1 2

CURS 4 Tabelul 3.1. Expresiile reacţiunilor şi eforturilor din forţe concentrate

Reazeme înclinate şi grinzi înclinate Structura Expresiile reacţiunilor şi eforturilor
În practică, se întâlnesc situaţii când grinda este înclinată faţă de direcţia forţelor.
În asemenea cazuri este important să se studieze ce influenţă are înclinarea grinzii
şi a reazemelor asupra reacţiunilor şi eforturilor. Reacţiunile şi eforturile de la  X  H1  Pm cos   0 ; H1  Pm cos 
grinzile înclinate, respectiv cu reazeme înclinate, se exprimă în funcţie de reacţiunile şi n
eforturile unei grinzi orizontale, care are aceeaşi deschidere şi forţe exterioare ca  Pk bk
 M 2  V1  l   Pk bk  0 ; V1 
n
1
grinzile înclinate. l
1
 Forţe concentrate n

Pentru grinda orizontală din figura 3.15, a reacţiunile şi eforturile sunt date  Pk ak
 M 1  V2 l   Pk ak  0 ; V2 
n
1
de relaţiile din tabelul 3.1. Dacă grinda are însă un reazem simplu înclinat (fig. 3.15, b), 1 l
reacţiunile şi eforturile au expresiile din tabelul 3.7. i
Ti  V1   Pk
1
N1   Hi   Pm cos 

M i  V1 xi   Pk xi  ak 
i

Tabelul 3.7. Reacţiunile şi eforturile la grinzi cu reazem înclinat

Structura Expresiile reacţiunilor şi eforturilor
 X  H1  R2 cos   0 ; H1  R2 cos 
 M 1   R2 d   Pk ak  0 ; 1 n
n
R2   Pk ak
1 d 1

 M 2  V1 l   Pk bk  0 ;
n

1
1 n
Fig. 3.15, b V1   Pk bk  V10
l 1
i
Ti  V10   Pk  Ti0
Fig. 3.15 1

M i  V10 xi   Pk xi  ak   M i0
i

1
Ni   H1   R2 cos 
Se observă că forţa tăietoare şi momentul încovoietor la grinda orizontală cu
reazemul înclinat sunt aceleaşi cu cele de la grinda orizontală cu aceeaşi deschidere
şi forţe exterioare. Înclinarea reazemului simplu conduce la apariţia forţei axiale de
compresiune egală cu H1.
 3 4

 Forţe uniform distribuite Tabelul 3.10. Reacţiunile şi eforturile pentru grinda înclinată cu forţe uniform distribuite
Reacţiunile şi eforturile de la grinda înclinată cu forţe uniform distribuite în
diferite moduri se compară cu cele de la grinda orizontală cu aceeaşi deschidere şi Structura Expresiile reacţiunilor şi eforturilor
cu forţa uniform distribuită pe toată deschiderea. Eforturile şi reacţiunile pentru
grinda orizontală sunt date de relaţiile din tabelul 3.2. (v. fig. 3.7). Reacţiunile şi
eforturile pentru grinda înclinată din figurile 3.16, b şi c se prezintă în tabelul 3.10.

 X  H1  0 ; H 1  0
 M 2  V1 l  pl  l pl
 0 ; V1  V10 
2 2
 M 1  V2 l  pl   0 ; V2  V20  pl
l
2 2
Tabelul 3.2. Expresiile reacţiunilor şi eforturilor din forţe uniform distribuite  
Tx  V10  px cos   Tx0 cos 
x
Structura Expresiile reacţiunilor şi eforturilor M x  V10 x  px  M x0
2
 
N x   V10  px sin  Tx0 sin

 X  H1  0 ; H 1  0
 M 2  V1l  pl  l 1
 0 ; V1  pl Fig. 3.16, b
2 2
 M 1  V2 l  pl l  0 ; V2  1 pl
2 2  X  H1  0
 l  p  forţa distribuită pe metru liniar înclinat;
Tx  V1  px  p  x 
2   M 2  V1 l  p l12 l12  cos  0
2
M x  V1 x  px 
x px
 l  x  
p l12 pl
2 2 V1  V2    V10  V20
2 cos  2
l 
Tx  V1  px  cos   p  x  cos   Tx0 cos 
Fig. 3.7  2 

M x  V1 x  px    x l  x   M x0
x p
2 2
N x   V1  px sin   Tx0 sin
Fig. 3.16, c

Se observă că la grinzile înclinate momentele încovoietoare sunt identice cu

cele de la grinda orizontală. Forţa tăietoare este egală cu cea de la grinda orizontală
multiplicată cu cos α, iar forţele axiale sunt egale cu forţa tăietoare de la grinda
orizontală multiplicată cu minus sin α.
 5 6

Tabelul 3.13. Reacţiunile şi eforturile pentru consolă din forţe distribuite

Structura Expresiile reacţiunilor şi eforturilor

Grinda încastrată (consola)

Diagramele de eforturi din forţe concentrate
Pentru bara încastrată din figura 3.20 supusă la forţele concentrate  X   H2  0 ; H2  0
P1,...,Pk,..,Pn, din ecuaţiile de echilibru static se determină reacţiunile (tabelu1 3.12).
Diagramele de eforturi (figura 3.20) se pot stabili şi fără a determina reacţiunile, dacă
Y  V2  p l  0 ; V2  pl
pl 2
se calculează eforturile pornind de la capătul consolei spre încastrare, în fi nal  M 2  M 2  pl  l  0 ; M 2
rezultând şi valorile reacţiunilor. 2 2
Tabelul 3.12. Reacţiunile şi eforturile pentru consolă din forţe concentrate px 2
Tx   px ; M x   ; Nx  0
2
Structura Expresiile reacţiunilor şi eforturilor

Fig. 3.21
 X  H1  Pn cos   0 ; H1  Pn cos 
n n
 Y  V1   Pk  0 ; V1   Pk 3.3.2.3. Diagramele de eforturi din momente exterioare
l l
Când consola este supusă la momente exterioare concentrate 2M şi M,
 M 1   M 1  Pk ak  0 ; M 1   Pk ak
n n
diagramele de eforturi sunt de forma dată în figura 3.22.
1 1

Ti  V1  P1   Pk ; M i   Pk xi  bk 
2 2

i i
Ni   Pn cos 
Fig. 3.22

Fig. 3.20

Grinda cu console
Diagramele de eforturi din forţe distribuite
Pentru consola din figura 3.21 supusă la o forţă uniform distribuită pe toată Diagramele de eforturi pentru grinzi înclinate
lungimea ei, reacţiunile şi eforturile se prezintă în tabelul 3.13. Diagrama de moment În continuare se determină reacţiunile şi diagramele de eforturi pentru grinda
încovoietor este o parabolă de gradul doi, cu tangenta la orizontală în capătul 1 al cu console din figura 3.28 supusă la o forţă concentrată, o forţă uniform distribuită
consolei şi desenată pe fibra întinsă. şi un moment concentrat (tabelul 3.18).
 7 8

Tabelul 3.18. Reacţiunile şi eforturile în grinda cu console din forţe concentrate, Rezultă că gradul de nedeterminare statică este egal cu numărul reazemelor
uniform distribuite şi moment concentrat intermediare. Pentru a transforma grinda continuă în structură static determinată este
Structura Expresiile reacţiunilor şi eforturilor necesară suprimarea a i-2 legături, care se realizează prin introducerea unui număr
de i-2 articulaţii interioare în grindă. Introducerea articulaţiilor permite scrierea a i-
 X  H2  0 ; H2  0 2 condiţii suplimentare de moment încovoietor nul în articulaţii, care împreună cu
ecuaţiile de echilibru static rezolvă problema calculului necunoscutelor. Introducerea
pl 2
 M 3  V2 l  P l  a   M 0 articulaţiilor în grindă se poate face în mai multe moduri, însă trebuie avut în vedere
2 ca structura care se obţine să fie static determinată şi să nu rezulte substructuri static
V2  2 ,75 pa nedeterminate sau mecanisme. În figura 3.30 se prezintă plasarea articulaţiilor la
pl 2 grinzile continue cu două, trei şi patru deschideri.
 M 2  V3 l   M  Pa  0 ;
2
V3  2 ,25 pa
T1  T2   P cos    pa  cos 
T2  T2  V2 cos   1,75 pa  cos 
Tx  Vx  px cos  ; T3  2 ,25 pa  cos 
Fig. 3.30

V3
T3  T4  0 ; x0   2 ,25a
p
M1  0 ; M2   Pa   pa2 ;
M3  M4   M  2 pa2 Dacă un reazem de capăt al grinzii este încastrat se mai adaugă o necunoscută
2
px
şi numărul acestora devine i-1, iar dacă ambele capete sunt încastrate necunoscutele
M max  V2 x0   M  0 ,53 pa 2 sunt i+1. În figura 3.31 se dau două exemple de plasare a articulaţiilor pentru obţinerea
2
grinzii static determinate. Deci o grindă cu console şi articulaţii este alcătuită din grinzi
N 1  N 2  P sin  pa  sin
cu console, grinzi dublu articulate şi console, legate între ele prin articulaţii interioare.
N 2  V2  P  sin  1.75 pa  sin
Fig. 3.28 N 3  2 ,25 pa  sin ; N 3  N 4  0
Fig. 3.31

Grinzi cu console şi articulaţii (Gerber)

Grinda cu console şi articulaţii numită şi grindă Gerber se obţine din grinda
continuă, introducând un număr de articulaţii interioare egal cu gradul de nedeterminare
statică. Astfel, grinda continuă cu i reazeme, din care unul este fix şi celelalte i-1
mobile, are i+1 necunoscute şi grad de nedeterminare statică i-2 (fig. 3.29) determinat
cu relaţia (1.2)
n = 0 + 2 + i – 1 – 3 = i – 2.
Fig. 3.29
Diagrama de eforturi
Reacţiunile şi eforturile la grinda cu console şi articulaţii se calculează
descompunând grinda în substructurile componente. Prin suprimarea articulaţiilor
interioare ale grinzii cu console şi articulaţii se obţin substructuri principale şi secundare,
grinzi static determinate. Calculul se începe cu substructurile secundare, apoi se
rezolvă cele principale asupra cărora se aplică şi acţiunile date de substructurile
secundare. Un exemplu, pentru grinda din figura 3.32, reacţiunile şi eforturile se
prezintă în tabelul 3.19. Din diagramele de eforturi (fig. 3.32) se observă că în dreptul
articulaţiilor 4 şi 7 valoarea forţei tăietoare nu se modifică, acţiunile reciproce din
această secţiune închid şi deschid diagrama, anulându-se reciproc. Diagrama de
moment M în dreptul articulaţiilor are aceeaşi tangentă pe substructura secundară şi
principală.
 9 10

 alegerea poziţiei articulaţiilor între reazeme influenţează în mod hotărâtor

diagrama de moment. Deplasarea articulaţiilor duce la schimbarea liniei de
referinţă 1-4”-5”, 5”-6”, 6”-8’-9, ceea ce produce micşorarea momentelor
pozitive şi mărirea momentelor negative.
Pentru grinzile cu secţiune constantă, soluţia economică se obţine când valorile
absolute ale momentelor încovoietoare extreme sunt egale. O astfel de soluţie este
posibilă când poziţiile reazemelor intermediare nu sunt impuse şi pot fi modificate,
până când împreună cu variaţia poziţiei articulaţiilor se obţine soluţia economică.
Tabelul 3.19. Reacţiunile şi eforturile în grinda cu console şi articulaţii
Structura Expresiile reacţiunilor şi eforturilor
Fig. 3.32
Grinda 1-4
H4  0
V1  V4  P  pa
T1  T2  P  pa ; T2  T3  0

T3  T4'   P   pa
M1  M4  0 ; M 2  M 3  V1a  pa2
Grinda 7-9
 X  H7  P1 cos   0 ; H7  P1 cos 
Y  V7  V9  4 pa  sin  0 ; V7  V9  pa
T7  T8  V7  pa ; T8  T9  V9   pa
M7  M9  0 ; M8  V7  1,5 pa  1,5 pa2
Fig. 3.32 N7  N8'   H7  4 pa cos   3 ,46 pa
Fig. 3.33
N 8  N9  0
Grinda 4-5-6-7
 X  H5  H7  0 ; H5  H7  P1 cos   3 ,46 pa
Pentru a studia influenţa poziţiei articulaţiilor asupra diagramei de momente se
consideră că dacă articulaţiile ar fi plasate deasupra reazemelor 5 şi 6, atunci  M 6  V5 l  V4 l  a   pl  l  V7 a  0
diagrama de momente ar rezulta ca pentru trei grinzi 1-4-5, 5-6 şi 6-7-9, sub forma 2
1-2’-3’-5, 5-i-6, 6-8’-9 (fig. 3.33). Introducând articulaţiile în secţiunile 4 şi 7, V5  V6  3 ,5 pa
momentul încovoietor este nul şi dreptele 1 – 4’, 7’- 9 delimitează diagramele de T4  T5  V4   pa ; T5  T5  V5  2 ,5 pa ; Tl / 2  0
momente încovoietoare 1-2’-3’-4’, 7’-8’-9 pentru grinzile simplu rezemate 1-4 şi 7-9. T6  V6  V7  2 ,5 pa ; T6  V7  pa
Prelungind dreptele 1-4’ şi 7’-9 până intersectează verticalele din reazemele 5 şi 6
M4  M7  0 ; M5  M6  V4 a   pa2
se obţine momentul încovoietor din aceste secţiuni, deoarece în articulaţii momentul
2
nu-şi schimbă panta. Dreapta 5’-6’ reprezintă linia de referinţă pentru deschiderea l l  pl
M max  V5   V4   a    2 ,125 pa 2
5- 6 a grinzii cu console. 2 2  8
Rezultă deci că: N 4  N 5  0 ; N5  N6  N7   H5  3 ,46 pa
 dispunerea articulaţiilor între reazeme conduce la o diagramă de moment
încovoietor mai favorabilă, decât în cazul dispunerii articulaţiilor deasupra
reazemelor;