MODULUL: GERONTOLOGIE, GERIATRIE ȘI NURSING

SPECIFIC

Lectia 1 - Aplicarea procesului de îngrijire în bolile specifice

persoanelor vârstnice cu boli cardiovasculare (Infarctul miocardic la
vârstnic, Hipertensiunea arterială geriatrică, Hipotensiunea arterială
ortostatică.)

 1. INFARCTUL MIOCARDIC LA VÂRSTNIC

I. Culegerea datelor
Manifestări de dependență:
• Inima unui vârstnic, nu se mai poate adapta la efort.
• Apare frecvent dispneea la eforturi minime.
• Simptomul principal nu este durerea precordială ci dispneea.
• Hipertensiunea arterială este cel mai frecvent factor de risc la
bătrâni.
• Frecvenţa infarctelor miocardice mute, descoperite întâmplător, pe
traseele ECG.
• Apar astfel infarcte cu tablouri false abdominale, fals cerebrale sau
fals pulmonare, care creează mari dificultăţi de diagnostic.
• Alteori apar tablorui nesemnificative, care sugerează o suferinţă
minoră: algii toracice, articulare, curbatură(durere musculara),
viroze respiratorii.
• Durerea, simptomul cardinal din infarctul miocardic clasic este rar
întâlnită la vârstnic.
 II.ProblemededependențăînInfarctulmiocardiclavârstnic

• Durere acută
• Intoleranţă la activitate
• Anxietate
• Scăderea capacităţii sistolice a inimii
• Risc de ineficientă a circulaţiei sanguine în ţesuturile periferice
• Dezechilibru al volumului lichidelor în exces
• Lipsa de cunoştinţe.
 III.Formulareaobiectivelorpetermenmediușilung

Obiective in durere
• Să fie ameliorată durerea pacientului ;
• Pacientul să nu mai fie tensionat, să fie mai relaxat .
Obiective in intoleranţă la activitate
• Pacientul să demonstreze o creştere progresivă a toleranței la
efort cu ritm cardiac, frecvenţă şi tensiune arterială în limite
normale, cu pielea caldă, roz şi uscată;
• Pacientul să nu mai prezinte angina de efort.
Obiective in anxietate
• Pacientul să exprime reducerii anxietăţii;
• Pacientul să demonstreze o atitudine pozitivă;
Obiective în scăderea capacităţii sistolice a inimii
• Să se menţină stabilitatea hemodinamică a pacientului (tensiune
arterială, diureză normală, absența aritmiilor).
• Pacientul să aibă mai puține episoade de dispnee şi angina.
• Pacientul să demonstreze o toleranță crescută la activităţi.
Obiective în scăderea circulaţiei sanguine în ţesuturile periferice
• Să se demonstreze că pacientul are o circulaţie sanguină eficientă
manifestată prin:
- tegumente calde şi uscate;
- puls periferic prezent;
- semne vitale normale;
- bilanţ echilibrat intrări/ieşiri;
- absența edemelor;
- lipsa durerii/discomfortului;
- pacient orientat în timp şi spaţiu.
Obiective in consumul de lichide în exces
• Să fie menținut echilibrul hidroelectrolitic;
• Pacientul să nu prezinte distensii venoase, edeme, lichid
pleural şi să aibă o greutate stabilă.
Obiective în lipsa de cunoştinţe
• Pacientul să îşi înţeleagă suferinţa, complicaţiile posibile şi
factorii individuali de risc.
• Pacientul să înţeleagă regimul şi procedurile terapeutice
necesare.
• Pacientul să cunoască medicaţia şi efectele adverse ale
acesteia.
IV.Planificareașiaplicareaintervențiilorautonomeșidelegate

• Prevenirea morţii subite:

- aşezarea bolnavului în decubit dorsal;
- interzicerea oricărei mişcări;- psihoterapie.
• Scurtarea timpului până la internarea în spital: transportul de
urgenţă într-o unitate spitalicească cu autosanitare (dotate cu
aparatură de monitorizare, defibrilare şi reanimare), obligatoriu cu
targa şi însoţite de cadre medicale.
• Supravegherea funcţiilor vitale:→ Monitorizarea (supravegherea
permanentă) în primele zile a electrocardiogramei, TA, pulsului,
respiraţiei, temperaturii.
• Recoltarea probelor de laborator: sânge pentru dozări enzimatice,
fibrinogen, glicemie, determinarea leucocitozei, VSH, colesterol,
acid uric.
IV. Planificarea și aplicarea intervențiilor autonome și delegate

• Administrarea medicaţiei: cu punctualitate pentru a evita

emoţiile, la pat, în poziţie semisezanda/sezanda.
• Administrarea oxigenului;
• Alimentaţia bolnavului: mesele vor fi fracţionate (5-6 pe zi)
pentru a evita consumul de cantităţi mari de alimente la o
masă. La început se face alimentaţie pasivă la pat, treptat
trecând la alimentaţie activă. În primele zile se dă o
alimentaţie lichidă administrata lent cu linguriţa, pireuri,
ceaiuri, compot, supe, lapte, sucuri de fructe, ouă moi,
evitând alimentele care produc gaze sau întârzie tranzitul
intestinal.
• Se interzice fumatul.
IV. Planificarea și aplicarea intervențiilor autonome și delegate

• Urmărirea evacuărilor de urină şi scaun:

→ Bolnavul imobilizat va fi servit la pat cu urinar şi bazinet la nivelul
lui – pentru a nu necesita efort suplimentar.
→ Constipaţia se combate prin laxative uşoare sau clisme uleioase.
Diureza şi scaunul se notează în foaia de temperatură.
• Igiena bolnavului: baie generală sau parţială la pat până la
mobilizarea bolnavului – fără a-l obosi şi fără a-l ridica.
• Mobilizarea bolnavului:
→ repausul absolut la pat este în prima săptămână în funcţie de
evoluţia bolii.
→ durata imobilizării este stabilită de medic; treptat se permite
schimbarea poziţiei în pat, mişcări active ale membrelor.
→ mobilizarea se face progresiv – şezând în pat, la marginea patului,
aşezarea în fotoliu, ridicarea în picioare – sub controlul pulsului şi al
tensiunii arteriale, primii paşi numai în prezenţa medicului.
• IV. Planificarea și aplicarea intervențiilor autonome și delegate

• Prevenirea complicaţiilor tromboembolice:

- → Se administrează anticoagulante: Heparină → sub controlul
timpului de coagulare; Trombostop.
• Preîntâmpinarea hiperexcitabilităţii miocardice;
• Supravegherea funcţiilor vitale:
→ Monitorizarea (supravegherea permanentă) în primele zile a
electrocardiogramei, TA, pulsului, respiraţiei, temperaturii.
• Recoltarea probelor de laborator:
→ Se va recolta sânge pentru dozări enzimatice, fibrinogen,
glicemie, determinarea leucocitozei, VSH, colesterol, acid uric.
IV. Planificarea și aplicarea intervențiilor autonome și delegate

• Crearea unui mediu psihologic favorabil:

→ se vor evita discuţiile cu voce tare, chemările la telefon.
→ nu se va permite vizitarea în grup. Se evită vizitele lungi. Nu se
comunică veşti neplăcute.
→ se va facilita contactul cu bolnavii reabilitaţi, cu efect psihic bun.
• Educaţia sanitară:
→ Se instruieşte bolnavul privind modul de administrare a
medicamentelor, semnele supradozajului digitalic.
• Tratament:
→ antialgice, hipotensoare de tipul alfa blocante( fenoxibetazanina),
beta blocante(concor), vasodilatatoare(pentoxi retard).
 V.Evaluarearezultatelor

• diminuarea durerii;
• îmbunătățirea respirației;
• stabilizarea T.A.;
• alimentarea şi hidratarea conform stării pacientului;
• eliminări normale de urină şi scaun;
• abandonarea fumatului;
• reluarea treptată a mobilizării;
• ajutarea pacientului în satisfacerea nevoilor;
• însuşirea normele igieno-dietetice;
• absența complicațiilor.
2. HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ GERIATRICĂ

I. Culegerea datelor
• La bătrâni se întâlneşte obişnuit hipertensiunea arterială sistolică.
• Hipertensiunea arterială sistolică, este adevărata hipertensiunea geriatrică.
• Tensiunea arterială diastolică este normală sau puţin crescută si se asociază leziunilor
difuze de arterio-scleroză.
• Hipertensiunea arterială secundară sau simptomatică, se întâlneşte extrem de rar la
vârstnic.
• O excepţie o constituie forma mixtă, cu componentă renovasculară şi hipertensiunea
de origine renală parenchimatoasă (pielonefrita şi glomerulonefrita reprezintă 50% din
cazuri).

Manifestări de dependență:
• uneori se întâlnesc cazuri cu valori tensionale crescute, fără semne clinice
• simptomatologia este de obicei nezgomotoasă.
• apar frecvent simtome nespecifice (cefalee, vertije, palpitaţii, tulburări de vedere,
nicturie)
• apar adeseori simptome de suferinţă cardiacă: dispnee de efort, disconfort toracic,
palpitaţii, galop.
• la vârstnicii după 70 de ani, apar semne de insuficienţă circulatorie cerebrală: insomnii,
agitaţie, dezorientare.
II. Probleme de dependență în Hipertensiunea arterială
geriatrică

• Scăderea capacităţii sistolice a inimii

• Intoleranţă la activitate
• Durere acută
• Adaptare ineficientă
• Dezechilibru nutriţional în exces.
III. Obiectivele ( in HTA) vizează:

• stabilizarea tensinunii arteriale în intervalul acceptabil individual;

• menţinerea ritmului şi frecventei cardiace în limite normale;
• participarea la activități care previn stresul, activități echilibrate și o
planificare a odihnei;
• scăderea valorilor TA în limite acceptabile;
• asigurarea confortului ;
• prevenirea accidentelor;
• prevenirea complicaţiilor;
• satisfacerea nevoilor pacientului.
IV. Planificarea și aplicarea intervențiilor autonome și delegate
• asigurarea condiţiilor de confort şi siguranţă;
• asigurarea repausului fizic şi psihic;
• combaterea factorilor de risc;
• măsurarea şi înregistrarea funcţiilor vitale: T.A. ,puls, respiraţie,etc ;
• supravegherea bolnavului (funcţii vitale, stare generală,
comportament, apariţia unor complicaţii) ;
• participarea sau efectuarea investigaţiilor ce ţin de competenţa sa
respectând timpii de lucru;
• administrarea tratamentului medicamentos prescris şi urmărirea
efectului acestuia;
• efectuarea bilanţului hidric (intrări - ieşiri ) pentru prevenirea
depleţiei de potasiu, care provoacă aritmii;
• asigurarea unei alimentaţii echilibrate ţinând cont şi de afecţiunile
existente ;
• ajutarea pacientului în satisfacerea nevoilor fundamentale;
• cântărirea pacientului cu acelaşi cântar, la aceeaşi oră, în aceleaşi
condiţii, notarea greutăţii.
V. Evaluarea rezultatelor

Pacientul:
• în decurs de 2-3 zile, respira mai uşor.
• respecta regimul şi se simte mai bine.
• se odihneşte mai bine.
• se deplasează în siguranţă.
• prezintă scaun şi urini normale.
• Exprimă stare de confort şi bine.
• în 2-3 zile, ştie tot ce trebuie despre boala şi respecta
indicaţiile medicului.
• vorbeşte deschis despre problemele sale.
3. Hipotensiunea arterială ortostatică

I. Culegerea datelor
Circumstante de apariție
• Prin Hipotensiune arterială se înţelege scăderea presiunii
sistolice cu mai mult de 20 mm Hg, în trecerea de la
decubit la ortostatism.
• Frecvenţa creşte cu vârsta si nu este o boală, ci un
sindrom.
• Este datorată tulburărilor de reglare neurohormonale a
tensiunii arteriale.
Manifestări de dependență:
• Se însoţeşte de astenie psiho fizică, palpitaţii, vertije,
sincope, căderi.
II. Probleme de dependență:
• Circulație inadecvată;
• Vulnerabilitate față de pericole;
• Deficit de cunoștințe.

III. Obiectivele vizează:

• mentinerea T.A. la trecerea din ortostatism in
clinostatism;
• evitarea consumului de alcool;
• evitarea repausului prelungit la pat ;
• evitarea consumului de medicamente diuretice.
IV. Planificarea și aplicarea intervențiilor autonome și delegate
• se sfătuieşte pacientul să-şi crească tensiunea făcând câteva
schimbări simple prin consumul unei diete bogate în sare;consumul
de băuturilor nealcoolice, minim opt pahare pe zi;
• se recomanda efectuarea în mod regulat a activităţilor fizice pentru
a întreţine un flux sangvin tisular adecvat;
• se recomanda ca înainte de a se ridica în picioare persoana să
efectueze mici exerciţii de mobilitate ale picioarelor, prin executarea
unor mişcări de flexie-extensie, apoi încet şi cu atenţie să-şi schimbe
poziţia;
• capul patului trebuie ridicat în timpul nopţii cu 5-20 de grade prin
plasarea de cărămizi sau a altor dispozitive de susţinere sub capul
patului;
• Se evita ridicarea obiectelor grele ;
• Nu este recomandată expunerea la apa fierbinte, cum ar fi duşurile
fierbinţi;
• Dacă este tolerată, se recomanda consumul de cafea dimineaţa.
V. Evaluarea rezultatelor
• In urma alimentarii si hidratarii corespunzatoare T.A. revine
treptat la normal;
Pacientul:
• evita consumul de dulciuri concentrate, mai ales daca are
diabet;
• evita consumul de bauturi alcoolice;
• evita schimbarile bruste ale pozitiei corpului;
• a inteles si acceptat consumul unei cesti de cafea, dimineata;
• in urma discutiilor cu asistenta medicală., pacientul a inteles
necesitatea repaosului, a odihnei si evitarea ridicarii de greutati;
• evita baile in cada cu apa fierbinte si se limiteaza doar la dusuri
caldute;
• a inteles si acceptat necesitatea respectarii recomandarii
medicului si a monitorizarii permanente a tensiunii arteriale.