„Sănătatea depinde de

echilibrul dintre alimentație și

activitatea fizică.”

Hipocrate
Principii dietetice în
bolile metabolice și
endocrine

Dr. Lucia Cobîltean

. Dieta în unele boli este singurul remediu,
în altele 50 % din eficacitatea tratamentului
este dietetic şi în aproape toate deţine un
rol foarte important.
 Bolile de nutriție sunt în creștere alarmantă continuă!

Tulburarea metabolismului de
factori nutritivi induse de cauze:
Endogene
Exogene
Mixte

4
 Cauze:
ENDOGENE EXOGENE
 Factori ereditari  Sedentarismul
 Factori constituționali  Fumatul
 Factori endocrini  Stresul
(hipofiza, glanda tiroidă,  Alimentația nerațională
gonadele)
 Sindromul

1 metabolic
(aa.1910-1920)
Obezitate – 27%
Diabet zaharat -4-8%
Dislipidemie – 14%
6
 Au fost generate diferite definiții,
dar nu există un consens unanim.
Sindromul
metabolic
(entitate clinică
heterogenă)
Sindromul metabolic

 obezitate medie, cu o linie de talie mai mare de 80 cm

pentru femei și 94 cm pentru bărbați
 tensiunea arterială peste 130/85 mm Hg
 nivel de trigliceride peste 1,7 mmol/L
 niveluri ridicate de lipoproteine (HDL) - sub 1,3
mmol/L pentru femei și 1,03 mmol /L pentru bărbați
 niveluri de glucoză în sânge care depășesc 5,6 mol/L
 Important!!!

Scăderea ponderală
Controlul tensiunii arteriale
Echilibrul nivelului colesterolului
Menține nivelului glicemiei

9
 Obezitatea
Organizaţia Mondială a Sănătăţii
(O.M.S.), include obezitatea
printre bolile majore, legate de modul de viaţă, alături de
atacul de cord, cancerul şi accidentele vasculare cerebrale. 
Ea ucide târziu, după 30-40 de ani de la instalare, iar ultimii
10–15 ani devin mai mult sau mai puţin invalidanţi (media
vârstei normoponderalilor depăşeşte 70 de ani, cea a
obezilor este cu aproximativ 10 ani mai mică - explicată prin
frecvenţa mare a complicaţiilor metabolice (diabet,
dislipemii, hipertensiune) şi în final, a cardiopatiei
 Profesorul 
D. M. Hegsted
Şcoala de
Sănătate Publică
Harvard
a comunicat Comitetului Superior pentru Nutriţie şi Nevoi
Umane, înfiinţat în 1977 pe lângă Senatul U.S.A
„regimul alimentar din ce în ce mai bogat (cu conţinut crescut
de grăsimi, colesterol şi zahăr), pe care oamenii moderni îl
consumă în general, este peste tot asociat cu un model similar
de boală – risc crescut de cancer, diabet,obezitate. Acestea
sunt cauzele majore de moarte şi boală…Ele sunt epidemice în
populaţia noastră. Nu ne putem permite să temporizăm
adoptarea unor măsuri de combatere a acestei situaţii”.
 Obezitate - depăşirea greutăţii
Obezitatea ideale cu 15 -
acumulare anormală sau
20%.
excesivă de grăsime,
Formule de apreciere:
pentru care principala indicele Broca: G = T - 100
cauză este un dezechilibru G - greutatea în kilograme,
cronic între aportul și T - înălţimea în centimetri.
cheltuielile de energie. formula Lorentz:
Excesul de energie se G = T - 100 [(T -l50) x 0,25]
acumulează în țesutul T şi G au aceeaşi semnificaţie.
adipos sub formă de
trigliceride Atrecierea pliului cutanat
 MECANISME PATOGENETICE:
Obezitatea  genetice,
 prin aport alimentar exagerat,
Hiperplazică  prin dereglări hormonale,
Hipertrofică metabolice sau neuropsihice.
Mixtă Factorilor alimentari:
aport alimentar crescut 
aport de alcool 
gradul I - 15-20 kg • suprasolicitările psihoemoţionale
gradul II - 20 - 30 kg • reducerea treptată sau bruscă a
gradul III - peste 30 kg activităţilor fizice şi sportive
• trecerea la viaţa sedentară
• dereglările endocrine
 Mai frecvent la femei.
ţesutul adipos se localizează în
părţile inferioare ale corpului, pe
abdomenul inferior (sub ombilical),
pe flancuri, şolduri, coapse,
Obezitatea de genunchi, gambe.
tip ginoid Consumă puţine calorii, dar
slăbeşte foarte greu.
(tip Rubens). Apar rapid complicaţii respiratorii,
cardiace, osteomusculare etc.
O formă specială este celulita
Dercum în care infiltraţia adipoasă
este dureroasă.
Boala are caracter familial.
  Se întâlneşte mai frecvent la
bărbaţi.
 Ţesutul adipos se dezvoltă în
regiunea superioară a corpului
Obezitatea de (ceafă, gât, umeri, abdomenul
superior supra ombilical), partea
tip android inferioară a corpului.
(tip Falstaff).  Sunt oameni care se plâng mereu
de foame - mănâncă mult.
 Frecvent apar complicaţii ca:
diabet, hipe-ruricemie,
dislipidemie, ateroscleroza.
 Obiectivul fundamental este
transformarea dezechilibrului
Tratamentul energetic pozitiv într-unui
negativ.
Bilanţul caloric trebuie să fie negativ => regimul
restrictiv, cultura fizică şi medicatia.
Regimul alimentar: hipocaloric, hipolipidic şi
hipoglucidic. Proteinele vor fi administrate în cantitate
suficientă mai ales cele cu valoare biologică mare
Aportul de calorii va fi de 1200 - 1300 calorii, în condiţii
obişnuite de activitate.
în condiţii de spital sau de repaus absolut - 800 sau chiar
400 calorii,
 Obiectivul fundamental este
transformarea dezechilibrului
Tratamentul energetic pozitiv într-unui
negativ.
Proteinele 1 - 1,5 g/kg corp
5 - 6 mese pe zi
greutate ideală,
sare - 5-8 g/zi,
Lipidele - 40 - 50 g/zi.
să nu se fumeze
Regimul va fi sărac în glucide.
Alcoolul - exclus
Lichide, 1 -l,5 l/zi.

Exemplu:
1000 calorii:75g proteine, 35g lipide, 100g glucide
 Se asociază cu:
Dislipidemia steatoza hepatică,
disfuncția celulelor pancreatice
nivel crescut de TG riscul crescut de ateroscleroza.
serice, lipoproteine cu
Se cunosc patru forme majore de
densitate mică (LDL-c)
lipoproteine:
și nivel redus de
chilomicroni,
lipoproteine cu
lipoproteine cu densitate joasă
densitate înaltă (HDL-c).
(L.D.L),
lipoproteine cu densitate foarte
joasă (V.L.D.L),
Frecvența – 14,9% lipoproteine cu densitate înaltă.
 - tipul I, chilomicronemia bazală,
După O.M.S., - tipul IIa, hiper L.D.L. (în
se deosebesc continuare vom folosi
mai multe tipuri abreviaţiunile)
- tipul lIb, hiper L.D.L. + hiper
de ii
e m V.L.D.L.
i n - tipul III, cu creşterea L.D.L.
te
r o - tipul IV, hiper V.L.D.L.
op - tipul V, chilomicronemia bazală
li p + hiper V.L.D.L.
er
ip
h
 măsuri dietetice,
cultura fizică medicală,
Tratamentul medicaţia hipolipidemiantă
uneori terapia chirurgicală.

Caracteristicile dietei:
- Scăderea lipidelor sanghine.
- Prevenirea apariţiei complicaţiilor.
- NORMO sau HIPOCALORIC (în obezitate)
- NORMOPROTIDIC
- NORMOGLUCIDIC1) -HIPOLIPIDIC2)
- BOGAT ÎN VITAMINA A.
 Dieta cu restricții energetice
Dieta bogată în Omega-3
Strategii Dieta cu indice glicemic
scăzut
dietetice Dieta cu capacitate totală
potențiale antioxidantă crescută
Dietă bogată-moderat
proteic
Creșterea frecvenței
meselor
Dieta mediteraneană
 o reducere de 500-600 kcal pe zi a
Dieta cu restricții energiei cerințele este o strategie
dietetică hipocalorică bine stabilită
energetice
• Regim personalizat - mai puține calorii decât energia totală
cheltuită
• Ca rezultat un echilibru energetic negativ și, ulterior, greutatea
corporală redusă
• Are loc mobilizarea grăsimilor prin includerea procesului de
lipoliză
• A fost observată o epuizare a markerilor inflamatori ai plasmei,
cum ar fi interleukina (IL) -6
• Reducerea greutății corporale este asociată cu creșterea
sensibilității la insulina periferică și reducerea necesității
insulinice
 Acidul eicosapentaenoic (EPA) și
Acidul docosahexaenoic (DHA)
Dieta bogată în sunt acizi grași polinesaturați
Omega-3 omega-3 (uleiuri de pește, alge și
pește gras)
n t elor
 Pot fi sintetizați din acidul α-linolenic Alime
r an ța u la ție
 O dietă bogată în omega-3 auSredus igu concentrațiile
în p op plasmatice
en t r u ez i, B C V
ale citokinelor pro-ininflamatorii
n ă p H A pIL-6,TNF a ră a
și proteina C-
e a D i m
prproprietăți ă) anti-
Euro mde
reactivăte-amediate
p P
EPA
E A +și DHA ț i e
cu m â n
i ta 0 g r e v en s ă p tă
utor andă - 2 5 ca p i pe
Ainflamatorii er a lă
i gr a ș
c o m g e n e ș t
re
 Unele studii
to a săau arătat l a 2 p
îmbunătățirea sau prevenirea dezvoltării
sănă ide
diabetului a le n
tip tu2.
( Ech v
 Alte studii s-au găsit rezultate opuse
 Nu poate fi făcută nicio afirmație specifică în acest sens!
 Indicele glicemic – unitate
Dieta cu indice măsurabilă care clasează
alimentele în funcție de
glicemic scăzut răspunsul glicemic postprandial
(0-100)
Urmând o dietă bogată în IG a fost asociată cu:
 hiperglicemie,ce
 rezistențălo
i de
laginsulină, Dieta cu IG scăzut previne
to tipir2,c t
 diabet ade e fluctuațiile glicemice!
i p d
ăr iate
 hipertrigliceridemie,
t
SBCVs oc . biomarkeri cheie de
a t
e ,
 obezitate
↓HbA1c
M monitorizare în diabet
S ↓fructozamina
Dieta cu indice
glicemic scăzut
Alimente cu Indice glicemic
Crescut: Scăzut:
Cartofi copți – 98 Mere - 28
Bagheta simplă - 95 Iaurt grecesc – 11
Pâine albă – 71 Alune – 7
Pâine din cereale 100% – 51 Grapefruit – 25
Cerele - 93 Suc de roșii – 38
Covrigei – 83 Humus – 6
Orez alb – 89 Tortilă de grâu – 30
Orez sălbatic – 50 Fasole neagră – 30
Cola – 63 Orz – 28
Prune - 29
 Capacitatea totală antioxidantă
Dieta cu capacitate totală (TAC) - indice
om
antioxidantă
a n dă ce prezintă activitatea
a elementelor prezente
) re c
antioxidantă crescută ții (OMSîntr-un ți a
laaliment
o p u
nă t ă t ru p o rt ul
a n
Să e peradicalii e ap
ANTIOXIDANȚII – ineutralizează
a lă m liberi
re ș tși reduc
d g u c
produselețiade on e și le nocive
Mdegradare p e zi n t rua
iz a f ru ct 0 0 g t e pe
reduc
r n
ga stresul l de oxidativ 4
m (important n da în patogenia SMet)
O u m u a
Dietele
n s um cu unm i ni
conținut re c om
ridicat de
co rală - su n t
e n e
condimente, n t e
ierburi, fructe,
g e
n
legumele,
o dimnucile C și ciocolata scad riscul
 C tetic TA
bolilor
die asociate stresului oxidativ
 Distribuția macronutrienților într-un
planCreșterea
dietetic de slăbire:
aportului
Dietă bogată- 50%de-55% carbohidrați
proteine ​> 20%
moderat proteic 15%înproteine
detrimentul CHO
​30% lipide
Potențialele efecte benefice:
Creșterea termogenezei - sinteza legăturilor peptidice, a
ureei și creșterea gluconeogenezei, care sunt procese cu o
cerință energetică mai mare decât în metabolismul lipidelor
sau CHO
Creșterea sațietății - creșterea hormonilor de control al
apetitului - insulina, colecistokinina sau peptida 1
(asemănătoare glucagonului)
 m ul t e
ai
Dietă bogată- e s
m
are eniu ltate
e c o m ez u
moderat proteic S un t n
e tă r i î d
n ste r
ce e.
rc a a e n t
ce tru c e cv
s
Efecte benefice: pen ie con
îmbunătățirea homeostaziei să f
rice ic
glucozei c alo rote
scăderea lipidelor din sânge i zo t e p
t ele gîți
reducerea tensiunii arteriale d ie bo
i
/z te îm
g
/k die
păstrarea masei corporale g
,8 3
g / zi
scăderea riscului BCV 0 /k
1 g
 Ideea este de a distribui
Crerșterea frecvenței energia zilnică totală în mese
meselor mai frecvente și aport mai mic
Ipoteze de eficiență: Părerile rămân contraversate
Ipoteza unui spor de energie - concluzia că cheltuielile
totale de energie nu diferă în funcție de frecvența
meselor
O altă ipoteză este că cu cât este mai mare numărul de
mese pe zi, cu atât este mai mare oxidarea grăsimilor
Creșterea frecvenței prizelor alimentare crește nivelul
glucozei plasmatice cu oscilații mai mici și necesită
secreții reduse de insulină => Controlul apetitului.
 Ancel Benjamin Keys
Dieta mediteraneană (26 ianuarie 1904 –
20 noiembrie 2004)
fiziolog american care a
studiat influența dietei asupra
sănătății.
El a emis ipoteza că grăsimile
saturate dietetice provoacă
boli cardiace cardiovasculare
și ar trebui evitate.
Dieta mediteraneană
Previne morbiditatea și
mortalitatea prin diverse cauze
MedDiet scade riscul de a dezvolta
diabet de tip 2 și demonstrează un
control glicemic la persoanele cu
tulburări metabolice
MedDiet reduce riscul
dezvoltării BVC
Dieta mediteraneană
MedDiet se asociază cu
îmbunătățiea profilului lipidic prin
reducerea colesterolului total,
LDL-c și TG și o creștere în HDL-c
MedDiet poate fi o strategie
pentru tratamentul obezității, a
fost asociată cu reduceri
semnificative ale greutății
corporale și
circumferința taliei.
Dieta mediteraneană
Cantitatea mare de fibre - ajută la
controlul greutății oferind sațietate
Antioxidanții, acizii grași n-3, acidul
oleic și compuși fenolici -
substanțele nutritive
antiinflamatorii, (principalii
contribuitori la efectele pozitive)
Concluzie: MedDiet trebuie
menținută în țările mediteraneene și
pusă în aplicare în țările occidentale
Compuși bioactivi cu Flavonoizii și
z i la
vitaminele
g / antioxidante
acțiune moleculară - 110
m
e
- 95 ș is
s
rbic– antioxidant
Acidul ascorbic (Vitamina C) opu
și antiinflamator
c o l
Scade efectul radicalilor a s ct u
c i d liberi și a altore fe componenți reactivi ai
oxigenului și azotului d e a =>prevene celaoxidarea moleculelor în LDL-c
i c ă d u
Poate induce z ilnregenerarea
r al ă i n a Ctocoferolului oxidat.
e
ia te n e a m a t iv
Poatec e sreduce g e inflamația
v it asociată
id cu nivele minimale a PCR
e
N ula ț i a e
dpentru o x
(caracteristică
p c es c u le SMet
p o e x a rti
n
Îmbunătățește p funcția endotelială => scăderea tensiunii arteriale
!!! U ează
(vitamineim C scade oxid-nitric sintetaza endotelială (eNOS) =>
for
reduce glicarea HDL-c
 Hidroxitirosolul unul dintre
Compuși bioactivi cu principalii antioxidanți i t at ea din
natura uto r
acțiune moleculară e A t e l o r
ve a
t d e n a t i
3,4-dihidroxifeniletanol este un u
sc compus lim ofenolic
x id care se
o A ii
găsește în măsline; cel emai cunputernic
an ț a antioxidant
r ăr al uleiului
l r r
u teri o
de măsline. o i
en ru S l de g
l f
u ent a
Efecte: n ic p ect o r
t e u n ă t
ScadeEsradicalii e a liberi
r o
r op a p
Chelator
Eu de c
metale
)
S A
(E F
Inhibă oxidarea l or.LDL-c de către macrofage
i d e
Are efectelip antiinflamatorii prin suprimarea activității
ciclooxigenazei.
 Quercetina - rutina - cea mai
comună și importantă structură
Compuși bioactivi cu găsită în natură
acțiune moleculară
flavonoid predominant prezent în mod natural în legume, fructe,
ceai verde sau vin roșu.
Efecte:
Antioxidant - inhibă peroxidarea lipidică prin creșterea enzimelor
antioxidante: superoxid dismutaza (SOD), catalaza (CAT),
glutation peroxidază (GPX)
Antiinflamator mediat prin atenuarea TNF, IL-6, IL-1,IL-8
Inhiba adipogeneza prin activarea proteinkinazei mediate de AMP
Poate ameliora hiperglicemia prin inhibarea transportorului de
glucoză 2 (GLUT2) și fosfatidilinositol-3-kinazei dependente de
Compuși bioactivi cu
acțiune moleculară
Resveratrol este un compus fenolic care se găsește în
principal în strugurii roșii și produse derivate (vin roșu, suc
de struguri) - antioxidant și antiinflamator cu capacități
cardioprotectoare, anti-obezitate și antidiabetice.
Tocoferolii (vitamina E), sunt o familie de opt compuși
fenolici - surse dietetice principale sunt uleiuri vegetale,
nuci și semințe;un puternic antioxidant, inhibă peroxidarea
fosfolipidelor membranare și previn generarea de radicali
liberi în membranele celulare
 Antocianinele sunt compuși
Compuși bioactivi cu polifenolici solubili în apă
responsabili de roșu,
acțiune moleculară albastru și violet.
sunt cei mai abundenți polifenoli din fructe și legume
capacitate înaltă de
inhibare a radicalilor  efecte antiinflamatorii
liberi și generare prin reducerea
electroni din atomii IL-8, IL-1 sau CRP
de hidrogen

 cresc sensibilitatea la
insulină
 reglează fracțiile
colesterolice
 Catechinele sunt polifenoli
epigalocatechinul 3-galat
Compuși bioactivi cu prezent în frunzele de ceai
acțiune moleculară este cel mai studiat
Mecanismele benefice asupra greutății corporale:

​în creștere cheltuielililor de energie (inhibarea catecol-O-

metiltransferazei și prin inhibarea fosfodiesterazei)
oxidarea grăsimilor (reglarea acil-CoA dehidrogenazei și
peroxisomalului enzime b-oxidare)
reducerea absorbției de grăsimi

Îmbunătățirea biomarkerilor lipidici

Crește sensibilitatea la insulină
take home message!
 Consumul de zahăr a crescut în
lume în cursul ultimei generaţii

2
de 5 - 6 ori!

Diabetul
zaharat
42
Diabetul zaharat
este o boală de metabolism cu evoluţie cronică,
determinată genetic sau câştigată, caracterizată
prin perturbarea metabolismului glucidic, însoţită
sau urmată de perturbarea metabolismului lipidic,
protidic şi mineral şi care se datoreşte
insuficienţei absolute sau relative de insulina în
organism (I. Mincu).
Triada clasică  Polifagie
a semnelor  Polidipsie
clinice:  Poliurie

Se întâlnește doar în 30-35%

De ce diabetul zaharat se
consideră o boală gravă?
 Este o boală cronică nevindecabilă, în unele cazuri
cu caracter ereditar (35 - 45 %)
 Morbiditatea sa este în continuă creştere,
 Morbiditatea diabetului zaharat este de 3,1 % astăzi,
faţă de 0,2 % în 1942.
 În evoluţia sa au apărut elemente noi:
- Coma diabetică a scăzut de la 83 % în epoca
preinsulinică, la 1,2 % în 1972,
- Complicaţiile degenerative cronice, au devenit
principalele manifestări evolutive.
De ce diabetul zaharat se
consideră o boală gravă?

 Mortalitatea prin boli degenerative în diabetul

zaharat a crescut de la 0 % înainte de descoperirea
insulinei, la 73 % astăzi.
 Nota de gravitate a bolii este subliniată de faptul că
diabetul zaharat, apare la vârste active (40 - 60 de
ani).
 De aici decurge şi aspectul social al bolii.
Probleme fundamentale
în diabetul zaharat: -l7 0
60
ă1
% ,
- diabetul zaharat poate exista fără ca
0 m g
bolnavul
ş easc să acuze
t a t : 20 -l3 depă
vreo tulburare.ine tra bună, te de 1 să nu
t e b r a lă n ca care
- diabetul t ic enurepoate
s
gen efineinfirmat,
e m â
z ilei atunci când glicemia este
e
iab odimineaţa ta p înainte t al de a mânca.
normală
Un
d s
em momie e n
d a re
g l ic rie , e a lă.
-cândiabeticul
a r eo o rice
trebuie descoperitt o nu ceîntr-un
a id stadiu cât mai
nd mie î n e
i c t ă de
câincipient e ş
g lice o z uri ropia
- otratamentul
, g ic
ldiabeticului
e a p este bun numai atunci când
g % a r e e s t
m n u t e a
bolnavul
cân greucooperează şi îl respectă.
d t a
d
- oricecânmedicament antidiabetic nu are nici o valoare fără
respectarea regimului.
 TRATAMENTUL Principii generale:
DIETETIC
 bolnavul trebuie bine instruit!
conţinutul în glucide pentru fiecare aliment
trebuie să cunoască cele trei grupe mai importante de
alimente:
 alimente care nu conţin glucide, sau care conţin cantităţi
reduse, încât pot fi consumate fără restricţie.
 alimente bogate în glucide, care sunt interzise
diabeticului.
 alimente cu glucide în cantităţi moderate, care pot fi
consumate, dar numai în cantităţile stabilite de medic şi
 TRATAMENTUL Principii generale:
DIETETIC
 cantitatea de glucide consumate zilnic, va fi cât mai
apropiată de aceea a individului normal,
 raţia calorică va corespunde necesarului caloric al
organismului, în raport cu vârsta, sexul, stările fiziologice
şi munca prestată.
Se exclud glucidele concentrate
 nu trebuie să lipsească proteinele animale cu mare
valoare biologică (lapte, carne, brânzeturi, ouă, peşte), şi
lipidele vegetale (uleiuri vegetale)
 Principii generale:
TRATAMENTUL
DIETETIC

pâinea va fi împărţită pe felii şi pe mese, cât mai exact.

mesele se vor repartiza la ore cât mai precise
(dimineaţa, ora 11, prânz, ora 17 şi seara). Ultima masă
va fi servită la ora 22, sub forma unei mici gustări.
din alimente să nu lipsească fibrele, deoarece
celulozicele, din legume, fructe, cereale, chiar
leguminoase uscate, scad glicemia şi previn cancerul
de colon.
 3 Hiperuricemiile
Guta
Diateza urică
creşterea valorilor acidului uric
în sânge, peste 70 mg la litru la
bărbaţi şi 60 mg la femei
54
 constituie un factor de risc
De ce este pentru gută, litiaza renală,
nefropatia interstiţială
important?
Acidul uric - rezultă din metabolismul nucleoproteinelor
(purinelor).
• Eliminările de acid uric:
Aportul rezultă din:
• Ingestia de purine, degradare intestinală
• Catabolismul eliminare p
nucleoproteinelor celulare rinichi.
• Transformarea directă în acid
uric, a unei părţi a purinelor
 constituie un factor de risc
De ce este pentru gută, litiaza renală,
nefropatia interstiţială
important?
 Acidul uric se găseşte liber în plasmă.
 Precipitarea în ţesuturi, provoacă tofii gutoşi

poate fi:
primară(idiopatică)  apar la 3% dintre adulţii bărbaţi
secundară. (la femei mai puţin).
 există un factor genetic
 Se datoresc:

- excesului de aport
- exagerarea procesului sintezei "de novo" a purinelor.
- eliminarea renală şi intestinală insuficientă a acidului
uric.
- distrugerea insuficientă a acidului uric în organism.
 Hiperuricemii
CAUZE:
secundare
- supraalimentaţia proteică în special purinică.
- boli renale ca insuficienţa renală cronică, boala polichistică
renală, pielonefrita cronică.
- catabolismul exagerat al nucleoproteinelor celulare, care apare
în poliglobulii, anemii hemolitice, sindroame mieloproliferative,
mielom, leucoza mieloidă, neoplazii cu hiperproducţie de acid
uric endogen.
- hiperuricemia medicamentoasă: salidiuretice, diuretice
mercuriane, acetazolamidă, salicilat de sodiu sau aspirină.
- în anumite boli ca diabetul cu cetoacidoză, inaniţie, obezitate.
 Creșterea diurezei
Alcalinizarea urinei
Dieta Scăderea greutății corporale
Scăderea aportului de purine
Evitarea reținerii acidului uric
Repere generale:
 Creșterea aportului de lichide 2-3 L în 24 ore cu
repartizarea în prize multiple!
 Utilizarea ceaiurilor diuretice
 Limitarea rației calorice la 1500-1600 kcal pentru
persoanele supraponderale
Alimente permise:
Cel mai recomandat este
regimul lacto-vegetarian:
 Hipoprroteic
 Hipolipidic
 Hipocaloric
 Cu aport crescut de
lichide Produse lactate
Carne și ouă în cantități reduse Brânzeturi
de 3 ori pe săptămână Sare 1-2gr pe zi
Bine de știut!
Ceaiul și cafeaua au
un conținut crescut Legumele și fructele
de metilpurine dar neutralizează acidul
acestea nu se uric
transformă în acid
uric

Conținut sporit de bromelaen

se recomandă în crize
Alimente interzise
 Carnea grasă, supa de carne,
pateuri de carne
 Spanacul, stevia
 Leguminoasele
 Peștele și produsele de mare
 Alcoolul
 Alimente bogate în acid oxalic (smochine,
concentrate de tomate)
 Băuturile carbogazate
 Produse ce pot
alcaliniza urina
Bicarbonatul de sodiu optimizeaza nivelul pH-ului in
organism si face solubil acidul uric, astfel poate fi usor
eliminat din organism.
Otetul de mere elimina excesul de acid uric din organism.
(acidul malic, descompune si elimina acidul uric si reface
starea alcalina a corpului si are proprietati antioxidante si
anti-inflamatorii)
Laptele degresat are un nivel ridicat de acid orotic care
reduce reabsorbtia acidului uric si ajuta la eliminarea
acestuia prin rinichi.
 Ulei de masline procesat la
rece grasimi mononesaturate
Produse ce pot care raman stabile atunci
alcaliniza urina cand este incalzit si este
bogat in antioxidanti si
vitamina E.

Sucul de lamaie
alcalinizeaza organismul
si neutralizeaza acidul
uric.
 4 Boli metabolice
hepatice
Boala Wilson
65
Hemocromatoza
Boala Wilson

Este o patologie ereditar dobândită determinată

de mutația genei ATP7B a cromosomului 13,
care se caracterizează prin dereglarea excreției
biliare de Cu și acumularea acestuia
preponderent în ficat, creer și rinichi.
 Boala Wilson Inelele Kayser-Flaischer
(clinic)
– 95% ( în 50% apar cu mult mai precoce decât
instalarea semnelor neurologice)
40-50% primare
Metabolismul Cu
 Scopul:
eliminarea Cu acumulat
Tratament: și prevenirea acumulărilor
ulterioare.
Anti copper drugs:
 D-penicillamin
 Zinc
 Trientin
Dieta
 Tetrathiomolybdate
Consumul de lichide
Managementul hepatic
Managementul neurologic
Transplantul hepatic
 Trebuie excluse
Dieta din rație:

- Pielea de pește
- Nucile
- Ciocolata
- Ciupercile
- Măruntaile
 Bine de știut!

Ceapa - contine sulf care scapa organismul de cupru.

Ananasul proaspăt - contine bromelina si enzime care
ajuta la reducerea inflamatiilor si umflaturilor.
Trebuie testat nivelul de cupru din apa de baut.
Se evită consumul de alcool - Boala Wilson creste
posibilitatea unei ciroze.
A nu se folosi ustensile sau vase din cupru.  
 80% dintre pacienți
prezintă mutații:
Hemocromatoza
C282Y, H63D,S65C

Este o boală ereditară clasică cu transmisie

autosomal recisivă de la părinți la copii

Gena responsabilă HFE localizată pe cromosomul 6

 Prima descriere...

Triada simptomatică
1801-1867 – clinicist francez Pigmentarea pielii
1865 – prima descriere a patogenezei HE zaharat
Diabetul
Ciroza hepatică
Metabolismul Fe
 Scopul – eliminarea
Tratamentul excesului de Fe:

Prevenirea complicațiilor cauzate de acumulările

excesive de Fe.
Reducerea consecințelor reversibile la pacienții cu
forma clinică de hemocromatoză.

 Ajustarea dietei nu este necesară.

 Trebuie evitate consumurile de suplimente
alimentare cu vit C. și Fe.
 5 Denutriția
sau slăbirea se înţelege
pierderea în greutate
cu 10 - 15%.
slabul stenic care este o stare
fiziologică şi slabul astenic care este
77
o boală
 Poate fi:
- denutriţia primară, care apare prin lipsă de aport a
principiilor alimentare (subalimentație)
- denutriţia secundară, cauzată de incapacitatea
temporară
cauze: sau definitivă de a ingera sau utiliza principiile
- boli digestive: gastrectomia, colitele, cirozele hepatice, ulcerul etc.
alimentare.
- boli neuroendocrine: caşexia hipofizară, boala Basedow, boala Addison
- boli infecţioase: dizenteria, febra tifoidă etc.
- boli cronice: cancerul, tuberculoza pulmonară, unele anemii, boli de sistem, infecţii, etc.
- abuz de toxice: alcoolism, tabagism.
- arsuri, supuraţii cronice, albuminurie
- anorexia psihică
- denutriţia iatrogenă prin prescrierea de regimuri neechilibrate, sumare, prin abuzul
consumării anumitor medicamente etc.
 Cauze:
- boli digestive: gastrectomia, colitele, cirozele hepatice,
ulcerul etc.
- boli neuroendocrine: caşexia hipofizară, boala Basedow,
boala Addison
- boli infecţioase: dizenteria, febra tifoidă etc.
- boli cronice: cancerul, tuberculoza pulmonară, unele
anemii, boli de sistem, infecţii, etc.
 Cauze:
- abuz de toxice: alcoolism, tabagism.
- arsuri, supuraţii cronice, albuminurie
- anorexia psihică
- denutriţia iatrogenă prin prescrierea de regimuri
neechilibrate, sumare, prin abuzul consumării anumitor
medicamente etc.
 Scopul: pozitivarea bilanţului
Regimul caloric, crescând aportul şi
pacientului: limitând pierderile.

Regimul va fi:
hipercaloric
hiperproteic
hipolipidic relativ
normoglucidic.
în cazuri speciale, se va recurge la alimentaţia
prin sondă, urmată de alimentaţia lichidă.
 Regimul Dietă echilibrată!
pacientului:
 Bogată în proteine (lapte, carne, brânză, ouă)
 Se evită grăsimile care dau saţietate şi dulciurile concentrate.
 Regimul va fi lărgit progresiv - preparate puţin voluminoase,
uşor acidulate şi reci.
 Proteinele vor fi crescute progresiv până la 2 g/kg corp/zi
 raţia calorică până la 50 calorii/kg corp/zi.
 Reducerea sării grăbeşte mobilizarea edemelo.
 Mesele vor fi fractionate şi frecvente (6/zi).
 Mulțumesc pentru atenție!
Ce întrebări aveți?

Sugestii?

83
 Mâncați sănătos
Consumați apa
Faceți mișcare
Evitați stresul

Use big image

84
 �
�

85