Format din: Segment de conducere: a. Căi de conducere extrapulmonare: - cavitatea nazală - faringe - laringe - trahee - bronhii principale b. Căi de conducere intrapulmonare: - bronhii - bronhiole Segmentul respirator: - bronhiole respiratorii - canalele alveolare / sacii alveolari / alveolele pulmonare CAVITATEA NAZALĂ - împărţită de limen nasi în: a. Vestibul nazal b. Cavitate nazală propriu-zisă VESTIBULUL NAZAL - epiteliul pavimentos stratificat keratinizat - posterior va fi înlocuit cu epiteliu de tip respirator - corion conjunctiv cu fire de par scurte cu glande anexe Înlocuirea tipului de epiteliu se face treptat CAVITATEA NAZALĂ PROPRIU-ZISĂ (fosele nazale) Mucoasa: - epiteliu de tip respirator Corionul: ţesut conjunctiv dens: - fibre colagene şi elastice - fibroblaste puţine - celule imune ( limfocite, plasmocite, macrofage, eozinofile, neutrofile) - Glande: - mucoase (cele mai numeroase) - seroase (cu granulaţii bazofile similare celor salivare) - seroase cu granulaţii eozinofile (similar cu cele lacrimale) Particular: - plexuri venoase cavernoase – corpii erectili - se continuă şi fuzionează cu periostul sau pericondrul – tip mucoperiostal NAZOFARINGELE Mucoasa: epiteliu de suprafaţă: - tip respirator corionul: - bogat în fibre elastice - glande tubulo-acinoase compuse - preponderent de tip mucos - rari acini seroşi şi micşti - structuri limfoide: nepermanente / permanente - amigdala faringiană (cavum) - amigdala tubară LARINGELE - organ musculo-fibro-cartilaginos Schelet cartilaginos: - catilaj de tip elastic (epiglota) - catilaj de tip hialin: - cartilajul tiroid, cricoid, aritenoid, etc Mucoasa: - epiteliu de tip respirator - corion conjunctiv cu celule conjunctive alogene şi alohtone - conţine glande de tip: - seros - seromucos Muşchii: - extrinseci: striaţi - proprii: - externi: striaţi - tirohiodianul şi fasciculul sau m. vocal (m. striaţi şi m. netezi) Membranele şi ligamentele: - ţesut conjunctiv dens cu prepodenţa fibrelor conjunctive colagene Epiglota - prezintă faţă linguală şi faţă laringiană - participă la delimitarea aditusului laringian - rol important în deglutiţie şi respiraţie Mucoasa epitelui: - pavimentos stratificat necheratinizat pe faţă linguală - pseudostratificat ciliat pe faţa laringiană Corionul: - ţesut conjunctiv lax - conţine glande de tip tubuloacinos compus seromucos Axul central este reprezentat de cartilaj elastic şi pericondru. TRAHEEA - tub rigid de 10-12 cm / 2-2,5 cm - porţiune cervicală şi toracică MUCOASA Epiteliul de suprafaţă – epiteliu de tip respirator - pseudostratificat prismatic ciliat Celule prismatice ciliate: - cele mai numeroase Nucleu: - ovalar, bazal Citoplasma: - lizozomi, ap. Golgi, mitocondrii - apical: cili şi microvili - cili “bat” spre laringe, mobilizează pelicula mucoseroasă superficială - rol în epurarea aerului Celule caliciforme - intercalate între celelalte tipuri celulare - polul bazal subţire - conţine nucleul: turtit hipercrom - polul bazal voluminos - citoplasma perinucleară cu organite specifice: RER, ap Golgi, mitocondrii - supranucleară aspect vacuolar (glicoproteine) - participă împreună cu glandele din corion la formarea peliculei seromucoase externe Celulele cu margine în perie - celule prismatice înalte apical prezintă microvili - pot fi celule caliciforme golite sau celule cu rol absorbant sau chemoreceptor Celulele intermediare – imature: - celule în curs de diferenţiere - dispuse profund pe MB - între celulele prismatice diferenţiate şi celulele bazale în curs de diferenţiere - sunt bogate în glicogen şi REN - bazal întră în contact cu terminaţii nervoase aferente Celule bazale - celule mici piramidale - dispuse pe MB, nu ajung până la nivelul lumenului - prin diviziune vor forma toate tipurile celulare specifice Celulele neuroendocrine - celule mici, rotunde, asemănătoare cu celulele bazale - în citoplasmă prezintă numeroase granule de secreţie - secretă: serotonină, bombesină - pot fi unice sau grupate: - corpi neuroendocrini: asociaţi cu terminaţii nervoase (rol chemoreceptor) Corionul mucoasei - ţesut conjunctiv lax - profund se concentrează şi formează o lamă longitudinală - vase sangvine şi limfatice - infiltrat limfocitar difuz / foliculi limfoizi Glande traheale: - tip tubuloacinos compus mucos TUNICA FIBRO-MIO- CATILAGINOASĂ schelet: 20 inele incomplete cartilaginoase - deschise posterior - cartilaj de tip hialin - învelite de pericondru Între inele: ţesut conjunctiv dens Posterior: - pe extremităţile cartilagiilor se inseră fibre musculare netede - formează muşchiul traheal ADVENTIŢIA - ţesut conjunctiv lax - bogat în adipocite - vase sangvine - nervi PLĂMÂNUL - organe perechi - regiunile pleuro-pulmonare - sediul hematozei - tapetaţi de pleură Format din: 1. Segment de conducere intrapulmonar 2. Segment respiraor Segmentul de conducere extrapulmonar: Traheea Bronhiile principale Segment de conducere intrapulmonar bronhii lobare: - 3 drepte - stângi Bronhii segmentare segmenetele unităţi anatomo- chirurgicale delimitate prin stromă intersegmentară - 10 drepte - 9 stângi Bronhii supralobulare - pătrund în lobulul pulmonar Bronhii lobulare / terminale Bronhiile principale Au structură identică cu traheea - mucoasă - tunică fibro-musculo-cartilaginoasă - adventiţie Bronhiile intrapulmonare - au diametrul mai mare de 1 mm - localizate în stroma pulmonară - au schelet carilaginos incomplet: - plăci - noduli - prezintă glande seromucoase Mucoasa - epiteliu pseudostratificat - cu grosime mai mică (decât la trahee) - celule caliciforme mai puţine - scad cu reducerea calibrului Corionul - bogat în fibre elastice - glandele seromucoase scad numeric - apar fibre musculare netede spiralate - foliculii limfatici se găsesc la dicotomizare (ramificare) Tunica fibro-catilaginoasă - noduli sau plăci de cartilaj hialin neregulate - unite prin ţesut conjunctiv dens - scad numeric şi ca şi dimensiuni cu scăderea lumenului - rămân numai la bifurcaţie Adventiţia: redusă; conjunctivă Bronhiolele terminale Mucoasa - epiteliu cubic neciliat - corionul: slab reprezentat Musculara: slab reprezentată Adventiţia: lipseşte
Bronhiolele intrapulmonare sunt
însoţite de: - ramificaţii ale arterelor pulmonare - arterelor şi venelor bronhice
Venele pulmonare se găsesc la
periferia lobulului sau segmentului - în stroma interlobulară sau intersegmentară SEGMENTUL RESPIRATOR Formează parenchimul pulmonar Format din totalitatea acinilor pulmonari: - bronhiole respiratorii - ducte alveolare - saci alveolari - alveole pulmonare BRONHIOLELE RESPIRATORII - ultimul segment de conducere şi primul de schimburi gazoase - continuă bronhiolele terminale - structuri tubulare scurte şi ramificate - diametrul până la 0,5 mm Mucoasa - epiteliu simplu cubic - devine apoi epiteliu pavimentos simplu - întrerupt din loc în loc prin interpunere de alveole Ţesut fibroconjunctiv: - subţire - cu puţine fibre elastice şi musculare Numărul alveolelor pulmonare interpuse cresc terminal. Stă la baza constituirii acinului pulmonar (unitatea morfofuncţională a plămânului) DUCTELE ALVEOLARE - structuri cavitare - formă conică - perete subţire şi discontinuu - epiteliu simplu pavimentos - strat fibro-elastic foarte fin - puţine fibre musculare netede - mai numeroase la deschiderea sacilor alveolari SACII ALVEOLARI - agregate alveolare - se deschid comun într-un spaţiul – “antru” ALVEOLELE PULMONARE - spaţii aeriene mici – până la 300 microni - realizează cumulat o suprafaţă de 100 m2 - separate prin septuri interalveolare - tapetate de un epiteliu “alveolar” SEPTUL INTERALVEOLAR - separă două alveole alăturate - ax conjunctiv central: capilare, fibre, celule Capilarele: - situate sub MB a epiteliului alveolar Fibrele: - de reticulină - situate sub MB şi în jurul capilarelor - elastice - situate în jurul alveolelor - colagene - în număr foarte redus Celulele: - conjunctive: sinteza substanţei fundamentale şi fibrilogeneză - celule interstiţiale: contractile - macrofage Macrofagele: localizate: - septul interalveolar - epiteliu alveolar - lumenul alveolar - lumenul vascular - subpleural Sunt: - celule fagocitare - mobile - elimină produsul fagocitat pe cale respiratorie Numite: - celule cu praf (praf de cărbune) - siderofage sau celule cardiace (hematii sau hemoglobină) EPITELIU ALVEOLAR - MB - un rând de celule - peliculă de lichid – surfactant Pneumocitul de tip I (membranos) - 90 % din popilaţia celulară - mic - Nucleu: rotund, voluminos, hipercrom, central - prelungiri citoplasmatice numeroase, ramificate, subţiri - celulă săracă în organite şi enzime - adaptată schimbului de gaze respiratorii Pneumocitul de tip II (granulos) - celulă mare, rotundă - puţine ca număr (6 – 7 pentru o alveolă) Nucleul: - mare, rotund/ovalar, hipocrom, central Citoplasma - vacuolară - mitocondrii, RER, ap Golgi, corpi multiveziculari, corpi multilamelari sau citozomi Citozomii conţin: - fosfolipide, mucopolizaharide, proteine - la polul apical prezintă microvili Rol: - sinteza sialomucinei şi a surfactantului Celula cu margine în perie - apical prezintă microvili - are rol: - absorbţie - chemorecepţie Macrofagele alveolare (histiocitele alveolare) - rol în fagocitoză şi ultrafagocitoză - mobile din sept şi vase trec în lumenul alveolar - pot fi eliminate prin spută SURFACTANTUL - lichid tensioactiv - acoperă suprafaţa epiteliului - peliculă fină de 500 A Rol: - facilitează schimbul de gaze - suport pentru mişcarea macrofagului - bactericid - împiedică atelectazia alveolară Format din: - lipoproteine (fosfolipide) - mucopolizaharide (sialomucine) - fosfoglicerol - colesterol Format de: - pneumocitul granulos - celulele Clara Bariera hemato-aeriană Structură dispusă între aerul alveolar şi sângele capilarului pulmonar 1. Pelicula de surfactant 2. Epiteliul alveolar 3. MB alveolară 4. Spaţiul tisular dintre capilar şi alveola pulmonară 5. MB a capilarului 6. Celulele endoteliale STROMA PULMONARĂ - ţesut conjunctiv interstiţial situat subpleural - pătrunde prin hil ca teci şi formează septuri intersegmentare şi interlobulare - stroma intralobulară: adventiţia arterelor (la bronhiolă lipseşte)