TERMODINAMICA

21.10.20 1
 STUDIUL PROCESELOR TERMICE LA
NIVEL MACROSCOPIC
STĂRI DE AGREGARE
GAZUL IDEAL

DIAGRAME

PARAMETRII DE STARE CARACTERIZARE ENERGETICĂ

ECUAŢIA TERMICĂ TRANSFORMĂRI COEFICIENŢI PRINCIPIUL I AL

DE STARE DE STARE CALORICI TERMODINAMICII

TRANSFORMĂRI DE FAZĂ TRANSFORMĂRI SIMPLE ALE GAZULUI IDEAL

TRANSFORMAREA TRANSFORMAREA
TRANSFORMAREA TRANSFORMARE
IZOCORĂ IZOBARĂ
IZOTERMĂ GENERALĂ

TRANSFORMAREA
21.10.20 ADIABATICĂ 2
 STĂRI DE AGREGARE
Reprezentarea mişcării atomilor în cele trei stări de
agregare:
Starea solidă (stânga)
Starea lichidă (mijloc)
Starea gazoasă (dreapta)

21.10.20 3
 STĂRI DE AGREGARE
Solid Lichid Gaz

Solidul -îşi pastrează forma şi nu umple vasul,

Lichidul - ia forma vasului dar nu o umple,
Gazul - se răspândeşte luând forma vasului şi ocupând tot spaţiul (îşi
modifică volumul şi forma)

21.10.20 4
 GAZUL IDEAL
Componentele(molecule,atomi) sistemului sunt
considerate puncte materiale.
Forţele de interacţie între componentele sistemului sunt
considerate nule.
Ciocnirile între componente, componente şi pereţii
incintei, sunt perfect elastice (energia cinetică se conservă).
Mişcarea între două ciocniri consecutive este rectilinie
uniformă.
Numărul mare de componente determină existenţa unui
număr constant de componente cu aceeaşi viteză, în
ciuda numărului mare de ciocniri, la echilibru termic.

21.10.20 5
 IMAGINEA GAZULUI IDEAL

21.10.20 6
 PARAMETRII DE STARE
Mărimile fizice care caracterizează proprietăţile ST la un
moment dat:

Masa sau numărul

Volumul-parametru
de kilomoli de gaz geometric
m V   1m 3
 m  1kg , 
 Temperatura-
Presiunea- forţa măsoară starea de
exercitată pe unitatea de încălzire a ST
suprafaţă
F  N 
T   1K , t 1 C 0

p  ,  p   1Pa 2 
S m  T  t  273,15
21.10.20 7
 ECUAŢIA TERMICĂ DE STARE

Relaţia matematică de interdependenţă între

parametrii stării de echilibru a unui ST:

m
p V    R  T , unde :  

J
  masa unui kmol ; R  8,31 10 3

kmol  K
Numim stare cuasistatică starea de echilibru a sistemului,
stare în care parametrii ST sunt constanţi în timp.
21.10.20 8
 TRANSFORMARE DE STARE

Trecerea sistemului dintr-o stare termodinamică în alta.

Dacă transformarea are loc prin stări intermediare de
echilibru,transformarea se numeşte cuasistatică şi poate fi
reprezentată grafic,sau altfel spus poate fi analizată.
Reprezentarea grafică a stării sau trasformării de stare se
face într-un sistem de coordonate Clapeyron(V,p).

p1 1(T1)

p2 2(T2)

V1 V2

21.10.20 9
 CARACTERIZAREA ENERGETICĂ A
SISTEMULUI TERMODINAMIC
Orice proces în natură se explică pe seama energiei proprii
(formă de energie) sau a schimbului de energie cu mediul
exterior(formă de transfer de energie).
Energia internă U- formă de energie numeric egală cu
suma energiilor cinetice ,a energiilor potenţiale de
interacţiune între componente sau între acestea şi câmpul
de forţe exterioare.
i
U    R  T ,unde i  3, 5sau7 în
2
gaz monoatomic,biatomic sau poliatomic
21.10.20 10
 FORME DE TRANSFER DE ENERGIE
Lucru mecanic-formă de transfer de energie care se
materializează prin modificarea parametrului de
poziţie(V).

1(T1) 2(T2)
p1=p2=p
L
L  F  x, dar F  p  S 
V1 x V2 L  p  S  x  L  p  V2  V1 
S
F L  p  V
Din formulă rezultă:
Lefectuat  0, L primit  0
Geometric reprezintă aria cuprinsă între grafic şi abscisă , între starea
21.10.20 finală şi iniţială. 11
 FORME DE TRANSFER DE ENERGIE
Căldura Q - formă de transfer de energie care se
manifestă prin schimbarea stării de încălzire a ST şi
fără modificarea parametrului de poziţie.
Mărimile fizice scalare care exprimă variaţia temperaturii
ST în cazul transferului de căldură se numesc coeficienţi
calorici:
Capacitatea calorică-Căldura transferată de ST pentru a-şi
modifica temperatura cu un Kelvin.

Q J
C ,  C   1 1
T K
21.10.20 12
 COEFICIENŢI CALORICI
Căldura specifică- Căldura transferată de un kg de substanţă
pentru a-şi modifica temperatura cu un Kelvin.
Q J
c ,  c  1  2
m  T kg  K

Căldura molară- Căldura transferată de un kilomol de

substanţă pentru a-şi modifica temperatura cu un Kelvin.

Q J
C  ,  C   1  3
  T kmol  K

21.10.20 13
 RELAŢIA ÎNTRE COEFICIENŢII
CALORICI Q 1
Ştim că   m  m     deci c    C 
     T 
sau
C    c  4 
Conform relaţiei căldurii specifice(2) putem preciza formula
matematică de evaluare a transferului de energie sub formă de
căldură:
Q  m  c  T
Căldura în funcţie de căldura molară(3):

Q    C  T
21.10.20 14
PRECIZĂRI ASUPRA COEFICIENŢILOR
CALORICI
Valoarea coeficienţilor calorici este dependentă de condiţiile
de presiune şi volum la care sunt determinate:
Coeficienţii măsuraţi la presiune constantă Cp sunt mai
mari decât coeficienţii măsuraţi la volum constant CV , în
cazul gazelor şi sunt aproximativi egali în cazul lichidelor
şi solidelor. Acest lucru se va înţelege pe parcursul
analizării transformărilor simple ale gazului ideal.

21.10.20 15
 RELAŢIA ÎNTRE MĂRIMILE
ENERGETICE
Orice proces din natură se produce cu respectarea legii de
conservare a energiei(“nimic nu se pierde totul se transformă”).
Legea conservării energiei în procese termodinamice
reprezintă principiul I al termodinamicii:
Într-un proces termodinamic, căldura primită de sistem este
egală cu suma dintre variaţia energiei interne şi lucru mecanic
efectuat de sistem.

21.10.20
Q  U  L 16
 PRINCIPIUL I AL TERMODINAMICII

L
Q ST
ΔU

Q  U  L
unde : U    CV  T
21.10.20 17
 TRANSFORMĂRI DE FAZĂ
La comprimarea unui gaz, distanţa dintre molecule scade,
interacţiune lor devenind mai intensă. Apare astfel
posibilitatea ca forţele de atracţie dintre molecule să
determine cuplarea acestora, adică trecerea substanţei din
starea gazoasă în starea lichidă.
Pe lângă tendinţa de apropiere datorată forţelor
intermoleculare, într-un gaz există şi tendinţa de împrăştiere
a moleculelor, datorită agitaţiei termice.
În anul 1869 chimistul irlandez Thomas Andrews a reuşit să
lichefieze dioxidul de carbon, măsurând presiunea în funcţie de
volum, în timpul lichefierii- Izotermele lui Andrews.

21.10.20 18
 IZOTERMELE LUI ANDREWS

lic
48 pp
,1 0

hid
32
35
C
D D
31,1

,5
,5

D gaz+lichid
20 ,1C
p0 C B gaz
13 ,1C A
pC C B
A 0 V1 V2 V
0
Vc V
M
21.10.20 19
 TRANSFORMĂRI DE STARE DE
AGREGARE

TOPIREA - fenomenul de trecere a unei substanţe

din stare solidă în stare lichidă.
Experimental se constată că:
topirea are loc cu absorţie de căldură din exterior
În timpul topirii substanţelor cristaline temperatura
rămâne constantă, la o valoare numită temperatură
de topire.
Substanţele amorfe nu au temperatură precisă de
topire
21.10.20 20
 REPREZENTAREA COMPORTĂRII LA
ÎNCĂLZIRE (ŞI TOPIRE) A UNEI SUBSTANŢE
CRISTALINE ŞI A UNEI SUBSTANŢE AMORFE
T Substanţă cristalină

A B
Ttopire
Substanţă amorfă

O timp
21.10.20 21
 CĂLDURA LATENTĂ DE TOPIRE
În timpul topirii unei substanţe cristaline
temperatura ei rămâne constantă.Prin
urmare, energia cinetică medie a moleculelor
substanţei rămâne constantă.
Căldura primită din exterior este folosită
pentru ruperea legăturilor din reţeaua
cristalină, în scopul creşterii distanţelor
intermoleculare, adică a creşterii energiei
potenţiale a sistemului de molecule.

21.10.20 22
 CĂLDURA LATENTĂ DE TOPIRE
Căldura primită din exterior în timpul topirii
se numeşte căldură latentă.
Se numeşte CĂLDURĂ LATENTĂ de topire
izotermă, mărimea scalară t definită de
relaţia:
Q   J
t  ' t 
kg
m

t este căldura latentă specifică de topire,

Q este căldura latentă de topire a masei ,,m’’ de
substanţă
21.10.20 23
 SOLIDIFICAREA
Fenomenul de trecere a unei substanţe din stare
lichidă în stare solidă.
Solidificarea are loc cu cedare de căldură în exterior.
În timpul solidificării substanţelor cristaline, aceste
substanţe cristalizează tot la o temperatură constantă,
numită temperatură de cristalizare.
Expresia căldurii (latente) schimbată de substanţă cu
exteriorul în timpul solidificării este :

Q  t  m
21.10.20 24
 VAPORIZAREA
Fenomenul de trecere a unei substanţe din stare
lichidă în stare de vapori.
Vaporizarea are loc cu absorţie de Q din exterior.
În timpul vaporizării, temperatura rămâne costantă la o
valoare numită temperatură de vaporizare.
La temperatura de vaporizare, deoarece lichidul e părăsit de
moleculele cu energie cinetică mare, scade energia cinetică
medie din lichid, în consecinţă ar trebui să scadă şi
temperatura. Căldura primită din exterior e folosită pentru
menţinerea temperaturii constante.
Căldura primită din exterior în timpul vaporizării serveşte la
învingerea forţelor de coeziune si ea e numită căldură latentă
de vaporizare.
Căldură latentă specifică de vaporizare la temperatură
constantă , mărimea fizică scalară v definită de relaţia:
Q
v  '
21.10.20 m 25
 SUBLIMARE ŞI DESUBLIMARE
PUNCTUL TRIPLU
Sublimare - fenomenul de trecere a unei substanţe
din stare solidă, direct în stare de vapori.
Desublimare- fenomenul de trecere a unei
substanţe din stare de vapori direct în stare solidă.
Temperaturile de topire, de vaporizare şi de
sublimare depind toate de presiunea exterioară.
Dacă reprezentăm grafic cele trei procese pe
aceeaşi diagramă , acestea se întalnesc într-un
punct unic, comun, numit punct triplu, iar starea
unică pe care o reprezintă se numeşte stare triplă.
21.10.20 26
 REPREZENTAREA PUNCTULUI
TRIPLU
p Punct
triplu

solid lichid

vaporizare
ptr Sublimare condensare
desublimare vapori

21.10.20
Ttr T 27
 TRANSFORMĂRI SIMPLE ALE
GAZULUI PERFECT
Transformări de stare în care masa ST rămâne
constantă.
Tipuri de transformări:
Transformare izocoră: m=const.,V=const.
Transformare izobară: m=const.,p=const.
Transformarea izotermă: m=const.,T=const.
Transformare generală: m=const.
Transformare adiabatică: m=const.,Q=0.

21.10.20 28
TRANSFORMĂRI SIMPLE ALE GAZULUI
PERFECT-GRAFIC

21.10.20 29
 TRANSFORMARE IZOCORĂ
Presiunea unei mase de gaz ideal aflat la volum constant
variază direct proporţional cu temperatura absolută.
Din ecuaţia termică de stare,în urma introducerii
condiţiilor transformării rezultă:

p1  V    R  T1 1
p2  V    R  T2  2 
prin raportul ecuatiilor1 ,  2  
p1 p 2


p1 T1
  T1 T2
p2 T2
21.10.20 30
 TRANSFORMARE IZOCORĂ-
REPREZENTARE
p GRAFICĂ
Destindere izocoră (a). (a)
p2 2(T2)

p1 1(T1)

V1=V2 V
Comprimare izocoră (b). p

p1 1(T1) (b)

p2 2(T2)

V1=V2 V
21.10.20 31
 TRANSFORMAREA IZOCORĂ

Animaţie creată prezintă transformarea conform

legii transformării p/T=constant.
21.10.20 32
 TRANSFORMARE IZOCORĂ-
CARACTERIZAREA ENERGETICĂ

Mărimile energetice care caracterizează transformarea:

V=constant ΔV=0 L=0 Q=ΔU
Q U
CV  
  T    T
Deci mărimile energetice pot fi exprimate:

Q  U    CV  T
L0
21.10.20 33
 TRANSFORMAREA IZOBARĂ
Volumul unei mase de gaz ideal aflat la presiune constantă
variază direct proporţional cu temperatura absolută.
Din ecuaţia termică de stare,în urma introducerii
condiţiilor transformării rezultă:

p  V1    R  T1 1
p  V2    R  T2  2  V1 V2
prin raportul ecuatiilor1 ,  2   
V1 T1
T1 T2
  
V2 T2
21.10.20 34
 TRANSFORMAREA IZOBARĂ
REPREZENTARE GRAFICĂ
p
Destindere izobară (a).
1(T1) 2(T2) (a)
p1=p2
L

V1 V2
V
Comprimare izobară (b).
p

2(T2) 1(T1)
(b)
p1=p2
L

V2 V1 V
21.10.20 35
 TRANSFORMAREA IZOBARĂ

Animaţa prezintă transformarea conform legii

V / T=constant
21.10.20 36
 TRANSFORMAREA IZOBARĂ
CARACTERIZARE ENERGETICĂ
Qp U  L U L p  V
Cp      CV 
  T   T   T   T   T
 starea1 p  V1    R  T1 ,  starea2  p  V 2    R  T2 
p  V2  V1     R   T2  T1   p  V    R  T 
p  V
R 
  T

C p  CV  R  Ecuatia Robert - Mayer

21.10.20 37
 TRANSFORMARE IZOBARĂ
CARACTERIZARE ENERGETICĂ
Din calculele efectuate rezultă valoarea mărimilor
energetice care caracterizează transformarea izobară:
Căldura primită de ST:
Q p    C p  T
Variaţia energiei interne a ST: U    CV  T
Lucru mecanic efectuat de ST: L  p   V    R  T

21.10.20 38
 TRANSFORMARE IZOTERMĂ
Volumul unei mase de gaz ideal aflat la
temperatură constantă variază invers
proporţional cu presiunea.
Din ecuaţia termică de stare,în urma introducerii
condiţiilor transformării rezultă:
p1  V1    R  T 1
p2  V2    R  T  2 
prin raportul ecuatiilor1 ,  2   p1  V1  p2  V2
p1  V1
 1 
21.10.20 p2  V2 39
 TRANSFORMARE IZOTERMĂ
REPREZENTAREp GRAFICĂ
Destindere izotermă (a).
1(T1) (a)
p1

p2 2(T1)
L

V1 V2 V
Comprimare izotermă (b).
p
2(T1)
p2 (b)

p1 1(T1)
L

V2 V1 V
21.10.20 40
 TRANSFORMAREA IZOTERMĂ

21.10.20 41
 TRANSFORMĂREA IZOTERMĂ
CARACTERIZARE ENERGETICĂ
T=constantă ΔT=0:
U 1    R  T1  starea1 U 2    R  T1
U  U 2  U 1  U  0 QT  L
Lucru mecanic reprezintă aria limitată pe grafic a cărei valoare
este dată de relaţia dedusă prin calcul diferenţial:

V final
L  2 ,3  ν  R  T  ln
Vinitial
21.10.20 42
 TRANSFORMARE ADIABATICĂ

Sistemul care nu schimbă căldură cu mediul exterior se

numeşte sistem adiabatic (ex. termosul, sau calorimetrul
-în laborator).
Studiul acestor procese este studiat de o parte a fizicii
numită calorimetrie.
Transformarea adiabatică este o transformare simplă în
care o masă de gaz schimbă energie cu mediul exterior
numai sub formă de lucru mecanic.

21.10.20 43
 TRANSFORMAREA ADIABATICĂ
REPREZENTARE GRAFICĂ
p
1(T1)
Destinderea adiabatică (a) (a)
p1

p2 2(T2)
L

V1 V2 V
Comprimare adiabatică (b)
p
2(T2)
p2
(b)

p1 1(T1)
L

V2 V1 V
21.10.20 44
 LEGEA TRANSFORMĂRII
ADIABATICE
Din reprezentarea grafică rezultă asemănarea cu
transformarea izotermă, dar se sesizează o creştere mai
rapidă a presiunii la aceeaşi variaţie de volum. Acest lucru
se transcrie matematic prin introducerea unui exponent în
relaţia definită pentru transformarea izotermă:
  unde C p se numeşte
p V  p V
1 1 2 2 
C
V
exponent adiabatic.

21.10.20 45
 TRANSFORMĂRII ADIABATICE
CARACTERIZARE ENERGETICĂ
Q  0  dar Q  U  L 
L   U , iar U    CV  T
 L    CV  T
Conform relaţiilor de mai sus putem spune că, într-o
transformare adiabatică, sistemul efectuează lucru mecanic
pe seama scăderii energiei sale interne.
21.10.20 46
 TRANSFORMAREA GENERALĂ
Transformarea în care singurul parametru constant este
masa(numărul de kilomoli).
p1  V1    R  T1  starea1 p1  V1 T1
  
p2  V2    R  T2  starea2  p2  V2 T2
p1  V1 p2  V2

T1 T2
Această transformare poate fi rezultatul mai multor
transformări simple consecutive.

21.10.20 47
 DIAGRAMELE

21.10.20 48