UTILIZAREA HIDROGENULUI

CA SI COMBUSTIBIL PENTRU
MOTOARELE CU ARDERE
INTERNA
 Hidrogenul poate fi utilizat drept combustibil în două
situaţii:
• în motoarele cu ardere internă cu piston
• în pilele de combustie.
Motoarele cu ardere internă pe bază de hidrogen cu
aplicabilitate în domeniul auto sunt destinate vehiculelor de
putere şi trebuie să îndeplinească câteva condiţii: să ofere un
nivel echivalent de manevrabilitate şi o rază de acţiune şi de
siguranţă că vehiculele cu combustibil convenţional.
 Proprietăţile de ardere ale hidrogenului

Hidrogenul este un gaz incolor, inodor şi insipid. Este cel

mai uşor gaz, cu o densitate faţă de aer daer=0,06984, putând
difuza prin orificii fine. Este absorbit de numeroase metale, printre
care Fe, Al şi Cu, cu inserarea în reţeaua moleculară, care
determină modificări ale unor proprietăţi ale acestora. În cazul
oţelului, hidrogenul provoacă un fenomen specific de fragilizare,
care se manifestă şi prin tendinţa de dezvoltare a unor fisuri şi
eventual sufluri, precum şi prin coroziune fisuranta sub tensiune.
În acest sens au fost dezvoltate materiale speciale, cu o stabilitate
acceptabilă la acţiunea fragilizantă, care sunt recomandate pentru
construcţia instalaţiilor funcţionând cu hidrogen.
 Hidrogenul este cel mai uşor element şi, corespunzător, are un volum specific
foarte mare. În concecinta, prin adăugarea hidrogenului în aerul admis în cilindrul
unui motor (la formarea amestecului în exterior), se produce o reducere sensibilă a
masei aerului admis; la plină sarcina, de exemplu, comparativ cu amestecul benzina-
aer, masa de aer admisă se reduce cu aproximativ 30%. La o valoare aproape egală a
valorii puterii calorifice pentru amestecul stoichiometric hidrogen/aer şi benzină/aer.
Hidrogenul se distinge şi prin viteză ridicată de difuzie; comparativ cu
benzina, de exemplu, viteza de difuzie a hidrogenului este de 7-8 ori mai mare.
Această proprietate favorizează amestecarea rapidă cu aerul chiar în condiţiile
formării amestecului în interior, la turaţii ridicate de funcţionare. Cu oxigenul se
combina la rece, în prezenţa unui catalizator, sau în prezenţa flacării. Puterea
calorifică a amestecului stoichiometric hidrogen- aer este apropiată de cea a
amestecului stoichiometric benzina- aer.
 Motorul cu hidrogen pur

• Procesele termodinamice din motorul cu hidrogen sunt stabile într-o plaja largă
de variaţie a coeficientului de dozaj λ în cazul în care alimentarea se face pulsatoriu
în galeria de admisie;
• La amestecuri apropiate de dozajul stoichiometric funcţionarea motorului cu
hidrogen este mai dură decât a celui cu benzina;
• Puterea motorului este inferioară celui cu benzină cu 18-20% dar prin formarea
interioară amestecului puterea poate fi mărită;
• Din punct de vedere al randamentului indicat, al consumului specific şi al
emisiei de NOx, valoarea optimă a coeficientului de dozaj se situează intre limitele
λ=2,5-2,8;
• Funcţionarea motorului cu hidrogen la sarcini reduse şi relanti este mai
economică decât cea a motorului cu benzina
 Sisteme de alimentare

Adaptarea sau reproiectarea sistemului de alimentare poate reduce sau

chiar elimina efectul de autoaprindere.
Sistemul de alimentare la hidrogen poate fi de 3 feluri:
A. injecţie centrală (carburator)
B. injecţie indirectă
C. injecţie directă.
Injecţia centrală şi indirectă îşi formează amestecul carburant-aer în timpul
cursei de admisie. În cazul carburatorului injecţia are loc la intrarea aerului în
galeria de admisie, injecţia indirectă are loc în poarta supapei de admisie. În
cazul injecţiei directe amestecul carburant-aer se formează în cilindru după
închiderea supapelor de admisie.
Avantajele si dezavantajele motoarelor cu hidrogen

Avantajele autoturismelor care functioneaza pe baza de hidrogen:

 vehiculele care functionează pe bază de hidrogen au emisii atmosferice aproape

nule; în aer se elimină doar căldură si vapori de apă care nu contin poluanti;
 autovehiculele clasice, cu motor pe ardere internă pot fi adaptate pentru utilizarea
hidrogenului, reducându-se astfel emisiile de CO2 în atmosferă
 autoturismele care functionează pe hidrogen au o greutate redusă au costuri de
întretinere reduse, deplasare mai lină, zgomot redus
 utilizarea hidrogenului diminuează considerabil dependenta de petrol
 hidrogenul poate fi utilizat în amestec cu gaz natural comprimat (CNG)
 numărul statiilor de alimentare la nivel mondial este în crestere (desi încă foarte
mic)
Dezavantajele utilizării hidrogenului:

 producerea hidrogenului este destul de costisitoare

 utilizarea hidrogenului pe scară largă, ar presupune o infrastructură specifică pentru producerea
hidrogenului, statii de stocare, retele de pompare si transport, statii de alimentare etc , rezultă costuri
foarte mari
 numărul limitat de statii de alimentare face utilizarea masinilor pe hidrogen posibilă doar pe
distante limitate, în centre urbane sau de-a lungul unor autostrăzi dotate cu sta ii H2 (asa numitele
Hydrogen Highways)
 hidrogenul este stocat la presiune foarte mare, astfel depozitarea, transportul si utilizarea trebuie
să îndeplinească standarde înalte de protectie
 vehiculele care functionează pe hidrogen sunt foarte scumpe, depăsind posibilitătile de
cumpărare ale celor mai multi soferi
 hidrogenul contine mai putină energie decât GPL sau Diesel, astfel, în cazul unei masini cu motor
cu ardere internă de hidrogen, distanta parcursă între alimentări este mai mică
 la nivel planetar, energia electrică este produsă în procente destul de mici din surse regenerabile,
astfel, producerea hidrogenul pe scară largă (fie din gaze naturale/petrol, fie din electroliza apei), va
duce la emisii de gaze cu efect de seră