Electroencefalograma (EEG) 

 Inregistrarea semalelor electrice ce rezulta din

activitatea creierului. 
 Daca electrozii de masurare sunt plasati direct
pe cortex se masoara o electrocorticograma. 
 Prin EEG se masoara un ritm dominant cu un
domeniu de frecventa 1-30 Hz si amplitudine
medie 20-100 μV. 
 Amplitudinea undelor reflecta numarul neuronilor
care functioneaza sincron 
Semnificatia clinica a EEG 
 Undele cerebrale reflecta modificari cerebrale
normale (induse de varsta, stimuli) sau
patologice. 
 Test util pentru a diagnostica:
     - hemoragii (hematoame)
     - crize de epilepsie
     - leziuni cerebrale
     - tumori
     - infectii
     - boli degenerative sau metabolice
     - dereglari ale somnului
 Tipuri de unde 
 Alfa       
 Beta 
 Teta   
 Delta  
   Gama 
 Undele alfa 
 Amplitudine in jur de 50 μV. 
 Frecventa 8-13 Hz. 
 Reprezinta activitatea electrica a
neuronilor din cortexul occipital 
 Principalul ritm observat la adulti, in stare
de relaxare (repaos fizic şi psihic)
 Unde beta 

 Amplitudine 5-30 μV 

 Frecventa 13-30 Hz 
 Reprezinta activitatea electrică a regiunilor
frontala si parietal anterioara 
 Ritm normal observat la persoanele in
stare de alerta (activare a cortexului) şi in
timpul stimulării senzoriale 
 
 Unde teta 

 Amplitudine maxima de 20 μV 

 Frecventa 4-8 Hz 
 Normale la copii si in timpul somnului,
anormale la adulti in stare de veghe 
 Unde delta 
 Amplitudinea cea mai mare 
 Frecventa de pana la 4 Hz 
 Apare in fazele de somn profund si la copii pana
la varsta de un an

 Unde gama 
 Frecventa 30-100 Hz 
 Se inregistreaza in conditii de activitate mentala
superioara: perceptie, rezolvarea de probleme,
teama, constienta, etc. 
 
 CELE DOUĂ EMISFERE
CEREBRALE SUNT SEPARATE
PRIN FISURA
INTEREMISFERICĂ ŞI UNITE ÎN
PARTEA BAZALĂ PRIN
FORMAŢIUNI DE SUBSTANŢĂ
ALBĂ

 FEŢELE EMISFERELOR
SUNT STRĂBATUTE DE
ŞANTURI ADÂNCI-CARE
DELIMITEAZĂ LOBI
(SANŢUL CENTRAL ROLANDO,
SANŢUL LATERAL SYLVIUS)
 ŞI ŞANŢURI MAI PUŢIN
ADÂNCI, CARE
DELIMITEAZĂ
CIRCUMVOLUŢIUNI
(girusuri)
 CONFIGURAŢIA
INTERNA

CORTEXUL ESTE SEGMENTUL SUPERIOR CU ROL IN: ÎNVATARE , MEMORIE , CONTROL

COORDONARE , INTEGRARE SENZATII,
VOINTA , STĂRI EMOŢIONALE ŞI
COMPORTAMENTALE.
 SCOARTA CEREBRALA
NEOCORTEX (IZOCORTEX) ARHICORTEX SI PALEOCORTE (ALOCORTEX)

Functional cuprinde : 1. neocortexul

receptor GALBEN -CORTEX CINGULAT
2. neocortexul VERDE -HIPOCAMPUL
motor ROSU(inf) -NUCLEUL AMIGDALIAN
3. neocortex de
asociatie
Structura scoarţei cerebrale(izocortexului)
 Compus din şase straturi:
1. Sratul molecular
2. Stratul granular extern
3. Stratul piramidal extern
4. Stratul granular intern
5. Stratul piramidal intern
6. Stratul fuziform sau piriform
 Cinci tipuri de neuroni:
1. Celule orizontale a lui Cajal
2. Celule granulare (stelate)
3. Celule piramidale ( Beţ şi
Meynert)
4. Celule fuziforme
5. Celulele Martinotti
Ariile corticale (după Brodman)
 Arii corticale (clasificare morfo – funcţională)

 Arii receptoare senzitivo – senzoriale

1. Aria somestezică I
2. Aria somestezică II (versantul superior al sciziunii
laterale)
3. Ariile sensibilităţii vizuale – primară şi secundară
4. Ariile sensibilităţii auditive - primară şi secundară
5. Ariile vestibulare
6. Ariile sensibilităţii gustative
7. Ariile sensibilităţii olfactive
 Arii corticale motorii
1. Aria motoră primară (aria 4)
2. Aria motorie suplimentară
3. Aria premotorie (aria6)
4. Câmpul frontal al mişcărilor ochilor
• Arii de asociaţie
1. Ariile de asociaţie ale lobului prefrontal
2. Ariile de asociaţie ale cortexului medio-orbito-
frontal
3. Ariile de asociaţie ale lobului temporal
4. Ariile de asociaţie parieto-temporo-occipitale
 Arii vegetative
ARIILE SENZITIVE : HOMUNCULUS SENZITIV

Explică
disproporţiile!

Reprezentarea grafică in aria somestezica I (LOBUL

PARIETAL) unde se proiectează sensibilitatea
cutanată si proprioceptivă a regiunilor corpului, in
functie de densitatea receptorilor
 Localizarea ariilor
senzoriale si motorie
primare la nivelul
cortexului cerebral

SUNT ARII CARE PRIMESC SI PROCESEAZĂ SEMNALE SENZORIALE SI INIŢIAZĂ MIŞCĂRILE

VOLUNTARE
 1.Localizarea
ariilor de
asociaţie

si

2.Ariilor motorii
secundare si de
asociatie

1.Primesc si interpreteaza informatiile de la ariile senzoriale primare apoi utilizeaza informatiile din memorie pentru
a le interpreta.
2.Coordoneaza miscarile de mare fineţe si miscarile voluntare ale ochilor, mainilor si capului
 Aria Corticală
Cortex motor asociativ
Cortex prefrontal
Cortex Motor Primar
Cortex somatosenzitiv primar
Arii senzitive de asociatie
Aria vizuala de asociatie
Cortex vizual
Aria Wernicke
Aria auditiva de asociatie
Cortexul auditiv
Centrul vorbirii ,Aria Broca
Functii
Coordoneaza miscarile complexe
Rezolvarea Problemelor, Emotii, Gandire complexa
Initiatierea miscarilor voluntare
Receptioneaza informatiile tactile din corp
Proceseaza informatii multisenzoriale
Prelucrare complexa a informatiilor visuale
Detectarea stimulilor vizuali simpli
Intelegerea limbajului
Prelucrare complexa a informatiilor auditive
Detectarea calitatii sunetelor (intensitate, tonalitate)
Pronuntia si articularea cuvintelor
 LOBII CEREBRALI SI ARIILE CORTICALE
•Ariamotorie-bleo
hasurat
•Aria somatosenzitivă –
galben hasurat
•Aria Broca-negru
 •Aria Wernicke-in lobul
temporal hasurat
orizontal
•Aria auditivă in lobul
temporal galben punctat
•Ariavizuală –albastru
hasurat

CORTEXUL
CUPRINDE :

•Neocortex receptor senzitiv •Neocortex de asociaţie:

•Neocortex motor -din
girusul precentral care (homunculus)
formeaza un Homunculus somato-senzitiv vizual ,
si senzoriale:vizuala,olfactiva,
motor foarte asemanator cu auditiv, motor.
Homunculus senzitiv. gustativa, auditiva,vestibulara
 FUNCTII:
1-proiecţie si integrare
olfactivă

2-regleaza activitatea
vegetativă si endocrină

3-mentine homeostazia
mediului intern

4- emotii

5-instinctele :
alimentare
sexuale

6.-recompensă si
pedeapsă

7. motivatiile

SISTEMUL LIMBIC
Arhicortex si Paleocortex
Arie Aria Broca-centrul motor al vorbirii,pronunţie si articulaţia cuvintelor
Se afla in lobul frontal stang. Nu are corespondent in emisfera
motorie dreaptă
ARIE DE ASOCIAŢIE TERŢIARĂ aria Wernicke-inţelegerea
limbajului

PRIMEŞTE ŞI
INTEGREAZĂ
INFORMAŢII DE
LA ALTE ARII DE
ASOCIAŢIE

ESTE O ARIE
INTERPRETATIVA
 Afazia- tulburarea
limbajului
 Afazia Broca-afazie motorie, afazia Broca rezulta in urma
unei leziuni la nivelul portiunii frontale a ariei cerebrale
corespunzatoare vorbirii. 
 Afazia Wernicke.tulburari accentuate ale intelegerii
limbajului (motora, senzoriala)
Mecanisme chimice la nivelele pre-
şi postsinaptice ce stau la baza
memoriei de scurtă durată
 1. Stimularea concomitentă a neuronului
facilitator şi a celui senzoriale determină
eliberarea serotoninei în fanta sinaptică a
sinapsei dintre aceşti neuroni.
 2. Serotonina se fixează pe receptorii
specifici postsinaptici şi ei activează
adenilat – ciclaza din membrană, care
determină sinteza de AMPc (mesager
secund) din ATP.
 3.AMPc activează o protein – kinază ce
determină fosforilarea unei proteine din structura
canalelor de potasiu din membrana terminaţiei
senzoriale şi blocarea lor pe un interval de la
minute la săptămâni.
 4.Scăderea conductanţei pentru potasiu
determină apariţia unui potenţial de acţiune
prelungit în terminaţia presinaptică senzorială,
 5.Potenţialul de acţiune determină activarea
îndelungată a canalelor de calciu şi influxul
masiv de ioni de calciu în terminaţia senzorială.
Ca urmare se amplifică eliberarea de mediator,
facilitând astfel transmiterea sinaptică pe o
perioadă îndelungată.
 Mecanisme
memoriei de lunga durată
 Somn Veghe
Ce este somnul ?  Criterii
 Criterii electrofiziologice:
comportamentale:  􀁺 EEG
• diminuarea mobilităţii  􀁺 EMG
• ochii închişi  􀁺 EOG
• ↓ răspunsului la stimuli
externi
• postura caracteristică
• stare de inconştienţă
reversibilă
Stadializarea somnului
 Somnul Non REM - mecanisme
Observaţii experimentale: Centrii nervosi care induc somnul:

1. Nucleii rafeului (serotonina)

2. Nucleul tractului solitar
3 Lez. hipotalamus anterior produce insomnie pe termen lung
– Stimularea electrică sau chimică produce un pattern de somn
nonREM pe EEG
– Înregistrări intracelulare au arătat că există celule care descarcă maximal
în somnul nonREM
– Ritm de descărcare:
• VEGHE +
• NonREM ++++
• REM +
– NUCLEII RAFEULUI, HIPOTALAMUSUL ANTERIOR ŞI ARIA
PREOPTICĂ SUNT IMPLICATE ÎN SOMNUL NON-REM
 NonREM - Mecanisme
neurochimice
• GABA
– Nn. GABA în trunchi, talamus, hipotalamus, diencefal,
cortex
– Hipotalamusul şi diencefalul trimit conexiuni spre cortex
– GABA e un neurotransmiţător inhibitor şi poate inhiba
formaţiunea reticulată activatorie, staţiile de releu şi
cortexul.
– Eliberarea de GABA produce inhibiţia corticală şi
deactivarea.
SOMNUL NU E UN FENOMEN PASIV
– peptidul muramil!!!
 Modificări fiziologice în
timpul somnului REM
• Hipotonie musculară generalizată (cu
excepţia sistemelor cardiovascular, respirator
şi oculo-motor).
• Mişcări oculare rapide în special dreapta –
stânga.
• Activarea în proporţie de 70 – 80% a masei
neuronale cerebrale, creşte metabolismul,
vascularizaţia, volumul cerebral, temperatura
cu 1oC
• Excitaţie a organelor sexuale.
4 / 5 episoade de cca. 20 min. la intervale
de 90 min.
 Tipurile temperamentale 
(Tipologia lui Hippocrate şi Galenius.)

 predominanţa în organism a uneia dintre

cele patru „umori” (sânge, limfă, bila
neagră si bila galbenă) determină
temperamentul.
 Pe această bază ei stabilesc patru tipuri
de temperament: sangvinic, flegmatic,
melancolic şi coleric.
 Colericul este energic, neliniştit, impetuos,
uneori impulsiv şi îşi risipeşte energia. El este
inegal in manifestări. Stările afective se succed
cu rapiditate. Are tendinţa de dominare în grup şi
se dăruieşte cu pasiune unei idei sau cauze.
 Sangvinicul este vioi, vesel, optimist şi se
adaptează cu uşurinţă la orice situaţii. Fire
activă, schimbă activităţile foarte des deoarece
simte permanent nevoia de ceva nou. Trăirile
afective sunt intense, dar sentimentele sunt
superficiale şi instabile. Trece cu uşurinţă peste
eşecuri sau decepţii sentimentale şi stabileşte
uşor contacte cu alte persoane.

 Flegmaticul este liniştit, calm,
imperturbabil, cugetat în tot ceea ce face,
pare a dispune de o răbdare fără margini.
Are o putere de muncă deosebită şi este
foarte tenace, meticulos în tot ceea ce
face. Fire închisă, puţin comunicativă,
preferă activităţile individuale.
 Melancolicul este puţin rezistent la
eforturi îndelungate. Puţin comunicativ,
închis în sine, melancolicul are dificultăţi
de adaptare sociala. Debitul verbal este
scăzut, gesticulaţia redusă.
 Tipologia lui Pavlov

 tipul puternic – neechilibrat – excitabil (corelat

cu temperamentul coleric)
 tipul puternic – echilibrat – mobil (corelat cu
temperamentul sangvinic)
 tipul puternic – echilibrat – inert (corelat cu
temperamentul flegmatic)
 tipul slab (corelat cu temperamentul
melancolic)
Tipologia lui Jung si Eysenck