UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

BUCUREŞTI
FACULTATEA DE MEDICINÃ

GUŞILE
Sef lucrări Dr. Adrian Comanici
Catedra de Endocrinologie
Clinica de Endocrinologie – Spital Clinic CF nr.2
Facultatea de Medicină - Universitatea “Titu Maiorescu”
 DEFINIŢIE:

• mărirea de volum a glandei tiroide, de origine

benignă, excluzând etiologia inflamatorie şi
cancerul.
• Se adaugă tulburărilor funcţionale.
• Guşa este modificarea structurală a tiroidei apărută
ca urmare a incapacităţii glandei, de a asigura
nivelul plasmatic normal de hormoni tiroidieni, cu
feed- back-ul reglator exercitat de axul hipotalamo-
hipofizar rămas nealterat (modificari adaptative cu
caracter reversibil).
 GUŞILE
Clasificare epidemiologică şi etiopatogenică
• a. Guşa familială - cauzată de factori genetici
(congenitală)
• b. Guşa dobândită
– endemică - factor de mediu (deficitul de iod);
Milcu = distrofie endemică tireopată (DET);
– sporadică
După localizare: guşă aberantă (ectopică)
 GUŞILE
Epidemiologie
• În lume - 655 milioane persoane cu guşă cauzată de
deficitul de iod , din care 20 milioane cu handicap
mental: Himalaya, Anzii Sud-Americani, Centrul
Africii, Alpi, Pen. Balcanică.
• România se încadrează între ţările cu deficit
moderat-sever.
• În ţara noastră - ambii versanţi ai Carpaţilor, Podişul
Transilvaniei, Moldova, Maramureş.
 GUŞILE
Etiopatogenie
• guşogeneza se declanşează când glanda este
incapabilă să mai asigure un nivel sanguin normal
al hormonilor tiroidieni.
• Ca urmare a feed-back-ului negativ  hipersecreţia
TSH  hipertrofia şi hiperplazia structurilor
tiroidiene cu scopul de a se reface nivelul plasmatic
al hormonilor tiroidieni prin creşterea substratului
morfologic.
 - NATURAL = caracteristica
DEFICIT DE IOD ÎN MEDIUL EXTERN = unei zone geografice
agentul etiologic al distrofiei endemice
tireopate - INDUS de poluarea apei şi solului

 DEFICIT DE APORT - condiţii socio - economice precare

- substanţe din unele alimente: soia,

mazăre, fasole, varză etc.;
- floră intestinală modificată;
 SCĂDEREA ABSORBŢIEI - sindroame de malabsorbţie
DEFICIT DE IOD INTESTINALE A IODULUI
LA NIVEL - exces de săruri de Ca, Mg şi Cl în
TIROIDIAN apă şi alimente;
- exces de grăsimi în alimentaţie;
- eliminare renală crescută indusă de
Ca, Mg, F şi Cl din apă şi alimente;
 PIERDERI EXCESIVE DE IOD
- diaree cronică;
- alăptare;
 BLOCAREA TRANSPORTULUI - tiocianat;
MEMBRANAR AL IODULUI LA NIVELUL
TIROCITULUI
- perclorat;

Factorii etiopatogenici ai
guşogenezei
  FACTORI GENETICI - modificări la nivelul cromozomului
(în studiu) 14q ?
- administrarea prelungită a iodului
(efect Wolff - Chaikoff) [6];
DEFICIT DE  FACTORI IATROGENI - antitiroidiene de sinteză;
SINTEZĂ - sulfamide, săruri de cobalt, AINS,
ŞI/SAU corticoizi;
ELIBERARE DE
HORMONI  BOLI ENDOCRINE ASOCIATE - acromegalie [15];
( cu aport
iodat normal
sau
crescut )
 MENOPAUZA

NECESAR  PUBERTATE
CRESCUT DE  SARCINĂ
HORMONI  STRESS

Factorii etiopatogenici ai
guşogenezei
 GUŞILE
Morfopatologie
• a. Guşa parenchimatoasă difuză. Microscopic, arhitectura
histologică este păstrată, însă cu vascularizaţie bogată,
creşterea numărului de foliculi şi a cantităţii de coloid, iar
tireocitele au aspect cilindric.
• b. Ulterior, retenţia coloidală  involuţia celulelor epiteliale,
cu aplatizarea lor  guşa microfoliculară.
• Continuarea acumulărilor de coloid  guşa macrofoliculară.
Macrofoliculii pot conflua formând chisturi (guşa chistică).
• Chist tiroidian unic sau multiplu. Macroscopic, în guşa
chistică, glanda este mult mărită şi de consistenţă moale;
creşterea bruscă a unei guşi chistice poate fi expresia unei
hemoragii intrachistice.
Figure 18-2 a,b

A) "Colloid nodules" display macrofollicles lined by flattened

thyroid epithelial cells. The nodules are circumscribed and do not
have a fibrous capsule.

B) Possible evolution of a "colloid nodule". An area of nodular

hyperplasia on left, and a "developing" colloid nodule on right,
with macrofollicles and some remaining focal hyperplasia.
 Figure 18-4. Fine needle aspiration cytology specimens.

(A) Benign epithelial cells, colloid, and occasional (B) Epithelial cells in a follicular arrangement
macrophages, typical of a "colloid nodule". suggesting adenoma, but which could be from a
follicular carcinoma.

(C) Epithelial cells in a pappilary formation

from a papillary thyroid carcinoma.
Nuclear grooves are also apparent.
(Courtesy of Dr. Richard DeMay, University
of Chicago/Chicago Lying-in Hospital)
 GUŞILE
Morfopatologie
• c. Guşa nodulară. Succesiunea hiperplaziei cu
perioade de involuţie poate determina delimitarea
prin ţesut conjunctiv a unor zone glandulare ce se
vor izola de controlul hipofizar şi vor evolua
independent: nodulii tiroidieni (guşă nodulară)

• Nodulii pot fi unici sau multipli (guşă

multinodulară).
 GUŞILE
Morfopatologie
• d. Guşa vasculară este consecinţa proliferării intense
a patului vascular.

• e. Dezvoltarea predominantă a ţesutului conjunctiv

determină guşa fibroasă care se poate calcifica sau
chiar osifica. Consistenţa este dură, iar tulburările
de compresiune pot fi importante.
 GUŞILE
Morfopatologie
• Adenoamele se prezintă sub aspecte
variabile:
– adenom trabecular (fetal), cu structuri ce
amintesc de ţesutul embrionar, adenom micro-
sau macrofolicular;
– adenom chistic papilar care se diferenţiază de
chistul tiroidian prin ţesutul conjunctiv de la
periferia veziculelor foarte mari, în care proemină
prelungiri epiteliale;
– adenomul oxifil Hürtle este inclus de unii autori în
cadrul neoplaziilor fiind considerat o formă
particulară de carcinom folicular
Nodulii pot degenera chistic, fibros sau malign.
Figure 18-1 a,b

A) Follicular and microfollicular adenoma. The nodule

shows microfollicles, is sharply circumscribed by a
delicate even fibrous capsule, and there is no invasion of
the capsule or blood vessels by the tumor.

B) The central area of a microfollicular adenoma displays

regular nuclei and some interfollicular edema.
Figure 20.5 Histological section of large goiter removed because of pressure symptoms in Papua New
Guinea, showing intense hyperplasia with no colloid. From Buttfield and Hetzel (195).
Figure 18-1 c,d

C) Hurthle (oxyphile) cell tumor, lower half of

photomicrograph, with well circumscribed margin
established by an intact delicate fibrous capsule. This is a
Hurthle cell tumor of low malignant potential (an adenoma).

D) High power view of a Hurthle cell tumor made up of

microfollicles lined by large acidophilic cell, the cytoplasm of
which is granular and filled with mitochondria.
Modificari histologice in procese
autoimune
B Basedow
Figure 10-2 Extreme thyroid hyperplasia in Graves' Disease, with tall cells, small follicles, scant and "scalloped"
colloid. Figure kindly provided by Dr. Francis Straus.
 a. Histologic appearance of extraocular muscle b. Retrobulbar fat

c. Lacrimal gland removed during a Kronlein

procedure on a patient with severe
Figures 10-6, a, b, and c exophthalmos.
Figure 10-3 Myocardial tissue from a patient that died of cardiac failure with extreme thyrotoxicosis, showing
degeneration of myocardial cells, mononuclear and polymorphonuclear infiltration, and edema.
Figure 7-11. Autoantibodies to thyroid in sera of reovirus-
infected mice detected by indirect immunofluorescence. (a)
Frozen section of normal mouse thyroid incubated with sera
obtained from mice 21 days after infection, showing staining of
colloid characteristic of antithyroglobulin antibody (original
magnification, X200). (b) Section of normal mouse thyroid (fixed
in Bouin's solution) incubated with sera obtained from mice 21
days after infection, showing staining of thyroid acinar cells
(original magnification, X 200). Reproduced with permission
from I. Okayasu and S. Hatokeyama, Clin. Immunol.
Immunopath., 31:334, 1984.
 GUŞILE
Localizare

• guşa cervicală anterioară („guşa normal

situată” )

• cervico-mediastinală - cu origine în regiunea

cervicală;

• aberantă (ectopică)
 GUŞILE
Tablou clinic
• Anamneza
• zona geografică de unde provine bolnavul;
• AHC, APP şi eventuala corelaţie dintre acestea şi debutul
bolii: pubertate, graviditate, menopauză, stress, tratamente
urmate pentru alte afecţiuni;
• debutul - insidios, marcat de regulă de sesizarea de către
anturaj sau pacient a formaţiunii cervicale şi/sau a unor
tulburări funcţionale;
• investigaţii şi tratamente;
• evoluţia guşii şi a tulburărilor asociate.
 GUŞILE
Examenul obiectiv

Examenul local
• Inspecţia - formaţiune situată la nivelul regiunii cervicale anterioare,
mobilă cu deglutiţia.

• Glanda poate fi mărită global, simetric (aspect „în fluture”) sau

predominant de partea unui lob şi/sau a istmului (guşă lobară, respectiv
istmică)

• Dimensiunea
– mărire discretă a glandei (guşă mică);
– guşă mijlocie (de 2-3 ori volumul normal),
– guşa mare - atinge sau depăşeşte baza gâtului (ştergerea fosetei
suprasternale), precum şi depăşirea cartilajului tiroid şi marginii anterioare a
sterno- cleido-mastoidienilor;
– guşa gigantă atinge gonionul, regiunea mastoidiană, iar posterior trapezul.
 gradele de guşă:
• gradul 0-> guşa nu se vede,nu se palpează
• gradul 1 (guşă mică)->guşa se vede la extensia
maximă a gâtului,se palpează
• gradul 2 (guşă mijlocie)->se vede în poziţie relaxată a
gâtului,se palpează,nu depăşeşte ramurile anterioare
sternocleidomastoidiene
• gradul 3 (guşă mare)->depăşeşte ramurile anterioare
sternocleidomastoidiene
• gradul 4 (guşă gigantă)->depăşeşte marginile laterale
ale gâtului
 Figure 21-2. Large goiters are prevalent in areas of iodine
deficiency. (A). A woman from Switzerland operated upon by Dr.
Theodor Kocher (From Kocher T: Zur pathologie und therapie
deKropfes (parts I and 2). Dtsch Z Chir 4, 1874 ) (B). One
hundred years later, large goiters still occur in many parts of the
world, as demonstrated in this woman from a mountainous
region of Viet Nam, 1970.

B
 GUŞILE
Examenul obiectiv
Examenul local
Semne de compresiune pe structurile învecinate:
• nervoase:
– recurent (voce bitonală), simpaticul cervical (sindrom Claude-Bernard-
Horner = enoftalmie + mioză + congestia feţei de partea lezată),
– hipoglos (la proiectarea anterioară a limbii vârful acesteia este deviat
de partea lezată),
– frenic (sughiţ),
– spinal (pareze sau paralizii ale muşchilor sterno-cleido-mastoidieni şi
trapezi),
– vag (manifestări gastrice);
• vasculare:
– venoase (ectazii venoase, epistaxis, tentă cianotică a feţei) şi
– arteriale (tulburări de irigaţie cerebrală);
• esofagiene cu disfagie;
• traheale cu dispnee de tip inspirator sau expirator, stridor;
semnele de compresiune traheală se vizualizează mai bine
radiologic
 GUŞILE

Examenul obiectiv

Examenul local
Palparea - Examinarea din spatele bolnavului. Se urmăresc:
• dimensiunile fiecărui lob, a istmului precum şi a formaţiunilor
circumscrise palpabile, exprimându-le în milimetri sau centimetri
• consistenţa formaţiunii
• mobilitatea pe planurile superficiale şi profunde;
• adenopatii loco-regionale;
• prezenţa durerii;
• „freamăt” în guşile vasculare.
Ascultaţia - în guşa vasculară se percep sufluri sistolice.
 examenul clinic
• In cazul unui proces patologic tiroidian examenul clinic trebuie
sa stabileasca urmatoarele date tiroidiene :
- marimea
- conturul
- consistenta
- mobilitatea la deglutitie
- nodularitatea
- sensibilitatea dureroasa
- deplasarea traheei
- modificari de fonatie
- modificari de deglutitie
- prezenta sau absenta adenopatiei latero-cervicale
 GUŞILE
Examenul obiectiv

Examenul general pe aparate şi sisteme

• Forma oligosimptomatică, cu status hormonal normal (guşă
cu eutiroidie) sau modificat, dar fără expresie clinică;
• Forma endocrinopată cu manifestările clinice ale hipo- sau
hipertiroidiei; se adaugă uneori semnele altor afectări
endocrine concomitente: insuficienţă paratiroidiană, boala
Addison, sindroame hipofizare
• Forma neuropată - tulburări neuro-psihice ireversibile
 GUŞILE
EXPLORAREA PARACLINICĂ MORFOLOGICĂ
• Echografia - dimensiunile tiroidei şi caracterul hipoechogen (chisturi) sau
hiperechogen (noduli).

• Radiografia cervico-toracică - devierile traheale, guşile plonjante,

calcificările

• Scintigrafia tiroidiană cu 131I, 123I sau 99Techneţiu - date morfologice,

date asupra funcţionalităţii leziunilor din glandă - noduli „calzi”
(hiperfuncţionali) sau „reci” (hipofuncţionali).

• Puncţia-aspiraţie uneori are şi valoare terapeutică fiind suficientă pentru

tratarea chisturilor tiroidiene sau a nodulilor (prin injectare de subst.
sclerozante).

• Laringoscopia - evaluarea preoperatorie a stării corzilor vocale.

• CT şi IRM nu se practică de rutină

Nov.2001 Scintigrafie tiroidiană I131
RIC la 2 ore: 2,45 % N: 13 ± 5%
la 24 ore: 5,15 % N: 35 ± 5%

Scintigrama tiroidiană a confirmat

supoziţia de disgenezie tiroidiană,
evidenţiindu-se o zonă limitată captantă
de iod, situată la baza limbii.
Nodul în Istmul a glandei tiroide, care este "fierbinte" pe pertechnetate de sodiu 99m Tc de scanare (stânga) şi
"rece" pe I131 de scanare (dreapta).
Thyroid scan before (left) and after (right) nodulectomy.
Thyroid with toxic nodule before (a) and after (b) treatment with 131I.
Figure 6-6. Thyroid Scans.

a. Normal thyroid imaged with 123I.

b. Cold nodule in the right lobe imaged by 99mTc.

c. Elderly woman with obvious multinodular

goiter and the corresponding radioiodide scan
on the right.
Figure 18-3. Scintiscans of thyroid. The scan on the left is normal.  A typical  scan of a "cold" thyroid nodule failing
to accumulate iodide isotope is shown on the right.  Incidentally, a pyramidal lobe is also seen on this scan, which
might suggest the presence of Hashimoto's Thyroiditis.
Figure 10-5.
(a) This MRI image from a patient with Graves'
ophthalmopathy provides a coronal view of the eyes.  In
this depiction the muscles appear white, and are
enormously enlarged, especially in the left eye.

(b) In this transverse view the enlarged muscles are seen

(appearing dark against the light fat signal) and the
exophthalmos is apparrent.
Hypothalamic-Pituitary-Thyroid Axis
Negative Feedback Mechanism
Simptomul sau semnul Gradul Scorul
1. Diminuarea transpiraţiei Prezent +6
Absent -2
2. Piele uscată Prezent +3
Absent -6
3. Intoleranţă la frig Prezent +4
Absent -5
4. Creştere în greutate Prezent +1
Absent -1
5. Constipaţie Prezent +2
Absent -1
6. Răguşală (schimbarea timbrului vocii) Prezent +5
Absent -6
7. Parestezii Prezent +5
Absent -4
8. Surzenie Prezent +2
Absent 0
9. Lentoare în mişcări Prezent +11
Absent -3
10. Piele aspră Prezent +7
Absent -7
11. Piele rece Prezent +3
Absent -2
12. Edem periorbitar Prezent +4
Absent -6
13. Reflexul achilian Sub 75/min +4
Peste 76/min -4 +15
14. Puls Reflex lent sau absent -6
Reflex normal sau rapid

INDEXUL BILLEWICZ
Pentru diagnosticul clinic al hipotiroidiei (Billewicz et al. – 1969)
Hypothalamic-Pituitary-Thyroid Axis
Negative Feedback Mechanism
Simptomul sau semnul Gradul Scorul
1. Vârsta pacientului la instalarea bolii 15 – 24 ani 0
25 – 34 ani +4
2. Factor psihologic precipitant 35 – 44 ani +8
45 – 54 ani +12
3. Verificări frecvente 55 şi peste +16
prezent -5
4. Anxietate anticipatorie absent 0
prezent -3
5. Apetit crescut absent 0
prezent -3
6. Guşă (tiroidă palpabilă) absent 0
prezent +5
7. Suflu tiroidian absent 0
prezent +3
8. Exoftalmie absent 0
prezent +18
9. Retracţie palpebrală absent 0
prezent +9
10. Hiperkinezie absent 0
prezent +2
11. Fine tremurături ale extremităţilor absent 0
prezent +4
12. Puls (ritmul) absent 0
prezent +7
absent 0
peste 90/min. +16
între 80 – 89/min +8
sub 79/min

INDEXUL NEWCASTLE
Pentru diagnosticul clinic al hipertiroidiei (Gurney C. et al. – 1970)
Figure 10-7. Plummer's nail changes, showing thinning of the nail and marked posterior erosion of
the hyponychium.
Figure 9-5. Flow-diagram for the biochemical diagnosis of hypothyroidism.
 Guşa - clasificare
• -reprezintă ↑ în volum a glandei tiroide
• d.p.d.v etiologic
– -congenitală
– -prin carenţă iodată
– -prin ingestie de substanţe guşogene (varză,conopidă)
• d.p.d.v.epidemiologic
– -endemică (afectează mai mult de 10% din populaţia şcolară)
– -sporadică
• d.p.d.v.funcţional
– -normofuncţională
– -hipofuncţională
– -hiperfuncţională
• d.p.d.v.morfologic
– -difuză
– -nodulară
 GUŞILE
Diagnostic pozitiv
Diagnosticul de organ:
• Elementele clinice: formaţiune mobilă cu deglutiţia, solidară
cu conductul laringo-traheal; Scintigrafia - relevă fixarea
I131 de către formaţiune.
Diagnosticul de guşă se stabileşte prin:
• Anamneză: provenienţa dintr-o zonă endemică,
antecedentele heredo-colaterale şi personale;
• Examen clinic: caracterele formaţiunii;
• Examenele paraclinice morfologice şi cu scop diagnostic.
 GUŞILE
Diagnostic pozitiv
Diagnosticul funcţional dacă guşa este eutiroidiană,
hipotiroidiană sau hipertiroidizată.

În final, în formularea diagnosticului, pe lângă GUŞĂ se

precizează:
• tipul anatomo-clinic: chistică, coloidă, nodulară,
multinodulară, multi - hetero - nodulară, vasculară
etc.;
• tipul funcţional: eutiroidiană (normotiroidiană),
hipotiroidiană sau
hiper tiroidizată (guşă toxică)
 GUŞILE
Diagnostic diferenţial
a. Cu alte tumori cervicale:
• Chistul de canal tireoglos - median, de obicei sub hioid, mobil cu
deglutiţia şi la protruzia limbii; poate prezenta un orificiu fistulos, fenom.
Inflam., consistenţă moale;
• Tumori dermoide: imobile cu deglutiţia şi protruzia limbii, situate
median; consistenţa diferă în funcţie de conţinut;
• Chisturile branhiale se pot dezvolta pe traiectul unor fistule branhiale. La
exprimare, prin fistulă se evacuează un lichid în care se evidenţiază
cristale de colesterol.
• Adenopatii cervicale inflamatorii specifice sau nespecifice;
• Tumori benigne:lipoame, chisturi sebacee, angioame;
• Tumori ale glomusului carotidian;
• Neurofibroame, neuroblastoame ce pot apărea la orice nivel al nervilor
cervicali;
• Higroma chistică - tumoră a vaselor limfatice, moale, neregulată, situată
lateral; apare la copii.
• Tumori maligne: Hodgkin, adenopatii, limfosarcoame.
 GUŞILE
Diagnostic diferenţial
b. Cu alte afecţiuni tiroidiene:
• Hipertrofii funcţionale apărute la pubertate, sarcină,
menstruaţie;
• Tiroidita acută - semne inflamatorii locale şi generale;
• Tiroidita subacută de Quervain
• Tiroidita limfomatoasă Hashimoto
• Tiroidita lemnoasă Riedel –duritate glandă;
• Tiroidite cronice specifice: sifilis, tbc, actinomicoză etc;
• Hipertrofia din hipertiroidie se asociază cu sindrom tireotoxic
• Cancerul tiroidian - nodul dur, adenopatie satelită, dgn. se
stabileşte prin exam. AP.
 GUŞILE
Complicaţii
• Funcţionale: hipo- sau hipertiroidie (forma
endocrinopată);
• Infecţioase, strumită cu mărirea guşii şi fenomene
inflamatorii
• Hemoragii interstiţiale sau intrachistice, cu mărirea
bruscă a formaţiunii
• Mecanice, urmarea compresiunilor pe organele
vecine.
• Malignizarea este frecventă în guşile nodulare;
nodulii solitari prezintă un risc de degenerare
malignă de 4 ori mai mare decât cei multipli
 GUŞILE
Tratament
Tratamentul profilactic
• Are importanţă în combaterea guşii endemice. Profilaxia cu
iod este o problemă aflată în atenţia O.M.S
• Aportul normal de iod pentru un adult este de 100 - 200 μg/
zi, iar hipertrofia tiroidiană se declanşează la cantităţi < 40
μg/ zi.
• În ţara noastră, preparatele utilizate pentru suplimentarea
aportului iodat sunt:
– sarea iodată ce conţine iod în proporţie de 1 / 20.000, 10g de sare pe
zi asigurând o cantitate de iod de 200 μg / zi
– iodura de potasiu prezentată sub formă de comprimate (1mg KI) sau
soluţie (2‰ KI, 10 picături echivalând cu un comprimat)
 GUŞILE
Tratament
Tratamentul conservator
a. tratamentul substitutiv cu hormoni tiroidieni
– În guşile nodulo-chistice rezultatele sunt slabe
– Alte indicaţii: pregătire preoperatorie pentru pacienţii cu guşă
hipotiroidiană şi prevenirea recidivelor după tiroidectomii subtotale.
– Extractul de tiroidă (Tiroida), sub formă de drajeuri conţinând 75mg
pulbere de tiroidă;
– Levotiroxina (Thyreotom® , Euthyrox®) tironina (Triiodotironina,).
b. Iodoterapia este rezervată cazurilor de guşă parenchimatoasă
difuză recentă
c. Iodul radioactiv are indicaţii limitate
d. Suprimarea unor factori etiopatogenici.
e. Puncţia - aspiraţie tiroidiană are şi rol curativ în cazul
chisturilor, injectarea de soluţii sclerozante
• Carentele in anumite vitamine si minerale sau ingerarea unor anumite
alimente pot duce la hipotiroidie.

• Cand scade cantitatea de iod din alimentatie, celulele glandei se maresc,

ducand la aparitia guei.

• Alimente gusogene (care inhiba actiunea iodului) sunt:

– guliile,
– varza,
– mustarul,
– soia,
– arahidele,
– alunele,
– meiul.
• Prin fierbere se inactiveaza aceasta actiune de blocare a actiunii iodului.

• O sursa bogata in iod este alimentatia bogata in: peste oceanic, alge
marine, scoici, homari, stridii, peste de apa sarata, sarea cu iod.
 dieta
• Se consuma ovaz, alge.
• Nu se consuma mustar sau ridichi negre, care prin substantele
continute nu permit sinteza hormonilor tiroidieni.
• Se face un decoct cu o parte laminaria sau iarba-de-mare
(alge) la 10 parti apa, lasate la macerat 4 h, fierte si filtrate sau
decoct cu 1 lingurita/cana. Se fierbe 5 min. Se beau 4 cani/zi.
• Este necesara odihna si protectie hepatica prin ceaiuri si regim
lactovegetarian.
• Se consuma sare de mare iodata, legume si fructe bogate in
iod: usturoi, ceapa, creson, spanac, morcovi, napi, praz, varza,
rosii, pere, struguri – fierte.