Facultatea de Medicina Generala | Universitatea Titu Maiorescu

ELECTROENCEFALOGRAMA
(EEG)

Cuprins:
Generalitati

 Proceduri
Tipuri de unde
Aplicatii clinice
Bibliografie

Generalitati
Electroencefalograma (EEG) reprezinta inregistrarea semnalelor electrice ce rezulta din
activitatea creierului. Transmiterea informatiei in creier se realizeaza prin semnale
electrice iar EEG permite inregistrarea acestor semnale.Nu se stie cat de mult din
fiecare tip de activitate neuronala (potentiale de actiune, potentiale sinaptice, etc.)

contribuie la realizarea ei. Amplitudinea undelor inregistrate reflecta numarul neuronilor

care functioneaza sincron la un moment dat. In mod normal amplitudinea undelor este
in jur de 100 V. Electrozii de inregistrare pot fi plasati in anumite cazuri direct pe
cortex, iar in acest caz se inregistreaza o electrocorticograma, amplitudinea undelor
fiind mai mare in jur de1-2 mV. Scaderea amplitudinii in cazul EEG se explica prin
efectul izolator al cutiei craniene. In trecut era o metoda de diagnostic cu o aplicabilitate
vasta. Cu timpul EEG a fost inlocuita de metodele mai performante de
diagnostic,tomografia computerizata (TC) si rezonanta magnetica (RMN). Cu toate
acestea,electroencefalograma ramane a fi utilizata pe larg, in special in diagnosticul
epilepsiei, a encefalopatiilor, in monitorizarea activitatii cerebrale in timpul anesteziei.

Realizarea procedurii
Electroencefalograma se realizeaza ca regula la un pacient aflat cu ochii deschisi, fiind
relaxat intr-un fotoliu comod sau culcat. Electrozii de argint, sub forma de discuri de 0,5
cm in diametru sunt atasati de scalp cu ajutorul unei substante adezive si a unei paste
conductive (sau doar pasta conductiva). La o electroencefalograma standard, sunt
aplicati 21 sau mai multi electrozi de suprafata. Semnalele preluate de electrozi sunt
amplificate pana cand sunt suficient de puternice pentru a devia trasorul cu cerneala,
determinand trasarea unei linii ondulante pe o hartie care se misca cu o viteza de 3
cm/s. Ca regula, se inregistreaza concomitent mai multe semnale din diferite regiuni ale
boltii craniene. Traseele obtinute reprezinta electroencefalograma. In ultimul timp, tot
mai mult se utilizeaza electroencefalograma digitala, in care traseele sunt vizualizate pe
ecranul monitorului si stocate in forma electronica.Pe langa inregistrarea
electroencefalogramei in repaus, se mai utilizeazasi cateva proceduri de activare,
destinate a amplifica activitatea electrica corticala sau de a genera activitati electrice
care nu sunt observate in mod normal in timpul repausului.
Proba cu hiperventilare
Pacientul este rugat sa respire profund timp de 3 minute cu o frecventa aproximativa de
20/min. Hiperventilarea poate determina aparitia activitatii epileptice specifice sau a
altor anormalitati electrice la EEG.
Proba cu lumina
O sursa puternica de lumina oscilanta (un stroboscop)este plasata la aproximativ 30 de
cm de ochii pacientului si este pusa sa oscileze cu o frecventa de la 1 la 20/s in timp ce
pacientul tine ochii deschisi sau inchisi.
Proba cu somn
Electroencefalografia este inregistrata in timp ce pacientului i se permite sa adoarma de
sine stator sau cu ajutorul sedativelor. Somnul este extrem de util in evidentierea
anormalitatilor, in special in caz de prezenta a epilepsiei de lob temporal sau altor tipuri
de epilepsie.

Tipuri de unde

O electroencefalograma normala se caracterizeaza prin existenta unui ritm dominant

de aproximativ 10 Hz si o amplitudine medie de 20-100 V .Amplitudinea reflecta
numarul de neuroni care functioneaza sincron si nu gradul de activitate al fiecarui
neuron.

Exemplu de inregistrare EEG normala.

Cand creierul este activ (starea de veghe) predomina undele de mica amplitudine; cand
creierul este inactiv (in timpul somnului profund) predomin aundele de amplitudine mare
si frecventa mica deoarece neuronii tind sa functioneze sincron. Au fost identificate mai
multe tipuri de unde (ritmuri)cerebrale:
I.Undele alfa
Sunt oscilatii de amplitudine mica, aproximativ 50 V si frecventa medie, 8-13 Hz . In
mod normal, amplitudinea lor creste si descreste regulat formand fusuri caraceristice.
Se presupune ca aceste unde reflecta activitatea electrica sincrona a neuronilor din
cortexul occipital. De cele mai multe ori undele alfa indica o stare de veghe relaxata.
Sub influenta activitatii senzoriale si in special a excitatiilor luminoase are loc o reactie
de oprire a undelor alfa si de crestere a ponderii undelor beta. Acelasi fenomen se
produce si in cazul unei activitati corticale, a unei stari emotive etc.

Unde alfa; observati forma de fus determinata de cresterea si descresterea ritmica a amplitudiniiacestor unde.

II.Undele beta
Se caracterizeaza printr-o frecventa de 13-30 Hz si o amplitudine de 5-30V.Spre
deosebire de ritmul alfa, undele beta sunt foarte neregulate si semnifica o
desincronizare a activitatii neuronilor corticali. Undele beta reflecta activitatea neuronilor
din cortexul frontal si parietal anterior.

Unde beta

III.Undele teta
Sunt unde cu o frecventa de 4-8 Hz si o amplitudine maxima de 20 V. Desi sunt
normale la copii, prezenta lor la adultii in stare de veghe este considerata anormala.

Unde teta

IV.Undele delta
Aceste unde au cea mai mare amplitudine si o frecventa mica de maximum 4 Hz. Sunt
caracteristice fazelor de somn profund sau starilor de anestezie in care sistemul
reticulat activator ascendent este inhibat. Prezenta undelor delta la adulti, in stare de
veghe semnifica existenta unor lezuni cerebrale. Aceste unde pot sa apara in orice
derivatie, neexistand practic zone corticale de maxima incidenta.

V.Undele gamma
Au o frecventa mare in jur de 30-100 Hz. Acestea se inregistreaza pe
electroencefalograma in conditii de activitate corticala superioara, ca de exemplu:
perceptia, rezolvarea unor probleme complicate,teama, constiinta, etc.

Undele gamma

Aplicatiile clinice ale electroencefalogramei

Undele inregistrate in timpul electroencefalogramei reflecta modificari cerebrale
normale (induse de varsta, diferiti stimuli) sau patologice. EEG este folosita in mod
curent pentru diagnosticarea si localizarea unor leziuni cerebrale.De asemenea, este un
test util pentru a diagnostica hemoragii craniene(hematoame), crize de epilepsie,
tumori, infectii, boli degenerative saumetabolice, dereglari ale somnului.In cazul
hemoragiilor localizate intre cortex si cutia craniana, EEG se caracterizeaza printr-o
amplitudine mica a undelor, deoarece hematomul impinge cortexul in jos, marind astfel
distanta dintre sursa de semnale electrice si electrozii de inregistrare.In cazul crizelor de
epilepsie, EEG se caracterizeaza printr-o sincronizare puternica, la o frecventa de
aproximativ 3 Hz pe secunda. Neuronii functioneaza asadar sincron iar caile motoare
care pleaca din cortex sunt stimulate ritmic in acelasi timp determinand puternice
contractii (convulsii).EEG se foloseste si pentru a diagnostica moartea cerebrala.
Undele cerebrale apar in mod spontan chiar si in situatiile de pierdere a cunostintei sau
coma iar absenta lor este considerata o dovada clinica a mortii cerebrale.

BIBLIOGRAFIE
1.http://www.academicamedical.ro/pentru_pacienti_53__Electroencefalografia
%20(EEG)
2.biologie.kappa.ro/teaching/cristi/eeg.doc