Tema 4

Modelul standart al comerțului

internațional
 Prezentarea generală

• Estimarea mărimii producţiei şi consumului

• Bunăstarea și relevanța raportului de schimb
• Efectele creşterii economice
• Efectele transferurilor internaţionale a veniturilor
• Efectele tarifelor la import şi subvenţiile la export
• Distribuţia veniturilor
 Introducere
• Modelul Standard al CI combina ideile
modelelor Ricardian şi Heckscher-Ohlin
1. Diferenţele între ţări în forţa de muncă, abilităţile de muncă,
capital fizic, terenuri şi tehnologii cauzează diferenţe de
producţie, ceea ce duce la câştiguri din comerţ.
2. Aceste diferenţe de producţie sunt reprezentate ca diferenţe în
frontierele posibilităţilor de producţie (FPP), care reprezintă
capacităţile de producţie a Naţiunilor.
3. FPP a unei ţări este determinată de curba ofertei relative.
4. Oferta relativă a unei țări determină oferta relativă mondială,
care, împreună cu cererea relativă mondială formează
echilibrul în comerţul internaţional.
 Volumul producţiei
• De reţinut faptul că atunci când economia
maximizează posibilităţile sale de producţie,
volumul optimal al producției (V) se află pe FPP.
• V = PCQC + PF QF descrie mărimea producţiei
într-un model cu două bunuri,
– şi atunci când această valoare este constantă, linia
ecuaţiei este numită linia izocosturilor (isovalue line).
– Panta liniei izocosturilor este egală cu - (PC /PF), iar în
cazul în care preţurile relative se schimbă se modifică
şi panta.
Preţurile relative determină mărimea
producției
Cum o creştere a preţului relativ la textile
afecteaza oferta relativă
 Valoarea consumului
• Valoarea consumului economiei este
constrânsă să fie egală cu valoarea producţiei
economiei.
PC DC + PF DF = PC QC + PF QF = V

• Alegerea volumului de producţie (QC și QF)

este determinată de FPP a țărilor respective şi
preţurile produselor fabricate.
• Ce determinată alegerea consumului (cererea)?
 Valoarea consumului(cont.)
• Preferinţele consumatorului şi preţurile de
consum determină alegerile acestuia.
• Preferinţele consumatorilor sunt reprezentate
de curbele de indiferenţă: combinaţii de
bunuri care aduc consumatorilor același nivel
de satisfacție.
– Fiecare consumator își are preferinţele sale, dar să
presupunem că putem reprezenta preferinţele unui
consumator mediu, care reprezintă toţi
consumatorii.
Producţia, Consumul, şi Comerţul în
Modelul Standard
 Mărimea consumului(cont.)
• Curbele de indiferenţă sunt descrescătoare pentru că reprezintă
faptul că, dacă un consumator mediu consuma mai puţine
textile, dinsul ar putea, totodata, consuma mai multe alimente
fiind la fel de satisfăcut.
• Curbele de indiferenţă plasate mai departe de origine reprezintă
combinatii cantitative mai mari de alimente şi textile, care ar
asigura consumatorilor un grad de satisfactie mai mare: se
presupune ca mai multe bunuri satisfac necesitatile intr-o
masura mai mare (sau cel puţin sunt mai valoroase)
• Curbele de indiferenţă sunt mai uniforme (plate) atunci când
deplasarea spre dreapta reprezinta un consum mai mare de
textile şi mai mic de alimente consumul unei unitati suplimentare
de textile în raport cu o calorie suplimentară de alimente devine
mai puţin valoroasă.
 Preţul şi mărimea consumului
• Volumul consumului este determinat, de asemenea, de
marimea Preţurilor si raportul intre ele.
– În cazul în care preţul relativ al textilelor creşte in raport cu preţul
alimentelor, pentru economie este mai bine atunci când sunt exporturi de
textile: linia isocosturilor devine mai abruptă şi poate fi atinsă o curbă de
indiferenţă mai mare.
– Un preţ mai mare pentru exporturile de textile semnifică faptul că pot fi
importate mai multe alimente.
– Un preţ relativ mai mare pentru textile va influenţa, de asemenea,
deciziile cu privire la consumul de textile versus alimente: un preţ relativ
mai mare pentru textile predispune consumatorii să cumpere mai puţine
textile şi mai multe alimente.
Efectele creşterii preţului relativ la textile
Preţul şi mărimea consumului (cont.)
• Schimbarile in bunăstare (venituri) în cazul în care preţul
unui bun se modifică în raport cu preţul unui alt bun este
numit efectul venitului.
– Efectul de venit este reprezentat grafic prin trecerea
pe o altă curbă de indiferenţă.
• Substituirea unui bun cu altul, atunci când preţul bunului
se modifică în raport cu celălalt se numeşte efectul de
substituţie.
– Efectul de substituţie este reprezentat de o mişcare
de-a lungul unei curbe de indiferenţă dată.
 Effects of a Rise in the Relative Price of Cloth
r Or shows proportionate ↑DC
and ↑DF. Points to the left of
QF
D2 Or (like D2) represent
proportionately greater ↑DF
D'1 relative to ↑DC.
D1
I2
When ↑PC/PF → ↑QC and ↓QF
M1 I1 and ↑welfare as ↑PX so MF are
M2 Q1 cheaper. There is an ↑D for
X1 both goods but relatively more
for food for a given level of
Q2 utility (I2) because ↑PC/PF.
X2
Income effect: D1 to D'1.
P1
Substitution effect: D'1 to D2.
P2
0 QC
 Bunăstarea si raporturile în comerţ
• Raporturile de schimb in comerţ (terms of trade) se
referă la raportul dintre preţul de export și preţul de
import.
– Când o ţară exportă textile şi preţul relativ al
acestora creşte, raporturile de schimb in comerţ
cresc sau se ”înbunătățesc”
• Pentru că un preţ mai ridicat pentru exporturi
înseamnă că ţara îşi poate permite să cumpere mai
multe importuri, o creştere în ceea ce priveşte raportul
de schimb in comerţ duce la creşterea bunăstării
cetatenilor acestei ţări
• O scădere raportului de schimb in comert duce la o
diminuare a bunăstării in ţara dată.
 Determinarea preţurilor relative
• Pentru a determina în modelul nostru preţul relativ al
textilelor în raport cu preţurile la produsele alimentare,
vom folosi din nou oferta relativă şi cererea relativă.
– oferta relativă se consideră oferta globală de
textile în raport cu cea de alimente la fiecare
mărime a preţului relativ.
– cererea relativă se consideră, cererea globală de
textile în raport cu cea de alimente la fiecare
mărime a preţului relativ.
– Într-un model cu două ţări, cantităţile globale
reprezintă suma cantităţilor din ţările de origine şi
cea străină.
Cererea şi Oferta Globală Relativă
 Efectele creşterii economice
• Creşterea este, de obicei părtinitoare (atrasă): se
realizează într-un sector mai mult decât în altul,
provocând o deplasare a curbei ofertei globale.

– Ex.:O crestere rapidă a avut loc în industriile de

calculatoare a SUA, dar relativ mică în industria textilă.
– Potrivit modelului Ricardian, progresul tehnologic dintr-un
sector cauzează o creștere părtinitoare.
– Potrivit modelului Heckscher-Ohlin, creșterea abundenta
unui factor de producție cauzează o creștere părtinitoare
in sectorul care foloseste intensiv acest factor de
productie (ex., creșterea intensive a forței de muncă,
terenurilor arabile, sau stocului de capital).
Creștere părtinitoare
 Efectele creşterii economice(cont.)
• Creșterea părtinitoare cauzeaza o deplasare a ofertei relative
care duce la modificarea raportului de schimb in comert.
– Creşterea părtinitoare în industria textilelor (fie în țara de origine sau
străină), va reduce preţul relativ la textile în raport cu preţul la produsele
alimentare şi respectiv reduce raportul de schimb in comert (terms of
trade) ale exportatorilor de textile.
– Creşterea părtinitoare în industria alimentară (fie în țara de origine sau
străină), va majora preţul relativ la textile în raport cu preţul la produsele
alimentare şi respectiv va creste raportul de schimb in comert (terms of
trade) ale exportatorilor de textile.
– Să presupunem că ţara curenta (home) exportă textile şi importă
alimente.
Creșterea și Oferta Relativă
Creșterea și Oferta Relativă
Efectele creşterii economice(cont.)
• Creșterea părtinitoare bazată pe export este creşterea
care extinde posibilităţile de producţie ale unei ţări în
mod disproporţionat in sectorul de export al acesteia.
– Creşterea părtinitoare în industria alimentară în ţara
străină este o creştere părtinitoare bazată pe export
pentru ţara străină.
• Creșterea părtinitoare bazată pe import este creşterea
care extinde posibilităţile de producţie ale unei ţări în
mod disproporţionat in sectorul de import al acesteia.
– Creşterea părtinitoare în industria textilelor într-o
ţară străină este creştere părtinitoare bazată pe
import pentru ţara străină.
 Efectele creşterii economice(cont.)
• Creșterea părtinitoare bazată pe exporturi
(export – atras) reduce raportul de schimb in
comert al unui stat, la general reducând și
bunăstarea acestuia și majorând bunăstarea
statului străin.
• Creșterea părtinitoare bazată pe importuri
(import – atras) creste raportul de schimb in
comert al unui stat, la general majorând și
bunăstarea acestuia și reducând bunăstarea
statului străin.
 Export-biased Growth

QY r Overall, welfare is
depressed by ↓tot (I2 < I1).
However, the ↓tot has not
D1 cancelled out all of the
I1 benefits of growth (i.e.,
D2 ↑prod capacity) as I2 > I0.
I2
See handout on “Growth
D0 and Welfare” for further
I0 explanation.
Q2
Q0
Q1

P0,1 P2
P0
0 QX
 r
Import-biased Growth
QY D2

I2 Overall, welfare
increased because of the
D1
↑prod capacity (I1 > I0)
I1 and the ↑tot (I2 > I1).
D0 Q1 See handout on “Growth
I0
and Welfare” for further
explanation.

Q2
Q0

P0,1
P2

P0
0 QX
 Exemplu rezolvat:
Raportul de schimb în cadrul modelului
standard al comerţului (Paul Krugman -
Maurice Obstfeld) este definit ca:
•a. export / import;
•b. export – import;
•c. preţuri de export / preţuri de import;
•d. export + import;
•e. preţuri de export – preţuri de import.
 Exercițiu:
Ce semnifică creşterea numită "export-atras":
a. creşterea economică a unor ţări în detrimentul altor ţări;
b. extinderea posibilităţilor unei economii de a produce mai mult
acele bunuri pe care le exporta iniţial în raport cu diminuarea
posibilităţilor de a produce bunuri care concurează cu importurile;
c. extinderea posibilităţilor unei economii de a produce mai mult
acele bunuri pe care le importa iniţial în raport cu diminuarea
posibilităţilor de a produce bunuri care concurează cu importurile;
d. scăderea posibilităţilor unor economii de a produce mai mult
acele bunuri pe care iniţial le exporta în raport cu creşterea
posibilităţilor de a produce bunuri care concurează cu importul;
e. creşterea economică bazată numai pe efortul investiţional
intern.
 Raportul de schimb
(Terms of Trade sau Rapport d’échange)

Raportul de schimb = cantitatea / valoarea

bunurilor exportate pentru a obţine o unitate de
bunuri importate, într-o anumită perioadă de
timp.
Raportul de schimb = Qx / Qm
Exemplu: să presupunem că analizăm schimburile comerciale realizate
între o ţară A (producătoare de grâu) şi o ţară B (producătoare de
autoturisme). Problema care se ridică este de a şti câte tone de grâu trebuie
să furnizeze ţara A pentru a procura un autoturism din ţara B.
Să considerăm raporturile de schimb următoare:
• Anul t: X tone de grâu pentru 1 autoturism;
• Anul t +1: Y tone grâu pentru 1 autoturism

Pot să apară trei situaţii diferite:

1. cazul în care y = x , avem o stabilitate a raportului de schimb;
2. cazul în care y > x , deteriorare a raportului de schimb pentru
ţara A (care exportă grâu şi care va trebui să exporte o cantitate
mai mare pentru aceeaşi cantitate de autoturisme); în acelaşi
timp, pentru ţara B avem o îmbunătăţire a raportului de schimb;
3. cazul în care y < x, amelioarare a raportului de schimb pentru
ţara A (deteriorare pentru ţara B).
 Raportul de schimb între produse,
brut şi net
• Raportul brut al schimburilor: raport
între indicele volumului exporturilor şi
cel al importurilor
Raport brut al schimburilor = Ix/Im*100

• Raportul net al schimburilor = raportul

dintre indicele relativ al preţurilor la export
şi import.
Raportul net al schimburilor = Ipx/Ipm ∗
100
 Termenii factoriali ai
schimburilor
• Raportul factorial al schimburilor: raportul între
cantităţile factorilor (muncă, capital,
resurse naturale) incorporate în bunurile exportate
şi importate.

• Raportul factorial simplu: raportul cantitativ

între acelaşi factor încorporat în exporturi şi
importuri.
 Exemplu:

Ţara A exportă ceasuri contra grâului oferit de ţara B, respectiv 1

ceas pentru 15 kg de grâu. Să presupunem următoarele:
un ceas în ţara A este produs în 4 ore muncă,
un kg de grâu în ţara B se realizează în 2 ore muncă. Deci, pentru
a produce 15 kg grâu sunt necesare 30 ore muncă.

Raportul factorial este:

4 ore (ceasul) contra 30 ore (grâul)
Acest lucru arată că ţara B trebuie, în medie, să furnizeze 30:
4 = 7.5 ore de muncă pentru a-şi procura 1 oră de muncă
din ţara A. Într-o asemenea situaţie vorbim de aşa-zisele
„schimburi inegale”.
 The Terms of Trade

• The Terms of Trade looks at the relationship between

the price received for exports and the amount of
imports we are able to buy with that money.

Average Price of Exports

Terms of Trade = ----------------------------------------
Average Price of Imports