Sunteți pe pagina 1din 19

Răspândite pe o arie amplă, din Banat

până în Moldova, din Oltenia până în


Maramureş, colindele,urările şi jocurile
cu măşti, constituie componenţa cea
mai pitorească şi plină de semnificaţii
prin care se sărbătoreşte în satul
românesc, trecerea la NOUL AN.
Derivat din latinescul“calenda”,Colindul
deschide ciclul celor 12 zile al sărbatorilor de
Crăciun. La colindat, participă tot satul
tradiţional, constituiţi in cete, cu o ierarhie
proprie bine stabilită. Purtând costume
tradiţionale si traiste cât mai mari, colindătorii
merg începând cu ajunul Crăciunului până în
zori, din casă în casă,cântând pentru a ura
sănătate şi fericire gazdelor. Colinde
precum”Florile dalbe”,”Lerui ler”,”Ziurel de
ziua”sunt ascultate cu mare plăcere de gazde,
prilej cu care se împart covrigi, nuci, mere,
colăcei.
Steaua. În ajunul Crăciunului,steaua
care s-a arătat celor trei magi de la
răsarit, este evocată de copii de 7-14
ani care merg la colindat ducând cu ei
o stea mare împodobită cu hârtie viu
colorată , crenguţe de brad, şi vâsc,
pe care este lipită o iconiţă, copiii
cântând versuri religioase.
Umblatul cu “capra’ ,obicei care ţine de regulă de
la Craciun până la Anul Nou, numele variind de la o
regiune la alta; capra, turca, brezaia, este un dans sacru,
arhaic închinat morţii si renaşterii divinităţii. Masca ,
meşteşugită ornamental din lemn si cu diverse costume
cât mai originale, este însoţită de o ceată zgomotoasă cu
nelipsiţii lăutari ce acompaniază dansul caprei, care saltă,
se roteste,se apleacă,clămpănind ritmic din fălcile de lemn.
Este un spectacol care trezeşte în asistenţa
fiori de spaimă.
• Căluşarii, un alt obicei în care
accentul este pus pe joc, însoţit de
strigături specifice cu semnificaţii
precise; tinerele fete care intrau în joc,
se căsătoreau cât mai curând, căluşarii
jucând şi cântând special pentru ele.
Umblatul cu ursul este întâlnit mai mult în Moldova. Ursul
este întruchipat de un flăcău purtând pe cap şi umeri blana
unui urs. “Masca’ este condusă de un ursar, însoţiţi de
muzicanţi. În răpăitul tobelor şi a altor instrumente, ursarul
aţaţă animalul care imită paşii leganaţi ai animalului.
Obiceiul semnifică purificarea si fertilizarea solului în noul
an.
Dubasii este un
obicei păstrat
numai în
anumite zone,
promovând
colindele
specifice
locului.
Pluguşorul, urare tradiţională de Anul Nou,
invocă substratul agrar. Este însoţit
întotdeauna de strigături, pocnete de bici,
sunete de clopoţei. În timp, plugul adevărat a
fost înlocuit cu buhaiul care imită mugetul
boilor.
•Mâine anul se-noieşte
Pluguşorul se porneşte
Si-om începe a ura,
Pe la case a colinda.
Iarna-i grea,omătu-i mare
Semne bune anul are:
Semne bune de belşug,
Pentru brazda de sub
plug.
Sorcova aparţine obiceiurilor de Anul Nou,
fiind mai cu seamă o bucurie a copiilor . O
crenguţă înmugurită de copac sau o sorcovă
confecţionată dintr-un băţ împodobit cu hârtie
viu colorată, devine o baghetă magică
înzestrată cu capacitatea de a transmite
tinereţe și putere celui vizat.