1.

INTRODUCERE

 Există cateva criterii care trebuie îndeplinite de o construcție, la proiectarea şi mai apoi la
execuția acesteia:
 Aspectul estetic - este responsabilitatea arhitectului si se referă la aspectul vizual și
impactul pe care acest aspect îl are asupra oamenilor.
 Funcționalitatea - este de asemenea responsabilitatea arhitectului. Construcția trebuie să
îndeplinească scopul pentru care a fost concepută si să răspundă tuturor necesitaților si
cerințelor unei funcționari in condiții normale.
 Integritatea/ Durabilitatea sunt responsabilitatea inginerului constructor, care trebuie să
proiecteze structura de rezistență a constructiei astfel încât aceasta sa nu cedeze sub
acțiunea actiunilor (greutate proprie, incarcari din persoane si bunuri, incarcari climatice,
seism, foc, etc), luand in considerare conditiile de mediu si un nivel de intretinere
corespunzator, pentru pastrarea performantelor constructiei pe durata de viata proiectata.
 Criteriul economic este o consecință a performanței combinate a inginerului şi arhitectului,
responsabili pentru alegerea celor mai economice materiale si soluții structurale care să
satisfacă in același timp cerințele de integritate structurala şi funcționare normală.
 Cerintele de baza trebuie indeplinite:

 Prin alegerea materialelor de constructii corespunzatoare

 Prin proiectarea in conformitate cu normele tehnice in vigoare
 Prin specificarea procedurilor de control in procesul de fabricatie a
produselor pentru constructii, respectiv in executia si exploatarea
constructiei

 Durata de viata proiectata a unei constructii

 100 ani (sau mai mult) la structuri monumentale, poduri si

alte structuri pentru lucrari ingineresti importante
 50-100 ani la cladiri si structuri obisnuite
 10-30 ani la constructii agricole sau similare
 < 10 ani pentu structuri tranzitorii
 Conceperea structurii
(aspecte generale)
Beneficiar / Arhitect

Proiectare
Arhitect / Inginer Aprobari
Arhitect Structură Instalaţii

Execuţie
Inginer / Arhitect / Inspecţia de stat

Exploatare
Beneficiar(i)
Aprobari
Reabilitare /
schimbarea Decizie Demolare
destinaţiei Beneficiar(i) Beneficiar(i)
Inginerul constructor trebuie sa aiba o buna colaborare cu arhitectul!
 2. MATERIALE STRUCTURALE

 O construcţie constă din structura de rezistență precum şi alte

componente care o protejează şi îi oferă funcționalitate şi estetică
(pentru o cladire:închideri, pereţi despărțitori, etc).

 Proprietăţile forta
materialelor/ structurii
de rezistență: rezistenta
- rezistență
- rigiditate ductilitate
- ductilitate
rigiditate

deformatie
 Rezistenţa reprezintă forţă raportată la aria unitară pentru care se
produce cedarea unui material. Se determina prin incercari
standardizate la întindere sau la compresiune, in functie de material.

 Rigiditatea arata masura in care un material forta

dezvolta deformatii sub actiunea fortelor.
Se reprezintă ca panta porţiunii elastice rezistenta
a curbei forţă-deformatie.

ductilitate

 Ductilitatea reprezintă capacitatea unui rigiditate

material de a se deforma în domeniul
post-elastic (inelastic), fără pierderi
semnificative ale capacităţii portante. deformatie
 Materialele ductile sunt cele care sunt capabile să se deformeze
semnificativ în domeniul inelastic. În construcţii: oţelul, aluminiul.
 Materialele casante (neductile) sunt cele care au deformaţii mici în
domeniul inelastic, caracterizate în general de:
- cedări bruşte prin fisurare
- rezistenta mult mai slaba la întindere decât la compresiune

forta forta

ductil fragil

deformatie deformatie
  Materialele “tradiţionale” sunt cele folosite din cele mai
vechi timpuri.

Piatra şi lemnul sunt materiale de construcții care se găsesc în natură şi au

fost folosite de către primii “constructori”

- Piatra are rezistență mare la compresiune si mică la întindere

- Lemnul are o rezistență substanțială la întindere în lungul fibrei, dar

este slab la întindere perpendicular pe fibră si la compresiune

Cărămizile sunt elemente de zidărie (alternativă pentru piatră) si au

fost realizate din argila arsă încă din aprox. 3000 ÎC.
La fel ca si piatra, caramida are rezistența mai mare la compresiune
decât la întindere.
  Materialele “moderne”: betonul, oțelul, aluminiul, etc.

Oţelul
- aliaj de fier cu conținut scăzut de carbon
- rezistențe mari atât la compresiune cât şi la întindere (rezistențe egale!)
- ductilitate mare
Betonul este un material realizat prin amestecul de:
- ciment, apă, aditivi
- agregate naturale  balastieră (piatra de rau) sau carieră

-rezistenţă mare la compresiune si

mică la întindere (motiv pentru care
in zonele intinse ale elementelor de
beton se prevede armatura din otel)

- are ductilitate redusă

 DIAMETRU FIR
DE PĂR ~ 200 m

FIBRĂ DE CARBON
5-20 m

ARMĂTURI
REZISTENTE LA
PROFILE REZISTENTE LA COROZIUNE COROZIUNE
CONSOLIDARI
 3. ACŢIUNI ASUPRA CONSTRUCŢIILOR

 Considerând variaţia în timp, acţiunile pot fi clasificate în:

 Acţiuni permanente (G). Acţionează pe toată durata de viață a construcţiei

şi variaţia magnitudinii în timp este neglijabilă.

Exemple de încărcări permanente: greutatea proprie a structurilor sau a

echipamentelor fixe.

 Acţiuni variabile (Q). Sunt acele acţiuni pentru care variaţia magnitudinii în
timp este semnificativă.

Exemple de încărcări variabile: acţiuni ale vântului sau ale zăpezii, incarcari
utile din persoane si bunuri adapostite de cladiri.
 Acţiuni accidentale (A). Acţiuni, în general de scurtă durată, dar cu
magnitudini semnificative, cu o probabilitate redusă să acţioneze asupra
clădirii pe timpul duratei de viaţă a acesteia.

Exemple de încărcări accidentale: incendii, explozii, încărcări din impact.

Acţiunile datorate cutremurelor sunt considerate ca acţiuni accidentale.