlocul secolului
trecut cuiburile erau construite numai
pe clădiri şi copaci. Odată cu
diminuarea locurilor tradiţionale de
cuibărit (acoperişurile de paie sau stuf,
coşurile cu gaură laterală) stâlpii
reţelelor electrice din localităţi au
devenit pentru berze suporturile cele
mai agreate pentru amplasarea
cuiburilor.
 CUIBUL RÂNDUNELELOR

Cuibul este amplasat în cele mai

diverse locuri, mai ales sub streşinile
caselor, dar şi în poduri, garaje, chiar
în interiorul caselor (atunci cand există
o deschidere permanentă spre
exterior). Cuibul este construit din
pietricele unite între ele cu mâl şi are
în general o formă semicirculară cu o
deschidere pe unde intră şi ies
păsărelele. Este căptuşit cu paie si
puf, pentru a fi cât mai confortabil. Un
caz incredibil, dar adevărat, s-a
petrecut atunci când o rândunică a
picat în zbor pe spatele unei pisici,
smulgându-i cu ciocul câteva fire din
blana moale, pentru a-si căptuşi
cuibul! Au fost întâlnite cuiburi de
rândunică în cele mai ciudate locuri:
intr-o cabină de tractor abandonat, în
lămpi agăţate în tavanul grajdurilor...
 ÎNMULŢIREA BERZELOR
Femela depune 2-7 (în
general 3-4) ouă albe. În
timpul clocitului, pe coaja
ouălor pot să apară pete
maronii. Masculul şi femela
clocesc alternativ, iar
schimbul părinţilor la cuib
este precedat întotdeauna
de o ceremonie însoţită de
clămpănit. La noi, puii ies
din ouă la începutul verii, în
iunie, după aproximativ 32
de zile de clocit. Eclozarea
ouălelor nu are loc în acelaşi
timp, ci se petrece în mod
separat, în general la
intervale de două zile.
 PUII BERZELOR
Puii la început au numai
65-80 de grame, sunt
acoperiţi cu un puf alb şi,
deşi nici nu pot încă să se
ridice în picioare, pot deja
să clămpănească. Prin
nişte sunete care seamănă
a mieunat sau a piuit,
arată că le e foame. Ei
sunt acoperiţi cu un puf
alb,
au ciocul negru şi
picioarele
foarte scurte, de culoare
roz.
 ÎNMULŢIREA RÂNDUNELELOR
Rândunica face 3 până la
7 ouă albe cu pete mici roşcate
pe care la clocesc ambii
părinţi, din care ies puii.
Aceştia sunt hrăniţi apoi cu
insecte, uneori chiar cu câte
o libelulă mai mare decât ei!
S-a calculat că pentru
hrănirea tuturor puilor, o
rândunică ajunge să facă nu
mai puţin de 400 de zboruri
pe zi!
 PUII RÂNDUNELELOR
Puii sunt hrăniţi de ambii
părinţi, timp de 4 săptămâni cu
insecte pe care le vânează şi
apoi le transformă într-o
minge compactă pe care o
ţin în gât şi o transportă în
cuib. Când sunt mai mari
pot mânca chiar cu câte o
libelulă mai mare decât ei!
Puii sunt hrăniţi de către
părinţii lor din zbor.
 HRANA BERZELOR
Broasca este hrana
proverbială a berzelor. Ea
se hrăneşte de asemenea
cu râme, gândaci,
păianjeni, larve de
insecte, peşti, şerpi.
Uneori mai vânează şi
şoareci, cârtiţe, iepuri
mici de câmp sau de casă.
 HRANA RÂNDUNELELOR
Rândunelele se hrănesc cu
insecte, musculiţe, libelule,
furnici zburatoare si altele .
Micuţa pasăre prinde insectele
din zbor . Este o vânătoare
neîntrecută, dar are nevoie de
spaţii largi, deschise, pentru
aceste performanţe. De aceea,
preferă câmpiile şi chiar
parcurile din marile oraşe
pentru a vâna, dar nu prea o
întâlnim în păduri, unde desişul
copacilor nu îi oferă suficient
spaţiu.
 MIGRAŢIA BERZELOR
Barza albă ne părăseşte pe
la mijlocul lui august,
începutul lui septembrie.
Prima dată pleacă puii,
care vor fi urmaţi după
câteva zile de către adulţi.
În general, berzele călătoresc
în grupuri formate din peste o
sută de păsări . Ele se
îndreaptă spre sudul Africii. Ele
se întorc primăvara, la începutul
lunii aprilie.
 MIGRAŢIA RÂNDUNELELOR
Dintre toate păsările
migratoare, rândunica este cea
mai cunoscută. De fapt, este
prima pasăre care i-a facut pe
oameni să-şi dea seama de
acest ciudat fenomen al
migraţiei. Multă vreme, s-a
crezut ca rândunelele petrec
iarna ascunse sub pământ sau
chiar sub apă. Rândunica
străbate distanţe mari pentru a
ajunge în nordul Africii.
Principalul motiv pentru care
migrează este căutarea
hranei.În luna aprilie ele se
reîntorc la noi în ţară.
 Fişă de lucru
trage o linie de la pasăre la cuibul ei,colorează păsările