CURSUL 3

Chirurgie cardiovasculara
Anatomia si fiziologia inimii
Prezentarea patologiei specifice
Definitie, etiopatogenie,
simptomatologie,investigatii, principii de tratament
Bibliografie:
https://newsmed.ro/

10/05/2020 Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de autor 1

 Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de
10/05/2020 autor 2
Notiuni de anatomia si fiziologia inimii
  Inima sau cordul este un organ musculo-cavitar cu
rol de pompă aspiratoare – respingătoare în cadrul
sistemului circulator.
situată în torace, între cele două regiuni pleuro –
pulmonare, imediat deasupra diafragmei. 
are forma unui con turtit culcat oblic, cu vârful
orientat antero – inferior şi spre stânga, iar baza
postero – superior şi spre dreapta.
Axul inimii uneşte mijlocul bazei cu vârful inimii și
este orientat de sus în jos, postero – anterior şi de la
dreapta spre stânga. 
Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de
10/05/2020 autor 3
CORDUL – vedere anterioara

Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de

10/05/2020 autor 4
 Greutatea la adult variază între 250 – 300 grame. 
dimensiunile inimii variază în funcţie de
sex, vârstă, talie şi tipul constituţional. 
Consistenţa este fermă, iar culoarea este roşietică cu o
tentă albăstruie în partea dreaptă. 

Inima este formată din trei straturi:

stratul extern – pericardului;
stratul mijlociu muscular – miocardul;
stratul intern – endocardul, care căptuşeşte
cavităţile inimii.

Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de

10/05/2020 autor 5
  Raporturile inimii se realizează cu elementele
anatomice învecinate prin intermediului
pericardului.

Vârful inimii se găseşte în spaţiului V

intercostal stâng, pe linia medio – claviculară
si este orientat antero – inferior şi spre
stânga.corespunde vârfului ventriculului
stâng.

şocul apexian se simte in spaţiului V

intercostal stâng, pe linia medio – claviculară.
Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de
10/05/2020 autor 6
 Baza inimii aparţine celor două atrii. Este
orientată postero – superior şi spre dreapta.
Şanţul inter-atrial posterior o împarte în
două porţiuni:
cea stângă aparţine atriului stâng şi
prezintă orificiile ce
cea dreaptă aparţine atriului drept şi
prezintă orificiile celor două vene cave,
superioară şi inferioară.  lor patru vene
pulmonare (două drepte şi două stângi)

Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de

10/05/2020 autor 7
  Faţa diafragmatică este străbătută de şanţul atrio –
ventricular care o împarte două segmente:
segmentul anterior, ventricular, străbătut de şanţul
interventricular posterior ce delimitează două zone: una
drepată, mai mică, ce aparţine ventriculului drept; alta
stângă, mai mare, ce corespunde ventriculului stâng.
segmentul posterior, atrial format din cele 2 atrii
separate de şanţul interatrial. Segmentul atrial se
continuă fără o limită precisă cu baza inimii.

      Faţa diafragmatică vine în raport cu muşchiul

diafragma şi prin intermediul acestuia, cu lobul stâng
al ficatului şi cu fornixul stomacului.

Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de

10/05/2020 autor 8
Baza cordului si fata diafragmatica

Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de

10/05/2020 autor 9
Conformaţia internă a inimii
Inima este împărţită de un sept longitudinal numit
septul cardiac în două jumătăţi:
inima dreaptă – venoasă;
inima stângă – arterială.

 Fiecare jumătate este subîmpărţită la rândul ei

în două compartimente:
atriul – spre baza inimii;
ventriculul – spre vârful inimii.

Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de

10/05/2020 autor 10
 Atriile sunt separate de ventriculi prin septul atrio –
ventricular.
Septul cardiac prezintă o porţiune superioară, septul
interatrial care separă între ele cele două atrii
 şi o porţiune inferioară, septul interventricular ce
separă între ei cei doi ventriculi.
Fiecare atriu comunică cu ventriculul de partea
respectivă prin orificiul atrio – ventricular. 
fiecare atriu prezintă câte o prelungire în formă de fund
de sac, numită auricul (urechiușă)
 miocardul atrial este slab dezvoltat.. 

Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de

10/05/2020 autor 11
 Atriul drept prezinta pe
peretele superior – orificiul venei cave

superioare.
peretele inferior – orificiul venei cave

inferioare
peretele medial sau septal – corespunde
septului interatrial
peretele anterior – prezintă orificiul atrio –
ventricular drept prevăzut cu valvula atrio –
ventriculară dreaptă sau tricuspidă, prin care se
realizează comunicarea cu ventriculul drept; 
 
Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de
10/05/2020 autor 12
 Atriul stâng prezinta

peretele anterior – prezintă orificiul atrio –

ventricular stâng, prevăzut cu valvula atrio –
ventriculară stângă (bicuspidă) sau mitrală.
peretele medial sau septal – corespunde
septului interatrial
peretele posterior – prezintă orificiile celor patru
vene pulmonare, două drepte (superioară şi
inferioară) şi două stângi (superioară şi inferioară).

Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de

10/05/2020 autor 13
 Ventricolii
separaţi între ei prin septul interventricular care prezintă
două porţiuni:
porţiunea membranoasă – mică, în vecinătatea septului atrio
– ventricular;
porţiunea musculară – mai groasă, dispusă spre vârful inimii.
Pereţii ventriculilor, în special ai ventriculului stâng, sunt
mult mai groşi decât cei atriali, deoarece miocardul
ventricular reprezintă forţa motrice a inimii.

La baza fiecărui ventricul se află două orificii:

unul atrio – ventricular și altul arterial (pulmonar în dreapta
și respectiv aortic în stânga).

Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de

10/05/2020 autor 14
 Fiecare ventricul prezintă două compartimente:
un compartiment de recepţie ce primeşte sângele din
atrii;  de formă conică şi poartă denumirea de con
arterial sau infundibul.
un compartiment de evacuare din care sângele este
împins în artere si poartă denumirea de canal arterial.
 Suprafața internă a ventriculilor prezintă
numeroase proeminențe musculare care poartă
numele in funtie de forma lor
I,  muşchi papilari 
II, arcuri musculare
 III, reliefuri musculare

Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de

10/05/2020 autor 15
 Ventriculul drept
      Are forma unei piramide triunghiulare
baza – corespunde septului atrioventricular şi prezintă
două orificii:
orificiul atrio – ventricular drept situat inferior – este
prevăzut cu valvula atrio – ventriculară dreaptă, tricuspidă;
orificiul trunchiului pulmonar – aşezat superior si prevăzut
cu trei valvule semilunare: anterioară, dreaptă şi stângă.
vârful – este situat imediat la dreapta vârfului inimii şi
prezintă zona cavernoasă.
peretele medial (intern sau septal) – convex,
corespunde septului interventricular

Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de

10/05/2020 autor 16
  Ventriculul stâng are forma unui con turtit
baza – corespunde septului atrio – ventricular şi
prezintă două orificii:
 orificiul atrio – ventricular stâng – situat inferior, este
prevăzut cu valvula atrio – ventriculară stângă sau
mitrală;
orificiul aortic – aşezat superior – este prevăzut cu trei
valve semilunare: dreaptă, stângă şi posterioar
vârful – corespunde vârfului inimii şi prezintă zona
cavernoasă.

peretele medial sau septal – corespunde septului

interventricular.

Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de

10/05/2020 autor 17
Camerele inimii
ADVD ASVS

Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de

10/05/2020 autor 18
Aparatul
Au rolulvalvular
de a regla sensul circulaţiei sângelui.
Se fixează pe scheletul fibros al inimii.

 Afectarea aparatului valvular are repercursiuni asupra funcționării

inimii și duce la apariția unor sufluri la ascultarea focarelor.
se poate prezenta ca:
- stenoză (îngustare)
- sau insuficienţă (dilatare) a orificiilor,

Aparatul valvular este reprezentat de:

 valvulele atrio – ventriculare
şi valvulele semilunare

Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de

10/05/2020 autor 19
 Valvulele atrio – ventriculare 
 permit trecerea sângelui numai dinspre atrii spre
ventriculi
 au forma de palnie si sunt ataşate orificiilor atrio
– ventriculare ( circumferinţă mare – aderentă la
orificiul atrioventricular)
Valvula atrio – ventriculară dreaptă este formată
din t
rei valve (valvula tricuspidă),

valvula atrioventriculară stângă este formată din

 două valve (valvula bicuspidă).

Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de

10/05/2020 autor 20
 Valvulele arteriale sau semilunare (sigmoide) 
permit trecerea sângelui numai dinspre ventricule
spre artere.
Au forma unui cuib de rândunică și sunt în număr
de trei pentru fiecare orificiu arterial.

Prezinta:
margine aderentă la peretele arterial;
margine liberă, orizontală cu lunula (Lunulae
valvularum) la mijlocul căreia se găseşte un mic
nodul fibros (la aortă – nodulul lui Arantius, la
pulmonară – nodulul lui Morgagni);
Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de
10/05/2020 autor 21
Vascularizația inimii

Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de

10/05/2020 autor 22
Vascularizația arterială
 Inima este irigată de cele două artere coronare, dreaptă
și stângă, ramuri ale aortei ascendente. În traiectul lor
prin șanțul coronar, acestea înconjoară inima ca o coroană,
de unde le vine şi numele.

Artera coronară dreaptă vascularizează doar 25% din

masa miocardului.
 Artera coronară stângă irigă 75 % din masa miocardului
Ramura interventriculară anterioară, coboară de-a lungul
şanţului interventricular anterior până la vârful inimii. Este
cea mai importantă ramură, având cel mai vast teritoriu
vascularizat (50%).
Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de
10/05/2020 autor 23
 Vascularizația venoasă si limfatica

Sistemul venos superficial este format din venele

tributare sinusului coronar, care drenează cam 60% din
sângele venos al inimii. Sinusul coronar este situat la
nivelul feţei diafragmatice a inimii, 
 Sistemul venos profund este reprezentat de venele
cardiace anterioare (venele cardiace mici) şi de venele
cardiace minime. 
Vascularizația limfatică
   Inima prezintă trei reţele limfatice: reţeaua limfatică
subendocardică, reţeaua limfatică miocardică, reţeaua
limfatică subepicardică
Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de
10/05/2020 autor 24
Inervaţia inimii
    - prezintă o dublă inervaţie,
intrinsecă şi extrinsecă
Inervaţia intrinsecă este reprezentată de sistemul
excito-conductor (miocardul embrionar) care asigură
automatismul cardiac.
Acesta cuprinde:
nodul sinoatrial,
nodul atrioventricular,
fasciculul His,
 reţeaua subendocardică a lui Purkinje.

Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de

10/05/2020 autor 25
 Inervaţia extrinsecă este asigurată de
fibre nervoase vegetative simpatice şi parasimpatice,
cu rolul de a adapta motilitatea cardiacă și calibrul
vaselor coronare,
din punct de vedere funcțional, se descriu nervi:
cardioacceleratori,
cardiomoderatori,
vasomotori
senzitivi.

Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de

10/05/2020 autor 26
 Prezentarea patologiei
specifice:
Definitie,
etiopatogenie,

simptomatologie,
investigatii,
principii de tratament
Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de
10/05/2020 autor 27
Chirurgia cardiovasculară românească
s-a înfiinţat în secolul al -XX- lea
 1950 s-au efectuat primele intervenţii chirurgicale pe
inimă in Romania.
S-a dezvoltat datorită inventării şi aplicării în practică
a următoarelor metode şi aparate:

Circulaţia extracorporală (CEC)

Cordul pulmon artificial
Balonul de contrapulsaţie aortică
Hipotermia indusă

Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de

10/05/2020 autor 28
Circulaţia extracorporală (CEC)
 o metodă care permite oprirea şi golirea de sânge a
inimii în timpul operaţiei,
 funcţia acesteia este preluată de un aparat( cord
pulmon artificial), care printr-un sistem de conducte şi
pompe preia sângele din ea şi-l derivă în afara
organismului;
 la acest sistem extracorporal se anexează un dispozitiv
de oxigenare a sângelui.

Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de

10/05/2020 autor 29
• "Cordul pulmon artificial
” este un aparat alcătuit din pompă şi
oxigenator care are rol de a înlocui funcţia
inimii şi a plămânului în timpul când
aceasta este supusă actului operator.

Această metodă a fost introdusă în practica

curentă în 1953 de către Gibbon.

Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de

10/05/2020 autor 30
Balonul de contrapulsaţie aortică
• Balonul de contrapulsaţie aortică este un dispozitiv tip cateter care
se foloseşte la asistarea circulaţiei postoperator până la revenirea la
normal a funcţiei inimii.
Denumirea folosită pentru balonul de contrapulsaţie este de IABP-
terapie.
 Balonul se inseră de către medic în urgenţă. Balonul cateter se
introduce transcutanat prin artera femurală până în aorta
descendentă, umflarea şi dezumflarea lui fiind sincronizată cu ciclu
cardiac.
In diastolă balonul se umflă şi dezlocă o cantitate de sânge din aortă
trimiţând-o spre coronare asigurând astfel oxigenarea miocardului,
iar în timpul sistolei se dezumflă pentru a permite trecerea sângelui
din ventriculi în circulaţie.

Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de

10/05/2020 autor 31
• Hipotermia indusă
constă în răcirea organismului bolnavului
în timpul operaţiei:

la 28° - 29° în hipotermia moderată

sau aplicarea pe cord de ser fiziologic
steril eu gheaţă.
in hipotermia profundă

Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de

10/05/2020 autor 32
Rolul asistentei:


- supravegherea bolnavului, puls, TA, R, diureza, funcţionarea
cateterului, pansamentul;

- informare medicului asupra modificărilor apărute în funcţiile vitale
( respiraţie, puls, TA), a durerilor toracice sau abdominale, pentru a
se institui la timp atitudinea terapeutică necesară;

îngrijirea bolnavului şi supravegherea locului după scoaterea tecilor
de către medic;
pansamentul local pentru a preveni hemoragia se efectuează
folosind o cantitate mai mare de comprese sterile care sunt fixate cu
o faşă lată , iar deasupra se aplică o greutate; membrul inferior al
pacientului se imobilizează pentru 24 de ore.

Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de

10/05/2020 autor 33
Principalele simptome şi semne ale bolnavul care necesită intervenţie
pe cord
tulburările de hemodinamieă determina
urmatoarele manifestari clinice
 presiune venoasă crescută, hepatomegalie, stază venoasă,
edeme cardiace la membrele inferioare
• incapacitatea de orice efort si oboseală permanentă;
• dispnee de efort;
• dispnee paroxistică nocturnă, ortopnee;
• tulburări de ritm, palpitaţii;
• durere precordială de tip anginos.

Un mare risc de caparitie a omplicaţiilor - moarte subită.

Se adresează la un Centru de cardiologie existente in
Bucureşti, Târgu-Mureş, Cluj, Timişoara şi Iaşi
Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de
10/05/2020 autor 34
Structura unui centru de cardiologie:

1. serviciul de primire uregenţe sau triajul;
2. secţia de cardiologie unde se tratează medical toate
bolile cardiovasculare;
3. secţia ATI = tratează urgenţele cardiace;
4. secţia de chirurgie cardiovasculară dotata cu ATI
5. alte servicii :
laboratoare pentru diverse analize biochimie, hematologie,
bacteriologie inclusiv laborator de imunologie,
 radiologie, cateterism cardio¬vascular,

 farmacie,

 anexe gospodăreşti.

Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de

10/05/2020 autor 35
Circuitul functional al unui bolnav care
urmeaza sa suporte o interventie
chirurgicala pe cord
1 bolnavul care urmează să fie operat este internat
şi investigat la cardiologie,
2. după care medicul cardiolog îl face un examen
clinic, il trimite la chirurgia cardiovasculara pentru
confirmarea diagnostiuluic si programare pentru
interventie chirurgicala.

Cei pentru transplant de cord sunt trecuţi pe liste

de aşteptare.
Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de
10/05/2020 autor 36
Investigaţii pentru stabilirea diagnosticului:

• EKG; fonocardiogramă;
• Ecografie; Eco-Doppler
• Cateterism cardiac; aortografia; coronarografia;
arteriografia; flebografia;
• Angiografie;
• Radiografie cardio-toracică.
• Computer Tomografie

Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de

10/05/2020 autor 37
METODE DE TRATAMENT

Tratamentul chirurgical a bolilor cardiovasculare este în funcţie

de importanţa suferinţei bolnavului, de starea evolutivă a
bolii şi nu în ultimul rând_ de calitatea muşchiului cardiac
Astazi se practca:
Protezarea vaivulară
Comisurotomie
Revascularizarea miocardului după un infarct
 Revascularizarea prin procedeu transmiocardic
TMR
Transplantul de inimă
Bypass-uri arteriale
Anevrismectomia
Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de
10/05/2020 autor 38
 Protezarea vaivulară
sau plastiile valvulelor aplicate în bolile valvulare ale
cordului.
Boli care afectează valvele cardiace:
- malformaţii congenitale - Tetralogia Fallot, trilogia
Fallot;
- infecţioase - RAA cu afectarea miocardică,
endocardite, miocardite, pericardite;
- metabolice - hipercolesterolemia

Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de

10/05/2020 autor 39
 Valvuloplastiile
sunt operaţii (conservatoare) de refacere a valvelor afectate.
Cele 4 valvule cardiace (tricuspida, mitrala, aortica,
pulmonara) se comportă ca nişte uşi cu sens unic
ele peemit circulaţia sângelui care trece prin inimă numai
înainte împiedicând refluxul acestuia deoarece se închid.
Cele mai frecvent afectate sunt
 valvele mitrale
 şi aortice,
Ele pot fi îngustate, stenozate şi nu se mai pot închide
complet; se produce insuficienţa vaivulară, iar sângele curge
înapoi forţând inima să lucreze mai mult pentru a pompa
sângele necesar nevoilor organismului.

Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de

10/05/2020 autor 40
 Protezele sau valvele artificiale pot fi
 biologice, confecţionate din ţesut biologic
(animal sau uman cum ar fi se fac din pericard
bovin sau valve aortice porcine.);
Bioprotezele au o durată de 10 ani, au avantaje nu
dau tulburări hemodinamice, nu necesită
tratamente cu anticoagulante permanent
mecanice, care sunt cu disc, hemidisc sau bilă;
- au o durabilitate mai mare de 15- 20 ani însă
necesită tratament cu anticoagulante permanent.

Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de

10/05/2020 autor 41
 Comisurotomie
 - intervenţie chirurgicală la nivelul valvulei
mitrale (operaţie practică în caz de stenoză
mitrală;
lărgirea şi corecţia mitralei se poate efectua
pe cord închis prin toracotomie);
operaţia pe cord deschis se practică în caz de
 calcifîcărivalvulare,
 recidive ale stenozei mitrale

 tromboze întinse.

Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de

10/05/2020 autor 42

Revascularizarea miocardului după un infarct se
realizeaa prin:

1. Angioplastie transluminală pereutanată (PTCA)

constă în dilatarea cu ajutorul unei sonde cu balon a arterei coronare
stenozate,

pentru a împiedica restenozarea se poate introduce o proteză ( un tub)
în arteră, cunoscut sub numele “stent” sau endoproteză. De acest
tratament beneficiază 400 000 de cazur anual.
2. In cazuri speciale există posibilitatea de înlăturare a plăcii de
aterom care stenozează artera coronară prin PTCA sau cu ajutorul
unui aparat, intervenţia se numeşte Arterectomie, introdusă după
1990.
3. Bypass aorto - coronarian

Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de

10/05/2020 autor 43
 Bypass aorto - coronarian este o intervenţie pe
cord deschis, prin care se creează un scurt circuit
( şunt) între aortă şi artera coronară
inainte de intervenţie se efectuează coronarografie
selectivă pentru stabilirea cu exactitate a localizării
obstacolelor arteriale;
 se efectuează cu substanţă de contrast ultravist introdus
prin cateterism pe calea unei artere periferice (artera
humerală sau femurală).
se foloseşte procedeul cu auto-grefon utilizându-se un
fragment din vena safenă internă a bolnavului recoltată de
la gambă sau coapsă
un capăt al grefonului se aplică în aorta ascendentă şi
celălalt în artera coronară mai
Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de
10/05/2020 autor 44
. Revascularizarea prin procedeu
transmiocardică TMR
 este o metodă care foloseşte laserul cu CO2 de mare
putere pentru a realiza orificii (20-27) în muşchiul
miocardic în zonă mai puţin irigată cu sânge oxigenat,
deoarece arterele sunt stenozate sau obstinate.
Operaţia se face pe cord (închis)
intervenţia se realizează prin toracotomie ( 10 cm sau cu
un toracoscop).
Acest procedeu se aplică la cei cu reintervenţii pe
coronare

Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de

10/05/2020 autor 45
 Anevrismectomia
= intervenţia chirurgicală de în depărtare a unui
anevrism şi refacerea arterei afectate prin proteză
arterială sintetică la arterele mari şi grefe venoase la cele
mici.
 Anevrismele sunt formaţiuni pseudotumorale(dilatări)
ale arterelor,
Sunt pulsatile şi pot comprima organele din jur
dacă nu se intervine chirurgical la timp. evoluţia lor
este dramatică spre:
 tromboză,
embolie
 ruptură anevrismului

Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de

10/05/2020 autor 46
Termeni medicali noi utilizati in curs
Simpatectomie = operaţia de secţionare a fibrelor nervoase
ale nervului simpatic
Implantologia = înlocuirea organelor bolnave care nu mai
pot fi reparate cu materiale protetice artificiale, proteze
valvulare metalice, plase, artere artificiale, sau biologice-
ţesuturi sau organe recoltate de la donatori.
Toracotomie = interveţie chirurgicală la nivelul peretelui
toracic
Sternotomie = intervenţi chirurgicală de deschidere a
toracelui prin incizia sternului

Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de

10/05/2020 autor 47
 Grefa = reprezintă transferul de ţesuturi, piele,
vene, cornee, măduvă pe organismele afectate.

Şunt = deviere a circulaţiei sângelui datorită unui

defect congenital în cazul DSIV sau DISA; sau
deviere prin operaţie.

Transplantul de organe = înlocuirea organelor

bolnave cu altele de la donator.
Exemple de transplant, de cord; de rinichi; de ficat;
de pancreas.
Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de
10/05/2020 autor 48
 PREGĂTIREA BOLNAVULUI PENTRU
INTERVENTIE PE CORD
Bolnavul care urmează a fi operat nu trebuie să aibă nici un
focar de infecţiede aceea se investigeaza cu mare atentie
 analize de laborator obligatorii:
- Hematologice
- Biochimice -CPK - MB (creatinfosfokinaza)
- Imunologice
testare HIV, ag HBS, ac .Antivirus hcv, RBW
- Bacteriologice
spută, urină , scaun, exudat faringian;
Alte secreţii (ginecologice, ORL, tegumentare)
Important

Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de

10/05/2020 autor 49
explorări cardiace şi pulmonare:
- Echocardiografii
- Radiografie pulmonară
- Coronarografie la coronarieni
- Cateterism cardiac la valvulari
- Probe de efort;
- E.K.G.,
- Spirogramă.
Examene interclinice:
-gastroenterologice
-urologice
- neurologice
-ginecologice
-endocrinologice si diabetologice
- oftalmologice, o.r.l.
- psihiatrice
-control stomatologic şi tratarea focarelor de infecţie dentare.

Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de

10/05/2020 autor 50
Prpreoperatorie în seara zilei dinaintea
intervenţiei:egătirea

- pregătirea psihică - încurajarea, liniştirea pacientului;
măsurarea funcţiilor vitale : TA, puls, temperatura, EKG;
 clismă evacuatoare si baie generală;
raderea părului de pe toata suprafaţa corpului excluzând
zona capului;
apoi iar baie generală;
! baie dezinfectantă cu betadină prin badijonaj cu
tampon fixat pe port tampon pe toata suprafaţa corpului
excluzând zona feţei;

Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de

10/05/2020 autor 51
 Preanestezie
 - se administreaza un sedativ.
Dimineaţa înaintea intervenţiei:
- măsurarea şi notarea funcţiilor vitale :
TA, puls temperatura, EKG, clisma evacuatoare;

- baie dezinfectantă pe toata suprafaţa corpului cu

soluţie Betadine, excluzând zona feţei;
- îmbrăcarea cu un halat special;
- pregătirea psihică,

- insoţirea bolnavului la sala de operaţie.

Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de

10/05/2020 autor 52
 Transportul bolnavului de la sala de operaţie la ATI si
Perioada postoperatorie
este considerată o perioadă critică
 are drept obiectiv restabilirea independenţei respiratorii şi
hemodinamice.
Serviciu de terapie intensivă este anunţat cel puţin cu 30
de minute înainte de venirea bolnavului de la sală.
Bolnavul se transportă cu un cărucior special prevăzut cu
dispozitive pentru monitor,
aparat de ventilaţie, a
parate de perfuzie catetere speciale( presiune venoasă
centrala, Swan- Ganz). Bolnavul va fi însoţit de medicul
anestezist, chirurg, asistenţi medicali.

Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de

10/05/2020 autor 53
 Primirea pacientului din sala de operaţie în ATI

Transferul bolnavului de pe căruţ în patul de la ATI se
face ţinând seama de:
trecerea de la ventilaţia mecanică la aparatul de
respiraţie artificială de pe secţie;
transferul monitorizării pacientului de la monitorul de
transport la monitorul de la pat;
verificarea sondei de intubaţie;
verificarea perfuziilor si a drenurilor;
verificarea cateterului pentru măsurarea PVC si a TA pe
cale sângerândă;

Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de

10/05/2020 autor 54
 Tehnici specifice de îngrijire la ATI:
monitorizare respiratorie: bolnavul este ventilat
artificial cel puţin 6-18 ore după intervenţie;
monitorizarea hemodinamică constă:
- în monitorizare EKG în două derivaţii DII şi V5 ;
monitorizarea TA la început prin metoda invazivă
adică sângerândă şi apoi neinvazivă;
măsurarea PVC',
saturaţia periferică a oxigenului;
monitorizarea presiunii în artera pulmonară şi în
capilarul pulmonar cu ajutorul cateterului Swan- Ganz;
 monitorizare presiunii în atriul stâng;
 urmărirea semnelor clinice

Redactat de dr. Maria Monica Bejan, cu drept de

10/05/2020 autor 55