Sunteți pe pagina 1din 21

Tema 1 Obiectul de studiu şi metodele

teoriei economice.
• Esenţa economiei și știința economică.
• Evoluţia de formare a științei economice și
obiectului de studiu.
• Metodele de cercetare, categoriile şi legile
economice.Legele economice și legele juridice.
• Funcţiile teoriei economice. Politici economice.
• Interdependența dintre știința de drept și
știința economică.
Știința economică
• „Teoria economică este ştiinţa despre modul
în care oamenii şi societatea învaţă să aleagă,
cu trecerea timpului, cu ajutorul banilor sau
fără participarea lor, acele resurse de
producţie rare pentru producerea diferitelor
mărfuri în prezent şi în viitor”. (Paul A.
Samuelson
1.Esenţa economiei
• Economia este o ştiinţă socială care cercetează
baza economică a societăţii umane.
• Ea analizează modul în care societatea
administrează resursele relativ limitate pentru
satisfacerea nevoilor umane nelimitate.
Economia, ca unitate complexă are
urmatoarea structură.
• 1.Microeconomia constă din procesele, fenomenile,
actele şi comportamentele participanţilor individuali
la activitatea economică (firme, gospodării familiale,
bănci etc.).
• 2.Mezoeconomia constă din procesele, fenomenile,
actele şi comportamentele care se referă la
sectoarele de activitate economică (primar,
secundar, terţiar), la ramurile activităţii economice
(industrie, agricultură, transport, unităţile
administrativ-teritoriale).
Structura.
• 3.Macroeconomia reprezintă procesele, fenomenile,
actele şi comportamentele economice referitoare la
întreaga economie privită ca agregat sau ca sistem
(economia naţională a Republicii Moldova).
• 4.Mondoeconomia constă din procesele,
fenomenilee, actele şi comportamentele subiecţilor
economici şi ale comunităţii internaţionale privite
atât prin prisma legăturilor economice dintre
economiile naţionale, cât şi zonal-internaţională
(relaţiile economice internaţionale, mecanismele de
funcţionare a economiei mondiale, instituţiile
economice internaţionale etc.).
. Economia pozitivă și Economia normativă

• Economia pozitivă evidenţiază ceea ce este în


economie şi ceea ce se poate întâmpla, dacă se vor
produce anumite acte şi procese economice (ea
pune diagnosticul la starea economiei şi
prognozează dezvoltarea ei viitoare cu ajutorul
instrumentelor de analiză economică).
• Economia normativă arată cum ar fi bine să se
desfăşoare activităţile economice şi ce ar trebui de
făcut pentru ca procesele să se încadreze în
normalitate.
1.Evoluţia obiectului de studiu al teoriei economice
• 1.Prima perioadă PREȘTIINȚIFICĂ- de constituire a științei
economice ,începînd din sec V e.n-pînă în 1750 –obiectul de
stdiu BOGĂȚIA și căile de îmbogățire.
• 2.Perioada a doua 1750-1870 –de fotmare a științei
economice – obiectul de studiu AVUȚIA NAȚIUNILOR și căile
de acumulare a acesteia.Reprezentanții principali:A.Smith
„Avuţia naţiunilor” (1776) şi de operele renumiţilor savanţi
T.Malthus, D.Ricardo, J.S.Mill, J.B.Say.
• 3. A treia perioadă 1870-1930-de elaborare a principiilor
economice noi.Obiectul de studii - psihologia
comportamentului consumatorului în condițiile resurselor
limitate.
• 4. Perioada a patra 1930-1970, de extindere și aprofunzire a
teoriilor economice – obiectul de studii echilibrul
macroeconimic .
• 5. Etapa a cincea 1970-prezent ,contemporană
Metode de cercetare.
• Unitatea dintre analiză şi sinteză.
• Analiza înseamnă descompunerea fenomenului,
procesului de cercetare în elementele sale
componente şi cercetarea fiecăruia dintre acestea,
ca părţi necesare ale întregului.
• Sinteza presupune unirea elementelor analizate
separat în cadrul întregului unitar, legat prin
resorturi interne (cauzale şi funcţionale).
Metode de cercetare.
• 2.Metoda dialectică contribuie la descoperirea
cauzelor şi consecinţelor dezvoltării vieţii economice.
Ea reflectă examinarea fenomenelor, categoriilor şi
legilor economice în procesul apariţiei, dezvoltării,
modificării şi dispariţiei lor istorice.
3. Unitatea dintre metoda istorică şi cea logică.
Metoda istorică înseamnă reflectarea, descrierea şi
fixarea faptelor şi evenimentelor, aşa cum s-au
petrecut ele în timp.
• Metoda logică este aceea care presupune trecerea
de la abstract la concret, preluând din procesul istoric
real numai ceea ce este esenţial şi constituie verigi
esenţiale
Metode de cercetare.
• 4. Metoda matematică constă în reproducerea schematică a
unui proces economic sub forma unui sistem linear sau analog,
în scopul studierii modului de desfăşurare a procesului şi
fenomenului real. Această metodă, de regulă, este aplicată în
procesul de analiză şi prognozare a dezvoltării economiei
naţionale.
• 5. Metoda de experiment. Teoria economică, ca şi alte ştiinţe,
se bazează pe fapte, procese economice, legităţi care sunt
verificate de practică.” Practica este criteriul suprem al
adevărului.” De ex., practica a confirmat eficienţa economiei de
piaţă şi a respins economia de comandă bazată pe sistemul
planificării centralizate.
Fenomenul, procesul și categoria economică.
• Fenomenul economic reprezintă forma exterioară a activităţii
economice, respectiv acele aspecte şi acte economice, care
apar şi se manifestă la suprafaţa acestei activităţi şi pot fi
cunoscute de oameni în mod direct (de ex., privatizarea).
• Procesul economic exprimă transformările cantitative,
structurale şi calitative în starea activităţii economice, care
evidenţiază desfăşurarea acestuia în timp şi spaţiu (de ex.,
creşterea preţurilor, modificarea cererii sau a ofertei,
creşterea productivităţii muncii etc).
• Categoria economică reprezintă o abstracţie ştiinţifică, care
reflectă una din componentele relaţiilor economice. Teoria
economică utilizează astfel de categorii economice cum ar fi:
marfă, valoare, capital, inflaţie, şomaj, salariu, preţ, profit,
bani etc.
Legele economice.
• Legea economică reflectă legăturile generale, esenţiale, necesare,
repetabile şi relativ stabile ale fenomenelor şi proceselor economice.
• Legile economice nu pot fi confundate cu legile juridice: ---primele au
caracter obiectiv şi funcţionează indiferent de voinţa oamenilor (de ex.,
legea valorii), pe când legile juridice au caracter subiectiv (de ex., legele
adoptatăede Parlament).
• Legile economice se deosebesc şi de legile naturii:
• a) legile economice funcţionează numai prin intermediul activităţii
oamenilor (legea cererii, legea ofertei, legea concurenţei), pe când legile
naturii nu depind de dorinţa sau conştiinţa oamenilor (de ex., legea
atracţiei, legea schimbului anotimpurilor etc.);
• b) legile economice au caracter istoric. Ele apar la o anumită treaptă
istorică şi dispar odată cu schimbarea condiţiilor respective, pe când legile
naturii au caracter etern şi universal şi acţionează indiferent de timp şi
spaţiu.
Clasificarea legilor economice.
• Legile economice pot fi divizate în trei grupe mari:

• 1.legile economice generale, comune tuturor modurilor de


producţie (de ex., legea economiei timpului);
• 2.legile economice imanente numai unor moduri de producţie
(de ex., legea cererii);
• 3.legile economice specifice numai modului de producţie
respectiv (de ex., legea acumulării de capital).

• Nerespectarea sau ignorarea legilor economice duce la mari


deformări în societate şi la pierderi materiale colosale. De ex.,
ignorarea legilor cererii şi ofertei în economia de comandă a
dus la dezechilibru economic, care a influenţat negativ asupra
nivelului de trai în ţările exsocialiste și la distrugerea
sistemului.
4.Funcţiile teoriei economice. Politici economice
• Prima – funcţia de cunoaştere a fenomenelor şi proceselor economice.
Teoria economică cercetează fenomenele economice, determină legităţile
economice şi formulează legile economice.
• A doua – funcţia metodologică. Teoria economică constituie baza
teoretică a celorlalte disciplini economice. Ea elaborează aparatul
categorial pentru toate disciplinele economice. După expresia Laureatului
Premiului Nobel P.Samuelson „teoria economică este regina ştiinţelor
economice, fiind ştiinţa celor mai generale legi ale întregii vieţi
economice”.
• A treia – funcţia practică. Teoria economică serveşte ca bază în elaborarea
politicii economice.
• În baza teoriei economice sunt determinate principalele scopuri ale
societăţii în domeniul economic: asigurarea creşterii economice şi
ridicarea nivelului de trai a populaţiei; asigurarea ocupării depline a forţei
de muncă, asigurarea cu loc de muncă a tuturora care doresc şi dispun de
capacităţi de muncă, ridicarea eficienţei economice şi obţinerea profitului.

Sistemul științelor economice.
• Teoria economică şi alte disciplini economice luate în
ansamblu formează sistemul ştiinţelor economice. Acest
sistem cuprinde:
• ştiinţele economice fundamentale (teoria economică,
doctrinele economice,microec -onomia,macroeconomia.);
• ştiinţele economice teoretico-aplicative (economia
industriei, economia agriculturii, transportului, finanţe şi
credit, relaţii economice internaţionale);
• ştiinţele economice de frontieră(geografia economică,
econometria, sociologia economică ş. a.).
Politica economică.
• Teoria economică nu trebuie confundată cu politica economică.
• Politica economică – acţiunea conştientă a puterii publice, care
presupune definirea ştiinţifică a obiectivelor economice ale
statului pe o anumită perioadă de timp şi punerea în aplicare al
acestor obiective pornind de la condiţiile existente şi folosind
mijloace şi tehnici adecvate.
• Pe baza teoriei economice sunt formulate următoarele politici
economice:
• politica monetară,
• valutară, fiscal-bugetară, de preţuri, de venituri, de ocupare a
forţei de muncă, sectorială, comercială, de susţinere a micului
business ş. a.
Interdependența dintre știința economică și
drept.
• Și dreptul și șt.economică ,sunt științe sociale;
• Ambele sunt științe fundamentale ,care au obiectul său
de studiu,subiectul și metodolagia proprie;
• Legile juridice ,reglează relațiile în procesul de
producere,repartiție și consum.
legile juridice sunt subiective,deci ele sunt scrise de
persoane ,și depind de nivelul de cunoștințe a acestora.
Unele Legi juridice se încadrează în Economia Normativă.
(Legea Concurenții,Legea 845.etc).
Ambele au un începutul în sec.V-VI î.e.n.
Interdependența dintre drept și știința
economică

• În sistemul științelor ,ambele au disciplini de


frontieră:
• -dreptul afacerilor,drept economic,drept
financiar.....
• Economia dreptului,economia
constituțională,care se înscrie în abordarea
teoretică a “neoinstituționalismului”,(ordinea
regulilor și ordinea
Literatura
• “Curs de teorie economică”-autor
• Dumitru Moldovanu.
• www moodle.usm. md
• Drept
• Economics
• M.Bradu
Teme pentru comunicări(5-7min. )
• 1.Problema și modul de utilizare a apei potabile în
R.Moldova și în îtreaga lume.
• 2.Problema și modul de utilizare a deșeelor în
R.Moldova și în îtreaga lume.
• 3. Problema și modul de utilizare a pădurilor în
R.Moldova și în îtreaga lume.
• 4.Problema poluării aerului în R.Moldova și în îtreaga
lume.
• 5.Modul de utilizare a săcămintelor în R.Moldova și
preblemele apărute în urma acestuia.
Teme pentru comunicări(5-7min. )
• 6.Problema deșeurilor în mediul cosmic și căi de
ameliorarte.
• 7.Problema poluării apelor în lacuri și rîuri în
R.Moldova și metode de soluționanare.
• 8. Problema utilizării energiei electrice în R.Moldova
și metodele altenative.
• 9. Problema utilizării energiei termice în R.Moldova
și metodele altenative.
• 10. Problema utilizării fondului funciar în R.Moldova

S-ar putea să vă placă și