Sunteți pe pagina 1din 21

MODULUL: GERONTOLOGIE, GERIATRIE ȘI NURSING

SPECIFIC

Lectia 1 - Aplicarea procesului de îngrijire în bolile specifice


persoanelor vârstnice cu boli cardiovasculare (Infarctul miocardic la
vârstnic, Hipertensiunea arterială geriatrică, Hipotensiunea arterială
ortostatică.)

1. INFARCTUL MIOCARDIC LA VÂRSTNIC

I. Culegerea datelor
Manifestări de dependență:
• Inima unui vârstnic, nu se mai poate adapta la efort.
• Apare frecvent dispneea la eforturi minime.
• Simptomul principal nu este durerea precordială ci dispneea.
• Hipertensiunea arterială este cel mai frecvent factor de risc la
bătrâni.
• Frecvenţa infarctelor miocardice mute, descoperite întâmplător, pe
traseele ECG.
• Apar astfel infarcte cu tablouri false abdominale, fals cerebrale sau
fals pulmonare, care creează mari dificultăţi de diagnostic.
• Alteori apar tablorui nesemnificative, care sugerează o suferinţă
minoră: algii toracice, articulare, curbatură(durere musculara),
viroze respiratorii.
• Durerea, simptomul cardinal din infarctul miocardic clasic este rar
întâlnită la vârstnic.
II.ProblemededependențăînInfarctulmiocardiclavârstnic

• Durere acută
• Intoleranţă la activitate
• Anxietate
• Scăderea capacităţii sistolice a inimii
• Risc de ineficientă a circulaţiei sanguine în ţesuturile periferice
• Dezechilibru al volumului lichidelor în exces
• Lipsa de cunoştinţe.
III.Formulareaobiectivelorpetermenmediușilung

Obiective in durere
• Să fie ameliorată durerea pacientului ;
• Pacientul să nu mai fie tensionat, să fie mai relaxat .
Obiective in intoleranţă la activitate
• Pacientul să demonstreze o creştere progresivă a toleranței la
efort cu ritm cardiac, frecvenţă şi tensiune arterială în limite
normale, cu pielea caldă, roz şi uscată;
• Pacientul să nu mai prezinte angina de efort.
Obiective in anxietate
• Pacientul să exprime reducerii anxietăţii;
• Pacientul să demonstreze o atitudine pozitivă;
Obiective în scăderea capacităţii sistolice a inimii
• Să se menţină stabilitatea hemodinamică a pacientului (tensiune
arterială, diureză normală, absența aritmiilor).
• Pacientul să aibă mai puține episoade de dispnee şi angina.
• Pacientul să demonstreze o toleranță crescută la activităţi.
Obiective în scăderea circulaţiei sanguine în ţesuturile periferice
• Să se demonstreze că pacientul are o circulaţie sanguină eficientă
manifestată prin:
- tegumente calde şi uscate;
- puls periferic prezent;
- semne vitale normale;
- bilanţ echilibrat intrări/ieşiri;
- absența edemelor;
- lipsa durerii/discomfortului;
- pacient orientat în timp şi spaţiu.
Obiective in consumul de lichide în exces
• Să fie menținut echilibrul hidroelectrolitic;
• Pacientul să nu prezinte distensii venoase, edeme, lichid
pleural şi să aibă o greutate stabilă.
Obiective în lipsa de cunoştinţe
• Pacientul să îşi înţeleagă suferinţa, complicaţiile posibile şi
factorii individuali de risc.
• Pacientul să înţeleagă regimul şi procedurile terapeutice
necesare.
• Pacientul să cunoască medicaţia şi efectele adverse ale
acesteia.
IV.Planificareașiaplicareaintervențiilorautonomeșidelegate

• Prevenirea morţii subite:


- aşezarea bolnavului în decubit dorsal;
- interzicerea oricărei mişcări;- psihoterapie.
• Scurtarea timpului până la internarea în spital: transportul de
urgenţă într-o unitate spitalicească cu autosanitare (dotate cu
aparatură de monitorizare, defibrilare şi reanimare), obligatoriu cu
targa şi însoţite de cadre medicale.
• Supravegherea funcţiilor vitale:→ Monitorizarea (supravegherea
permanentă) în primele zile a electrocardiogramei, TA, pulsului,
respiraţiei, temperaturii.
• Recoltarea probelor de laborator: sânge pentru dozări enzimatice,
fibrinogen, glicemie, determinarea leucocitozei, VSH, colesterol,
acid uric.
IV. Planificarea și aplicarea intervențiilor autonome și delegate

• Administrarea medicaţiei: cu punctualitate pentru a evita


emoţiile, la pat, în poziţie semisezanda/sezanda.
• Administrarea oxigenului;
• Alimentaţia bolnavului: mesele vor fi fracţionate (5-6 pe zi)
pentru a evita consumul de cantităţi mari de alimente la o
masă. La început se face alimentaţie pasivă la pat, treptat
trecând la alimentaţie activă. În primele zile se dă o
alimentaţie lichidă administrata lent cu linguriţa, pireuri,
ceaiuri, compot, supe, lapte, sucuri de fructe, ouă moi,
evitând alimentele care produc gaze sau întârzie tranzitul
intestinal.
• Se interzice fumatul.
IV. Planificarea și aplicarea intervențiilor autonome și delegate

• Urmărirea evacuărilor de urină şi scaun:


→ Bolnavul imobilizat va fi servit la pat cu urinar şi bazinet la nivelul
lui – pentru a nu necesita efort suplimentar.
→ Constipaţia se combate prin laxative uşoare sau clisme uleioase.
Diureza şi scaunul se notează în foaia de temperatură.
• Igiena bolnavului: baie generală sau parţială la pat până la
mobilizarea bolnavului – fără a-l obosi şi fără a-l ridica.
• Mobilizarea bolnavului:
→ repausul absolut la pat este în prima săptămână în funcţie de
evoluţia bolii.
→ durata imobilizării este stabilită de medic; treptat se permite
schimbarea poziţiei în pat, mişcări active ale membrelor.
→ mobilizarea se face progresiv – şezând în pat, la marginea patului,
aşezarea în fotoliu, ridicarea în picioare – sub controlul pulsului şi al
tensiunii arteriale, primii paşi numai în prezenţa medicului.
• IV. Planificarea și aplicarea intervențiilor autonome și delegate

• Prevenirea complicaţiilor tromboembolice:


- → Se administrează anticoagulante: Heparină → sub controlul
timpului de coagulare; Trombostop.
• Preîntâmpinarea hiperexcitabilităţii miocardice;
• Supravegherea funcţiilor vitale:
→ Monitorizarea (supravegherea permanentă) în primele zile a
electrocardiogramei, TA, pulsului, respiraţiei, temperaturii.
• Recoltarea probelor de laborator:
→ Se va recolta sânge pentru dozări enzimatice, fibrinogen,
glicemie, determinarea leucocitozei, VSH, colesterol, acid uric.
IV. Planificarea și aplicarea intervențiilor autonome și delegate

• Crearea unui mediu psihologic favorabil:


→ se vor evita discuţiile cu voce tare, chemările la telefon.
→ nu se va permite vizitarea în grup. Se evită vizitele lungi. Nu se
comunică veşti neplăcute.
→ se va facilita contactul cu bolnavii reabilitaţi, cu efect psihic bun.
• Educaţia sanitară:
→ Se instruieşte bolnavul privind modul de administrare a
medicamentelor, semnele supradozajului digitalic.
• Tratament:
→ antialgice, hipotensoare de tipul alfa blocante( fenoxibetazanina),
beta blocante(concor), vasodilatatoare(pentoxi retard).
V.Evaluarearezultatelor

• diminuarea durerii;
• îmbunătățirea respirației;
• stabilizarea T.A.;
• alimentarea şi hidratarea conform stării pacientului;
• eliminări normale de urină şi scaun;
• abandonarea fumatului;
• reluarea treptată a mobilizării;
• ajutarea pacientului în satisfacerea nevoilor;
• însuşirea normele igieno-dietetice;
• absența complicațiilor.
2. HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ GERIATRICĂ

I. Culegerea datelor
• La bătrâni se întâlneşte obişnuit hipertensiunea arterială sistolică.
• Hipertensiunea arterială sistolică, este adevărata hipertensiunea geriatrică.
• Tensiunea arterială diastolică este normală sau puţin crescută si se asociază leziunilor
difuze de arterio-scleroză.
• Hipertensiunea arterială secundară sau simptomatică, se întâlneşte extrem de rar la
vârstnic.
• O excepţie o constituie forma mixtă, cu componentă renovasculară şi hipertensiunea
de origine renală parenchimatoasă (pielonefrita şi glomerulonefrita reprezintă 50% din
cazuri).

Manifestări de dependență:
• uneori se întâlnesc cazuri cu valori tensionale crescute, fără semne clinice
• simptomatologia este de obicei nezgomotoasă.
• apar frecvent simtome nespecifice (cefalee, vertije, palpitaţii, tulburări de vedere,
nicturie)
• apar adeseori simptome de suferinţă cardiacă: dispnee de efort, disconfort toracic,
palpitaţii, galop.
• la vârstnicii după 70 de ani, apar semne de insuficienţă circulatorie cerebrală: insomnii,
agitaţie, dezorientare.
II. Probleme de dependență în Hipertensiunea arterială
geriatrică

• Scăderea capacităţii sistolice a inimii


• Intoleranţă la activitate
• Durere acută
• Adaptare ineficientă
• Dezechilibru nutriţional în exces.
III. Obiectivele ( in HTA) vizează:

• stabilizarea tensinunii arteriale în intervalul acceptabil individual;


• menţinerea ritmului şi frecventei cardiace în limite normale;
• participarea la activități care previn stresul, activități echilibrate și o
planificare a odihnei;
• scăderea valorilor TA în limite acceptabile;
• asigurarea confortului ;
• prevenirea accidentelor;
• prevenirea complicaţiilor;
• satisfacerea nevoilor pacientului.
IV. Planificarea și aplicarea intervențiilor autonome și delegate
• asigurarea condiţiilor de confort şi siguranţă;
• asigurarea repausului fizic şi psihic;
• combaterea factorilor de risc;
• măsurarea şi înregistrarea funcţiilor vitale: T.A. ,puls, respiraţie,etc ;
• supravegherea bolnavului (funcţii vitale, stare generală,
comportament, apariţia unor complicaţii) ;
• participarea sau efectuarea investigaţiilor ce ţin de competenţa sa
respectând timpii de lucru;
• administrarea tratamentului medicamentos prescris şi urmărirea
efectului acestuia;
• efectuarea bilanţului hidric (intrări - ieşiri ) pentru prevenirea
depleţiei de potasiu, care provoacă aritmii;
• asigurarea unei alimentaţii echilibrate ţinând cont şi de afecţiunile
existente ;
• ajutarea pacientului în satisfacerea nevoilor fundamentale;
• cântărirea pacientului cu acelaşi cântar, la aceeaşi oră, în aceleaşi
condiţii, notarea greutăţii.
V. Evaluarea rezultatelor

Pacientul:
• în decurs de 2-3 zile, respira mai uşor.
• respecta regimul şi se simte mai bine.
• se odihneşte mai bine.
• se deplasează în siguranţă.
• prezintă scaun şi urini normale.
• Exprimă stare de confort şi bine.
• în 2-3 zile, ştie tot ce trebuie despre boala şi respecta
indicaţiile medicului.
• vorbeşte deschis despre problemele sale.
3. Hipotensiunea arterială ortostatică

I. Culegerea datelor
Circumstante de apariție
• Prin Hipotensiune arterială se înţelege scăderea presiunii
sistolice cu mai mult de 20 mm Hg, în trecerea de la
decubit la ortostatism.
• Frecvenţa creşte cu vârsta si nu este o boală, ci un
sindrom.
• Este datorată tulburărilor de reglare neurohormonale a
tensiunii arteriale.
Manifestări de dependență:
• Se însoţeşte de astenie psiho fizică, palpitaţii, vertije,
sincope, căderi.
II. Probleme de dependență:
• Circulație inadecvată;
• Vulnerabilitate față de pericole;
• Deficit de cunoștințe.

III. Obiectivele vizează:


• mentinerea T.A. la trecerea din ortostatism in
clinostatism;
• evitarea consumului de alcool;
• evitarea repausului prelungit la pat ;
• evitarea consumului de medicamente diuretice.
IV. Planificarea și aplicarea intervențiilor autonome și delegate
• se sfătuieşte pacientul să-şi crească tensiunea făcând câteva
schimbări simple prin consumul unei diete bogate în sare;consumul
de băuturilor nealcoolice, minim opt pahare pe zi;
• se recomanda efectuarea în mod regulat a activităţilor fizice pentru
a întreţine un flux sangvin tisular adecvat;
• se recomanda ca înainte de a se ridica în picioare persoana să
efectueze mici exerciţii de mobilitate ale picioarelor, prin executarea
unor mişcări de flexie-extensie, apoi încet şi cu atenţie să-şi schimbe
poziţia;
• capul patului trebuie ridicat în timpul nopţii cu 5-20 de grade prin
plasarea de cărămizi sau a altor dispozitive de susţinere sub capul
patului;
• Se evita ridicarea obiectelor grele ;
• Nu este recomandată expunerea la apa fierbinte, cum ar fi duşurile
fierbinţi;
• Dacă este tolerată, se recomanda consumul de cafea dimineaţa.
V. Evaluarea rezultatelor
• In urma alimentarii si hidratarii corespunzatoare T.A. revine
treptat la normal;
Pacientul:
• evita consumul de dulciuri concentrate, mai ales daca are
diabet;
• evita consumul de bauturi alcoolice;
• evita schimbarile bruste ale pozitiei corpului;
• a inteles si acceptat consumul unei cesti de cafea, dimineata;
• in urma discutiilor cu asistenta medicală., pacientul a inteles
necesitatea repaosului, a odihnei si evitarea ridicarii de greutati;
• evita baile in cada cu apa fierbinte si se limiteaza doar la dusuri
caldute;
• a inteles si acceptat necesitatea respectarii recomandarii
medicului si a monitorizarii permanente a tensiunii arteriale.

S-ar putea să vă placă și