RAPORT

Riscurile Comunicării mediatice în

rezolvarea conflictelor
Ce este conflictul?
”Conflict înseamnă opoziţie, dezacord sau
incompatibilitate între două sau mai multe
părţi. Conflictul poate fi sau nu violent.
Conflictul armat dintre state poate evolua în
război. Conflictul dinamic introduce în discuţie
dinamica socială. Aceasta are ca şi
caracteristică principală instabilitatea rezultată
din schimbările neprevăzute. Din acest motiv în
sistemele sociale preziceri certe sunt greu de
realizat chiar dacă, în principiu, se poate
prezice cu exactitate starea sistemului în viitor.”
7 aprilie 2009
 Sociologii abordează conflictul ca o opoziţie între indivizi
care poate îmbrăca forma unei lupte între indivizi, grupuri de
indivizi, clase sociale, etc. şi are ca efect disfuncţii în
interacţiunea socială.
 "În lumea reală, spune Dahrendorf, există mereu concepţii

diferite şi de aici conflict şi schimbare. De fapt, conflictul şi

schimbarea sunt libertatea noastră, fără ele nu poate exista
libertatea”.
 Dicţionarul românesc conturează sensurile de „neînţelegere,

ciocnire de interese, dezacord, antagonism, ceartă, discuţie

violentă”.
 Dicţionarul american adânceşte definiţia a ceea ce la modul

general numeşte ,,Un dezacord sau o coliziune acută între

interese, idei etc., care se referă mai degrabă la proces decât
la rezultat” şi pentru care se mai folosesc sinonime ca luptă
sau orice alt cuvânt general care desemnează bătaie (fizică),
luptă (de ex. lupta pentru existenţă), ceartă (în plan verbal)
sau competiţie (lupta pentru supremaţie într-o anumită
chestiune).
7 aprilie 2009
 Serge Moscovici , afirmă despre conflict că este o
sursă de energie şi vitalitate în măsura în care el
este cel care reanimă credinţele, stimulează
pasiunile şi revigorează simbolurile, pe scurt, creşte
nivelul de creativitate şi participare selectivă. Cu cât
diferenţele dintre persoane, grupuri, asociaţii,
partide, organizaţii, instituţii, state sunt mai puţin
compatibile, cu atât se creează premisele pentru
apariţia şi dezvoltarea conflictelor. Ele sunt practic
manifestările diferenţelor de valori, conduite,
percepţii, comportamente, atitudini şi acţiuni.
Conflicte internaţionale
Cum se manifestă conflictul?

 Conflictele îmbracă cele mai diverse forme şi sunt

diferite ca intensitate, gravitate, persistenţă. Ele
pot să ia naştere dintr-o anumită cauză şi se pot
stinge o dată cu dispariţia cauzei sau a condiţiilor
care le-au favorizat. Cei mai mulţi oameni
consideră conflictele ca fiind ciocniri distructive,
ireconciliabile, în urma cărora unii câştigă în
defavoarea altora, dar preocuparea de tip ştiinţific
privind căile de a face faţă conflictelor a dus la
dezvoltarea unor modele şi strategii de abordare
eficienţă şi control a conflictelor.
Conflicte între minorităţi
Caracteristici ale conflictului:
 1. Ca fenomen psihosocial (economic, social, politic etc) normal, conflictul
se caracterizează prin: trăsătura naturală şi inevitabilă a activităţii umane ce
apare atunci când două forţe sunt sau numai se percep diferite,
incompatibile, la nivelul trebuinţelor, scopurilor, resurselor sau
transferurilor de personalitate (lupta pentru existenţă - afaceri, lupta
politică, lupta economică – faliment sau succes, lupta dintre sinele profund
(Freud) şi Supraeu – Eul mediatorul şi negociatorul).
 2. Are o cauză declanşatoare - reală, cunoscută sau ascunsă.
 3. Provoacă o stare de tensiune ce se poate amplifica generând alte
fenomene psihosociale şi care se reduce sau se şterge odată cu rezultatul
sau rezolvarea conflictului.
 4. Conflictul ca fenomen psihosocial are mai multe dimensiuni:
 a) perceptuală (cognitivă);
 b) emoţională (afectivă);
 c) voliţională;
 d) acţională (comportament, atitudini de impact);
 5. Se desfăşoară ca un proces ce poate fi declanşat de o provocare de
diferite origini. Se derulează în raport cu factori (condiţii, atitudini şi stiluri
de abordare a lui), poate creşte, poate fi blocat, controlat sau rezolvat.
  
 Tipuri de conflict
Instrumentale:
De interese
Scopuri,
Legate de modul de
mijloace,
repartizare al
procedee,
mijloacelor
structuri.
Soluţia: Negocierea
Soluţia: Tehnica
rezolvării Tipuri de conflict
problemelor

Intrapersonale:
Aspecte legate de
imaginea de sine
Soluţia: Consiliere Interpersonale
individuală Vizează aspecte
relaţionale: loialitatem
lipsă de respect, etc.
Soluţia: Comunicarea
deschisă
Tipuri

de conflicte
Din punct de vedere al esenţei lor conflictele pot fi:
•esenţiale (de substanţă) generate de existenţa unor obiective
diferite;
•afective, generate de stări emoţionale care vizează relaţiile
interpersonale;
•de manipulare;
•pseudo-conflicte.
 Din punct de vedere al subiecţilor aflaţi în conflict pot exista

următoarele categorii de conflicte:

•conflictul individual interior;
•conflictul dintre indivizi din acelaşi grup;
•din grupuri diferite;
•din organizaţii diferite;
•conflictul dintre indivizi şi grupuri;
•conflictul intergrupuri;
•conflictul dintre organizaţii.
Rolul mass-mediei într-un conflict
 Rolul mijloacelor de informare în masă în
asigurarea dreptului cetăţenilor de a afla
despre apariţia, dezvoltarea şi consecinţele
conflictelor de importanţă socială este unul
fundamental.
 În acest context, specialiştii relevă că

jurnaliştii şi redacţiile mass-media pot fi şi

deseori sunt instrumente de declanşare, iar
uneori chiar de amplificare a conflictelor.
 Conflictele reprezintă un „mediu natural” al
jurnaliştilor, care sunt ghidaţi de dorinţa de a
găsi informaţie actuală, de a fi în permanenţă
„la curent”.
 Mass-media poate intra în conflict în momentul

când face partizanat politic, sau apără interesele

unui partid, organizaţii, etc.
 Profesionalismul jurnalistic reclamă

obiectivitate, imparţialitate şi autonomie.

 În toate societăţile mass-media trebuie să fie

acreditate cu roluri multiple: de la monitorizarea

a tot ceea ce se întâmplă în jur, până la crearea
imaginilor şi percepţiilor colective.
 Riscurile comunicării mediatice în
rezolvarea conflictelor
 Pierderea sau alterarea neutralităţii media,
 Tratarea neechilibrată a unor subiecte,
evenimente, conflicte,
 Mass-media reconstruieşte câteodată realitatea în
stilul sau după interesele ei, sau cel puţin o
realizează,
 Ea diminuează sau îi dă amploare unui eveniment
sau conflict în devafoarea altuia mai puţin
relevant,
 Riscurile acccesului limitat la sursele de informaţii
şi chiar la evenimentele care se derulează.
 Riscurile comunicării mediatice în
rezolvarea conflictelor

POLITICIENI MASS-MEDIA

CONFLICTE
CONFLICTE

SOCIETATE
LEGISLAŢIE CIVILĂ
 Conflictul între “ai noştri şi... ai
noştri”
 Conflictul din Transnistria este un conflict
politic între Republica Moldova și republica
moldovenească nistreană cu privire la
exercitarea controlului asupra
raioanelor Camenca, Dubăsari, Grigoriopol, Rîb
nița, Slobozia și orașul Tiraspol, aflate pe
malul stâng al râului Nistru și orașul Tighina,
aflat pe malul drept al aceluiași râu. Conflictul
a început în anul 1990, imediat după
proclamarea independenței Republicii
Moldova.
Un conflict care maschează interesele
Rusiei
 Premise

 În ultima parte a aniilor 1980, peisajul politic al URSS era în plină

schimbare datorită politicii de perestroika întreprinse de Mihail
Gorbaciov, care permitea liberalizarea politică la nivel regional.
Democratizarea incompletă a permis naționalismului exclusivist să
devină cea mai dinamică doctrină politică. Unele minorități naționale s-
au opus schimbărilor de clasă politică din Republica Moldova, clasă
dominată în perioada sovietică de etnicii ruși. Oficializarea limbii
majorității și introducerea obligativității alfabetului latin pentru scrierea
acesteia a atras proteste din partea vorbitorilor de alte limbi decât
cea română. Problematica limbilor oficiale din Republica Moldova a
devenit foarte spinoasă și a fost, probabil, intenționat politizată.
Neconcordonața cu noua politică s-a manifestat într-un mod mai vizibil
în Transnistria, regiune în etnicii slavi (ruși sau ucraineni) erau
majoritari în zonele urbane. Protestele față de guvernul republican erau
mai puternice aici. La recensământul din 1989, în Transnistria locuiau
40,0% moldoveni, 28,3% ucraineni, 25,4% ruși și 1,9% bulgari.
Războiul civil

 Pe 2 septembrie 1990 a fost proclamată Republica Moldovenească Nistreană. La

25 august 1991 sovietul suprem al RMN a adoptat declaraţia de independenţă a
noii republici. Pe 27 august 1991 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat
Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, al cărei teritoriu cuprindea şi
raioanele din stânga Nistrului. Parlamentul moldovenesc a cerut guvernului URSS
“să înceapă negocierile cu guvernul moldovenesc cu privire la ocupaţia ilegală a
Republicii Moldova şi retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul moldovenesc".
După ce Moldova a primit statul de membru al ONU (2 martie 1992), preşedintele
moldovean Mircea Snegur a autorizat o intervenţie militară împotriva forţelor
rebele care atacaseră posturi de poliţie loiale Chişinăului de pe malul estic al
Nistrului. Rebelii, ajutaţi de trupele sovietice, şi-au consolidat controlul peste cea
mai mare parte din zona disputată. La 21 iulie 1992 a fost semnat un acord de
încetare a focului.
 Un război neobişnuit - Când cele două tabere au început lupta, războiul a fost
unul cu totuL neobişnuit.Înşişi combatanţii aveau să-l numească „războiul
beţivilor”, întrucât ofiţerii din ambele tabere, după ce ziua se luptau aprig,
noaptea se strecurau unii în tranşeele celorlalţi, într-un armistiţiu ad-hoc şi tacit
şi beau până dimineaţa vodcă. Desigur, a doua zi luptele se reluau, cu şi mai
multă dârzenie, iar seara, chefurile se încingeau, cei rămaşi bând în memoria celor
ucişi.
Urmări

 Chiar și după încetarea focului, Rusia a continuat să ofere

regimului separatist sprijin militar, politic și economic,
permițându-i să supraviețuiască și conferindu-i un anumit
grad de autonomie vis-à-vis de Moldova. Generalul Lebed,
comandantul Grupului Operațional Rus (ROG, fost Armată
a 14-a) începând cu iunie 1992, s-a purtat deseori ca un
politician transnistrean și a declarat că armata sa ar putea
să ajungă la București în două ore.
 OSCE are deja de mulți ani o misiune de observație la fața
locului și încearcă să ghideze negocierile privind
rezolvarea conflictului. Trupele rusești staționează în
continuare pe teritoriul moldovenesc, în pofida obligațiilor
asumate de Rusia la summit-urilea OSCE din1999 și 2001.
Memorandumul Kozak

 În iulie 2002, OSCE, împreună cu mediatori ruși și ucraineni au semnat un document care conținea
premise pentru reunificare Moldovei într-o federație. Neconcordanțelefundamentale asupra împărțirii
puterilor au făcut imposibilă aplicarea acestui document.
 În luna noiembrie a anului 2003, Rusia a realizat un memorandum care conținea, până la acel moment,

cea mai detaliată propunere de constituire a unui stat moldovenesc federal asimetric. Acesta mai
prevedea staționarea trupelor rusești pe pământ moldovenesc pentru încă 20 de ani.[6] Publicat inițial
în rusă, pe situl web al ministerului de Externe transnistrean, textul a fost intens promovat de Dmitri
Kozak, o personalitate marcantă din echipa președintelui rus Vladimir Putin. Memorandumul Kozak a
reprezentat o rupere de poziția nistreană care cerea statut egal pentru Transnistria și Moldova.
 Memorial din Transnistria (la Tighina)
 În memorandum se propunea între altele crearea unui parlament bicameral format dintr-o cameră

inferioară, aleasă prin reprezentare proporțională. Toate legile trebuiau însă consimțite de senat, a
cărui repartizare era disproporționată în raport repartizarea populației pe teritorii: 13 senatori aleși de
camera inferioară federală, 9 de Transnistria și 4 de Găgăuzia. Conform recensământului din 1989, în
Transnistria locuiește un sfert din populația republicii iar în Găgăuzia mai puțin de 4%.
 Importante demonstrații împotriva memorandumului Kozak au avut loc la Chișinău în zilele următoare

publicării propunerilor rusești. Conducerea Republicii Moldova a refuzat semnarea memorandumului

fără coordonarea organizațiilor europene. O vizită a președintelui Putin în Moldova a fost anulată. Într-
o conferință de presă din 2005, președintele moldovean Vladimir Voronin a declarat că memorandumul
Kozak din 2003 a fost respins datorită faptului că se afla în contradicție cu constituția moldovenească
care stipulează neutralitatea Moldovei, și nu permite staționarea oricăror trupe străine pe teritoriul său,
în timp ce țara nu poate să adere la alianțe militare. Moldova și memorandumul Kozak au reprezentat
subiecte cheie la reuniunea ministerială a OSCE de la Maastricht din decembrie 2003, iar dezacordul
dintre Rusia și Occident a împiedicat semnarea unei declarații comune la sfârșitul reuniunii.
 Criza din 2004

 Aproximativ 11.200 din cei 79.000 de elevi transnistreni învață în limba

moldovenească folosind alfabetul chirilic.
 În vara anului 2004, autorităţile transnistrene au închis cu forţa cele
şase şcoli din stânga Nistrului în care se folosea limba română scrisă
cu alfabet latin, o măsură care a afectat cei 3.400 de elevi care învăţau
în aceste școli. Mai mulţi profesori și părinți, care s-au opus închiderii,
au fost arestați. În timpul crizei, guvernul moldovean a decis să instituie
un blocaj economic Transnistriei, care să izoleze republica separatistă
de restul țării. Blocajul a fost inutil din cauza lipsei de cooperare cu
guvernul Ucrainei și președinteleLeonid Kuchma. Transnistria a răspuns
printr-o serie de acțiuni care erau menite să destabilizeze situația
economică din Moldova, în principal, prin oprirea furnizării energiei
electrice. În consecință, această criză a generat întreruperi ale
aprovizionării cu curent electric în părți ale Moldovei.
 Școlile au fost în cele din urmă redeschise dar au primit statutul de
"instituții educaționale non-guvernamentale".
Mass-media
interpretează greşit
unele situaţii, astfel
că nu doar
dezinformează
populaţia locală dar
induce în eroare şi
mass-media
internaţională arătând
astfel, în lume, o altă
faţă a Moldovei, care
este departe de
realitate.
Propunerea ucraineană

 În mai 2005, partea ucraineană condusă de Viktor

Iușcenko a propus un plan în șapte puncte care
stipulează rezolvarea conflictului transnistrean
printr-o reglementare negociată și alegeri libere. Prin
acest plan, Transnistria ar rămâne o regiune
autonomă a Moldovei. Statele Unite și Uniunea
Europeană și rmn și-au exprimat un anumit nivel de
acord cu acest proiect. În iulie, Ucraina a deschis șase
noi posturi vamale la granița ucraineano-
transnistreană. Posturile, în care sunt angajate echipe
moldovene și ucrainene, sunt menite să reducă
contrabanda dintre republica separatistă și vecinii săi.
Drepturile omului nu se respectă în R.Molodva

 Republica Moldova, ca și alte state sau organizații non-guvernamentale susține că guvernul

separatist de la Tiraspol este autoritar și nu respectă drepturile omului și a acuzat regimul
separatist de arestări nejustificate și tortură.
 Alegerile legislative din 2005 nu au fost recunoscute de comunitatea internațională. Potrivit lui

Claus Neukirch, șeful serviciului de presă al Organizației pentru Securitate și Cooperare în

Europa, "nu se poate vorbi de alegeri libere și corecte în regiunea nistreană, atâta timp cât în
această regiune nu sunt create condiții adecvate pentru exprimarea opțiunii politice a
alegătorilor".
 Conducerea Republicii Moldova a acuzat de asemenea administrația rmn de incursiuni în

satele din stânga Nistrului controlate de guvernul de la Chișinău, unde există relatări despre
arestări nejustificate și tortură.
 Un raport al departamentului de stat american relatează despre închisori dure în

Transnistria.Traficul de ființe umane reprezintă o problemă importantă în Moldova și

Transnistria.
 În cazul Ilașcu și Alții v. Moldova și Rusia (2004), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a

cerut în unanimitate Moldovei și Rusiei să pună capăt detenției nejustificate a membrilor

grupului Ilașcu, Andrei Ivanțoc (eliberat la 2 iunie 2007) și Tudor Petrov-Popa (eliberat la 4
iunie 2007). Ilie Ilașcu a fost arestat, împreună cu încă patru persoane în Tiraspol la începutul
lunii iunie 1992. Ei au fost acuzați de uciderea a doi civili și de acte de terorism împotriva rmn.
Se crede că motivul real al reținerii este asocierea politică sau sprijinul lor de sprijin față de
autoritățile separatiste.
 Riscurile comunicării mediatice în
rezolvarea conflictelor
 Mass-media reprezintă mai multă decât “Câinele de pază al
democraţiei” sau “oglinda în care se reflectă realitatea
socială”, ea trebuie să fie acel avocat al poporului, incisiv,
căutător al dreptăţii, al binelui cetăţenilor, să nu se implice în
scandaluri politice mascând interesele cuiva. În ultima
perioadă presa este monopolizată, distorsionându-se
preponderent agenda problemelor primordiale care stau la
ordinea de zi. Conflictul transnistrean încă nu a fost
soluţionat cu toate că au fost propuse mai multe soluţii din
partea statelor europene, sau a instituţiilor şi organizaţiilor
internaţionale. Conflictul nu poate fi soluţionat atât timp cât
există interese partinice din partea unui anumit stat, iar
mass-media abordează insuficient sau ineficient acest
subiect.
 Războiul dintre Republica Moldova şi autoproclamata
rmn încă nu s-a terminat, el continuă într-un război
mediatic care antrenează atât factorii decizionali din
ţară, cât şi cei de peste hotare, iar mass-media este
mijlocul prin care îşi aruncă artileria grea.
 În rmn se întâmplă deseori cazuri de încălcarea

drepturilor omului la informare, la expresie, şi altele.

 Chiar dacă mass-media scoate la iveală unele conflicte,

subiecte sau evenimente imediat ce expiră gradul de

senzaţional generat, subiectul este trecut în umbră sau
scos de pe agenda publică până la o nouă abordare.
 Jurnaliştii pot influenţa mersul
conflictelor
 Înainte de a scrie despre vreun conflict, e
necesar, în măsura posibilităţilor, să asculţi
toate părţile, toţi participanţii acestuia.
 Descrierea conflictului trebuie să fie obiectivă la

maximum şi liberă de aşa-numitul limbaj al urii

– hate speech.
 Mass-media din RM face partizanat politic, de

exemplu în ultima perioadă ţara noastră multe

evenimente sunt tratat în toate felurile posibile,
dar în care nu se vede obiectivitate,
imparţialitate şi echitate.
A fost creat artificial conflictul de la Banca de
Economii ca să se distragă atenţia opiniei
publice de la scandalul legat de vânătoarea
din Pădurea Domnească.
 Bibliografia:
 Ioan Crăciun: “Prevenirea conflictelor şi managementul crizelor”, Curs, Editura

Universităţii Naţionale de Apărare “Carol I”, Bucureşti, 2006, 318 p.,

 Simona Ștefănescu : ”Riscurile comunicării mediatice în timpul conflictelor”,
 Serge Moscovici: ” Social influence and social change”, Academic Press, 1976,
 Mic dicţionar enciclopedic (1978), Editura ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, p.

227,
 David B. Curalnik (editor in Chief) (1986). Webster's New World Dictionary of the

American Language, Second College Edition, Prentice Hall Press, New York, p. 298,
 Mihail Melnikov: „Conflictologie aplicată pentru jurnalişti”, 2006, 158 p, Editura

„Drepturile Omului”,
  
  

  
 Siteografie:

 http://www.moldovenii.md/md/section/567

 http://www.rejournal.eu/Portals/0/Arhiva/JE%2030/JE%2030%20-%20Mihaela%20BEL
U.pdf
 http://ru.scribd.com/doc/98082426/11/Tipologia-conflictelor
 http://www.ipp.md/public/files/Proiecte/blacksee/rom/Bobcova_ROM.pdf
 http://ro.wikipedia.org/wiki/Conflictul_din_Transnistria