Sunteți pe pagina 1din 19

ŞI APLICAREA LOR

LA CLASĂ

Prof. înv. primar MIRELA


GHERGAN
Şcoala Generală Bretea Română
- Structura Şcoala Primară Vîlcele –
- - an şcolar 2011- 2012 -
 Prin metode activ-participative înţelegem toate situaţiile în care elevii sunt
scoşi din ipostaza de obiect al formării şi transformaţi în subiecţi activi, coparticipanţi la
propria formare.
Aceste metode se bazează pe cooperare și activitate comună în rezolvarea unor
sarcini de învățare. Astfel, munca în grup este orientată mai ales spre aspectul social al
învățării, urmărind dezvoltarea comportamentului social al elevului. Ca urmare, în
proiectarea și organizarea ei trebuie respectate câteva etape metodice:
analiza temei și a sarcinilor de instruire sau autoinstruire;
împărțirea sarcinilor între membrii grupului;
documentarea asupra temelor și aspectelor de interes prin
cercetarea diferitelor surse;
emiterea unor ipoteze și opinii asupra rezultatelor
probabile;
efectuarea de investigații practic aplicative sau teoretice.
Etape:
1 . Se scrie un cuvânt sau se desenează un obiect în mijlocul sau în partea de
sus a tablei / foii de hârtie ;
2. Copiii, individual sau în grupuri mici, emit idei /sintagme legate de tema
dată;
3. Se fac conexiuni, de la titlu la ideile copiilor, acestea se pot face cu linii
trasate de la nucleu la contribuțiile lor sau ale grupurilor ;
Avantaje:
 nu se critică ideile propuse;
 poate fi utilizată ca metodă liberă sau cu indicarea prealabilă a
categoriilor de informații așteptate de la elevi.

Aplicație: EDUCAŢIE CIVICĂ cl.a III-a –FAMILIA


sentimente,
relaţii

membri
FAMILIA locuinţ
ă

activităţ
i
- metodă de rezumare şi sistematizare a unui conţinut informaţional
1-se împarte tabla în 4 părți egale;
2-se propune câte un criteriu pentru fiecare cadran obținut;
3-se citește textul/problema;
4-se formulează răspunsuri scurte pentru fiecare cadran;
5-se evaluează rezultatele.
Avantaje:
stimulează atenția și gândirea:
scoate în evidență modul propriu de înțelegere
conduce la sintetizare/esențializare.
Aplicație: Litera H – Haiduc – o lecţie despre un câine ascultător;
1.Ce sunete ai auzit? 2. Ce stări sufleteşti

provoacă lecţia?
3. Ce am ştiut şi ce am aflat acum? 4. Ce am învăţat?  
Lb. română -cl. a III-a- Copiii şi păsărelele
- cadranul I : Am admirat ......... ; - cadranul II : Dezaprobăm............. ;
- cadranul III : N-am înţeles........; - cadranul IV : Am învăţat că......... .
 
 
 
 
- Etape:
1. Se împarte clasa în grupe;
2. Se numără,astfel încât fiecare membru al fiecărei echipe să aibă un număr;
3. Se împarte tema subteme ( în funcţie de câţi elevi sunt în fiecare grup);
4.Fiecare membru al grupelor va primi o fișă de învățare (elevii cu nr.1 –fișa nr.1,cei cu nr. 2 –
fișa nr. 2…)
5. Se dă sarcina: fiecare elev va trebui să studieze întreaga lecție, care va fi însă predată de
colegii de grup pe fragmente;
6. Toți elevii cu nr. 1 se adună într-un grup, cei cu nr. 2 în alt grup… și se vor numi „experți”.
„Experții” citesc fragmentul care le revine, discută între ei, hotărăsc modul în care vor preda;
7. Se refac grupele inițiale și „experții” predau celorlalți colegi de grupă ceea ce au studiat;
Învățătorul va răspunde întrebărilor la care „experții” nu au știut și corectează eventualele
informații eronate.
Avantaje:
 anihilarea „efectului Ringelmann”(lenea socială, când individul își imaginează că propria
contribuție la sarcina de grup nu poate fi stabilită cu precizie);
dezvoltă relațiile dintre membrii grupului;
 ameliorează comunicarea. 1. Munții Bucegi
Aplicație: ISTORIE -cl.a IV-a- STRĂMOŞII NOŞTRI 2. Munții Retezat-Godeanu
3. Munții Parâng
4. Munții Făgăraș
– reprezintă instrumentul de sintetizare a informațiilor,  de evaluare a înțelegerii și
creativității elevilor și  mijlocul de exprimare a creativității lor. Este o poezie de 5 versuri care se
elaboarează individual, în perechi sau în grup și respectă următoarele repere :  titlul ( un singur cuvânt
– substantiv) :
         descriere ( 2 cuvinte – adjective) ;
        acțiune ( 3 cuvinte – verbe) ;
         sentimente, păreri( 4 cuvinte – enunț) ;
       esența subiectului ( un cuvânt cheie) ;
     Aplicație : Lb. română- Învăţătoarea Primăvara
Învăţătoarea, Primăvara,
Docilă, umilă, Galbenă, verde,
Execută, înghite, suportă, Dansează, râde, încălzeşte,
Ignorând de fapt totul, Mângâie inima mea mică,
Râzând. Bucurându-mă.
Cvintetul este unul dintre cele mai rapide și mai eficiente mijloace de sinteză și rezumare a
informațiilor și noțiunilor.
Metoda este:  instrument de sintetizare a unor informaţii complexe;
 mijloc de evaluare a înţelegerii elevilor;
 mijloc de exprimare a creativităţii.
- metodă care corespunde diferitelor tipuri de gândire.
Pălăria albastră – este liderul,clarifică/alege soluția corectă (moderatorul)
Pălăria albă – informează (povestitorul)
Pălăria roşie – spune ce simte (psihologul)
Pălăria neagră –identifică greșelile, aspectele negative (criticul)
Pălăria verde –generează idei noi (gânditorul)
Pălăria galbenă ––identifică aspectele pozitive ( creatorul)
Aplicație: Lb. română- cl. a III- a –CIOC!CIOC!CIOC!. De Emil Gârleanu

Despre ce este vorba în text?

Ce îţi place cel mai mult din text?

De ce s-a supărat
veveriţa?
Ce a vrut să facă ciocănitoarea?

Adresează copiilor o întrebare din text să vedem dacă l-au


înţeles.
Imaginează- ţi un alt final pentru poveste.
EXPLOZIA STELARĂ (STARBURSTING)
 metodă similară brainstorming-ului;
 începe din centrul conceptului şi se împrăştie în afară, cu întrebări, asemeni exploziei
stelare
Etape:
1. Se scrie problema în centrul unei steluțe cu 5 colțuri ;
2. În vârful fiecărui colț al steluței se scriu întrebări de tipul:
*ce? *cine? *unde? *de ce? *când?
3. Se împarte clasa în grupuri;
4. Se lucrează la nivelul grupurilor pentru elaborarea unei liste cu întrebări;
5. Se comunică întregii clase rezultatele muncii de grup.
Avantaje:
 ușor de aplicat oricărei vârste și unei palete largi de domenii;
 este, în același timp, o modalitate de relaxare și o sursă de noi descoperiri;
 formularea a cât mai multe întrebări duce la cât mai multe conexiuni între
concepte.
Aplicație: Cunoașterea mediului înconjurător-cl. a IV-a- Medii de viaţă

Unde?

Când? Cum?
         Este o strategie care urmărește studierea unei teme din mai
multe perspective. Scopul ei este lărgirea orizontului de idei al
elevului.
          Este necesar un cub mare, pe fețele căruia să fie scrisă câte
o sarcină de lucru sub diferite forme.
        

 APLICAŢIE : CUNOAŞTEREA MEDIULUI- cl. a II-a-


LIVADA
   
aplică argumentează
asociază  analizează
compară
descrie Părţile La ce De ce e bine
-un pom Pomul
Pomul cucu să
Comple- unui pom... folosesc
abia fructul
fructul consumăm
tează... pomii
plantat cu său...
său... fructe?
fructiferi?
unul
               matur...
- metodă de stimulare a creativității ce constă în enunțarea spontană a mai multor idei
pentru soluționarea unei probleme.
Etape:
1. Etapa pregătitoare- cu cele 3 faze(de selecționare a membrilor grupului, de
organizare și de familiarizare cu tehnica- faza de pregătire a ședințelor)
2. Etapa productivă a grupuluI(stabilirea temei, rezolvarea problemelor,culegerea
ideilor )
3. Etapa trierii și selecționării ideilor- evaluarea(analiza ideilor emise- se optează
pentru soluția finală)
 învățătorul nu are voie să comenteze ideile;
 se intervine atunci când nu se respectă regulile;
 se acceptă toate soluțiile, dar se preiau doar cele corecte
Aplicație: Limba română- cl. a III-a –PUIŞORII, după emil Gârleanu
La ce vă gândiți când auziți cuvântul toamnă?
Elevii vor scrie cuvinte/ sintagme legate de acest anotimp:
frunze roade ţările
păsări călătoare puișori vânt şi ploi
ruginii bogate calde

ŞTIIŢE cl. a IV- Grădina


La ce vă gândiți când auziți cuvântul grădină?

plante plante mediu de relaţii de


legume viaţă hrănire
spontane cultivate
-tehnica de învățare prin cooperare care stimulează gândirea, creativitatea şi învățarea
eficientă încurajând copiii să-şi exprime opiniile cu privire la soluţiile propuse de colegii lor
Etape:
1-Se comunică sarcina de lucru;
2-Se formează grupele;
3-Elevii lucrează în echipe, iar produsul poate fi un desen/o caricatură/o schemă/scurte propoziții;
4-Elevii prezintă în fața clasei afișul,explicând semnificația și răspund întrebărilor puse de colegi;
5-Se expun afișele pe pereți, acolo unde dorește fiecare echipă;
6-Lângă fiecare afiș se lipește câte o foaie goală;
7-Li se cere grupelor să facă un tur, cu oprire în fața fiecărui afiș și să noteze pe foaia albă anexată
comentariile, sugestiile, întrebările lor;
8-Fiecare echipă va citi comentariile făcute de celelalte grupe și va răspunde la întrebările scrise de
acestea pe foile albe.
Avantaje:
 elevii oferă și primesc feed-back referitor la munca lor;
 șansa de a compara produsul muncii cu al altor echipe și de a lucra în mod organizat și
productiv.
Aplicație: Cunoaşterea mediului, cl. a II-a- „Influenţa factorilor de mediu asupra plantelor şi
animalelor”
Elevii au de realizat un afiș prin care să prezinte plante şi animale influenţate de factorii de
mediu.
Este strategia care poate fi folosită pentru ghidarea lecturii  prin formularea unui scop al acesteia.
Etape:
1-Se formează 3 grupe ce corespund celor 3 rubrici ale tabelului:
a)ceea ce știm/credem că știm; b)ceea ce vrem să știm; c)ceea ce am învățat.
2-Elevii fac o listă cu :
a)ce știu deja despre o anumită temă; b)întrebări care evidențiază nevoile de învățare legate de
temă;
3-Se citește textul;
4-Se revine asupra întrebărilor (coloana a II-a) și elevii fac o listă cu:
c)răspunsurile la întrebările din coloana I, scriindu-le în coloana a III-a;
5-Compararea a ceea ce știau înainte de lectură cu ceea ce au dorit să afle și au aflat ;
6-Discuția finală va conține mesajul central.

APLICAŢIE: Limba română –cl. a IV- a - PROPOZIŢIA

  Știu Vreau să știu Am învățat

 
 
 
– scopul lor este să evidențieze asemănări, deosebiri și elemente comune în cazul a două concepte,
personaje sau evenimente.
Etape:
1. Comunicarea sarcinii de lucru
2. Activitatea în perechi sau în grupuri
3. Activitatea frontală
APLICAŢIE – GEOGRAFIE, clasa a IV- a, CÂMPIILE.
Elevii pot lucra individual, în perechi și în grup, iar la final se face pe un poster diagrama clasei.

   .
CÂMPIA ROMÂNĂ CÂMPIA DE VEST
  - Este situată în partea de
Suprafeţe netede
şi întinse de teren
cu înălţimi între
sud a ţării, de-a lungul câţiva metri şi 200-
- Este situată în
Dunării, numindu-se şi 300 m vestul României
Câmpia Dunării. Forme joase de şi este cea mai
- Partea estică a Câmpiei relief potrivite importantă
pentru agricultură. zonă agricolă a
Române se numeşte Sunt străbătute
Câmpia Bărăganului – cea de râuri.
ţării datorită
mai netedă şi mai întinsă În subsol se găsesc rodniciei
din întreaga ţară. petrol şi gaze pământului.
naturale.

 
- împletirea activităţii individuale cu cea desfăşurată în mod cooperativ în cadrul grupelor.
1. faza introductivă- expunerea problemei;
2. faza lucrului individual- elevii lucrează individual 5 minute; notează întrebările legate de subiect;
3. faza lucrului în perechi- discutarea rezultatelor la care a ajuns fiecare; se solicită răspunsuri la
întrebările individuale din partea colegilor;
4. faza reuniunii în grupe mai mari- se alcătuiesc grupe egale cu numărul de participanţi formate din
grupele mai mici formate anterior şi se discută despre situaţiile la care s-a ajuns;
5. faza raportării soluţiilor în colectiv- întreaga clasă reunită analizează şi concluzionează asupra ideilor
emise;
6. faza decizională- se alege situaţia finală şi se stabilesc concluziile.
Avantaje:  motivează elevii să gândească cu îndrăzneală fără să fie descurajaţi de părerile altora;
 sunt încrezători în forţele proprii;
 dezvoltă motivaţia pentru învăţare.
APLICAŢIE- Geografie- cl. a IV-a- Protejarea mediului
Se lucrează apoi
Elevii se grupează
în perechi
preferenţial în
discutându-se
echipe aproximativ Copiii reuniţi analizează şi
rezultatele la care
Elevii au lucrat egale şi discută concluzionează rezultatele
individual
individual 55 minute,
au ajuns şi se
Se citeşte minute, rezultatele la care obţinute şi învăţătorul
timp în care şi-au notat solicită
textul întrebări .
au ajuns. Se stabileşte concluziile.
răspunsuri la
răspunde la
problemele pe
întrebările rămase
care nu le-au
nesoluţionate.
putut explica.
Floarea de lotus
 Presupune deducerea de conexiuni între idei, concepte, pornind
de la o temă centrală. Aceasta determină cele 8 idei secundare care se
construiesc în jurul celei principale, asemenea petalelor florii de lotus.
 Cele 8 idei secundare sunt trecute în jurul temei centrale, urmând
ca apoi ele să devină la rândul lor teme principal, pentru alte 8 flori de
lotus.

CARPAŢII CARPAŢII CARPAŢII


ORIENTALI B MERIDIONALI OCCIDENTALI
A C

LUNCILE ŞI MARILE UNITĂŢI DEALURILE


DELTA DUNĂRII GEOGRAFICE D
H ALE ŢĂRII

SUBCARPAŢII
CÂMPIILE PODIŞURILE
G E
F
RELIEFUL
A: CARPAŢII ORIENTALI B: CARPAŢII MERIDIONALI C: CARPAŢII OCCIDENTALI
1. Aşezare 1. Aşezare 1. Aşezare
2. Înălţime 2. Înălţime 2. Înălţime
3. Grupa nordică 3. Grupa Munţilor Bucegi 3. Grupa Munţilor Banatului
4. Grupa centrală 4. Grupa Munţilor Făgăraşului 4. Grupa Munţilor Poiana Ruscă
5. Grupa sudică 5. Grupa Munţilor Parângului 5. Grupa Munţilor Apuseni
6. Trecători 6. Grupa Munţilor Retezat- Godeanu 6. Bogăţii
7. Bogăţii 7. Trecători 7. Peşteri
8. Zone turistice 8. Zone turistice 8. Zone turistice

H: LUNCILE ŞI DELTA D: DEALURILE


DUNĂRII 1. Aşezare
1. Înfăţişare 2. Grupare MARILE UNITĂŢI 2. Înălţime
3. Aşezare 4. Înălţime GEOGRAFICE ALE 3. Dealurile subcarpatice
5. Formare 4. Depresiunile subcarpatice
6. Delta Dunării ŢĂRII 5. Dealurile de Vest
7. Lunca Dunării 6. Cum s-au format
8. Bogăţii 7. Bogăţii
8. Zone turistice
G: CÂMPIILE F: PODIŞURILE E: SUBCARPAŢII
1. Înfăţişare 1. Înfăţişare. Grupe 1. Aşezare
2. Grupare 2. Podişul Transilvaniei 2. Înălţime
3. Aşezare 3. Podişul Moldovei 3. Subcarpaţii Moldovei
4. Înălţime 4. Podişul Getic 4. Subcarpaţii de Curbură
5. Formare 5. Podişul Dobrogei 5. Subcarpaţii Getici
6. Câmpia Română 6. Masivul Dobrogei de Nord 6. Cum s-au format
7. Câmpia de Vest 7. Podişul Dobrogei de Sud 7. Bogăţii
8. Bogăţii 8. Zone turistice 8. Zone turistice
 
Ca să-l poată implica, cu
adevărat pe cel care învaţă,
metodele activ-participative
pun accentul pe procesele de
cunoastere (învăţare) şi nu pe
produsele cunoaşterii. Ele sunt,
deci, metode care ajută elevul să
caute, să cerceteze, să găsească
singur cunoştinţele pe care
urmează să şi le însuşeas- că, să
afle singur solutii la probleme,
să prelucreze cunoş- tinţele, să
ajungă la reconstruiri şi
resistematizări de cunoştinţe.
Un învăţător care foloseşte metodele interactive ar trebui
să fie:
 un sfătuitor – care îşi ajută elevii în rezolvarea
problemelor, îi motivează să-şi prezinte propriul punct de vedere;
 un animator – care iniţiază metode şi le explică elevilor,
pregăteşte material didactic şi prezintă scopul învăţării;
 un observator şi un ascultător – care observă elevii în
timpul activităţii şi îi poate aprecia corect;
 un participant – care nu are impresia că este perfect şi
continuă să înveţe toată viaţa;
 un partener – care poate modifica „scenariul lecţiei” dacă
o cere clasa.
De aceea, învăţătorul şi elevii sunt responsabili de
rezultatele muncii comune.
1. MEC, Consiliul național pentru pregătirea profesorilor,
Învățarea activă, ghid pentru formatori și cadre didactice, București,
2001;
2. Cerghit, Ioan- Sisteme de instruire alternative şi
complementare. Structuri, stiluri şi strategii, Editura Aramis,
Bucureşti, 2002
3. Dumitru, I. Al.- Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea
eficientă, Editura de Vest, Timişoara, 2000.
4. www.didactic.ro