PIAȚA MONETARĂ

PLANUL PRELEGERII
• Definiţia şi caracteristicile pieţei monetare
• Sistemul bancar: funcţile băncii centrale şi cele ale
băncilor comerciale
• Masa monetară şi structura sa; agregatele monetare
• Procesul de multiplicare a monedei de cont
• Cererea de monedă şi oferta de monedă; echilibrul
pieţei monetare
• Cantitatea de bani necesară circulaţiei; ecuaţia
cantitativă a masei monetare
• Politici monetare: tipuri, obiective, instrumente
 DEFINIȚIA PIEȚEI MONETARE
• Piaţa monetară este reprezentată de
ansamblul tranzacţiilor având ca obiect
moneda
• Necesitatea existenţei pieţei monetare:
– la un moment dat, anumiţi agenţi economici
înregistrează excedente temporare de fonduri, pe care
au interesul să le fructifice
– în paralel, alţi agenţi economici înregistrează deficite
temporare de fonduri, pe care urmăresc să le acopere
– în aceste conditii, intermedierea financiară între cele
două categorii de agenţi economici, pentru
compensarea deficitelor temporare de fonduri ale
unora prin excedentele temporare de fonduri ale altora,
devine o afacere profitabilă pentru intermediarii
financiari (bănci şi alte instituţii asimilate acestora)
 CARACTERISTICILE PIEȚEI MONETARE
• Piaţa monetară este o piaţă bancară; tranzacţiile de pe această piaţă
sunt operate de către bănci, în calitatea lor de intermediari financiari:
– băncile atrag fonduri bănesti de la deponenţii care îşi plasează în
depozite bancare sumele pe care le-au economisit
– pe această bază, băncile acordă credite
– în cadrul circuitului economic de ansamblu, băncile asigură
transformarea economiilor (flux de retragere) în investiţii (flux de
injecţie)

• Prezenţa băncilor în calitate de intermediari financiari este impusă de:

– nevoia a exista o interfaţă între agenţii economici care înregistrează
excedente temporare de fonduri băneşti, pe de o parte, şi, de
cealaltă parte, agenţii economici care înregistrează deficite
temporare de fonduri băneşti
– nevoia securizarii operaţiunilor cu fonduri băneşti
– competenţele profesionale speciale cerute de operaţiunile cu fonduri
băneşti

• Tipuri de tranzacţii pe piaţa monetară:

– finanţare
– refinanţare
 SISTEMUL BANCAR
• De ce băncile din economia unei ţări formează un sistem integrat ?
– moneda naţională circulă în întreaga economie
– o deosebită importanţă prezintă încrederea populaţiei şi a agenţilor
economici în moneda naţională şi în stabilitatea sistemului bancar
al ţării
– eventualele disfuncţii nu se limitează la scara locală a unei anumite
bănci comerciale, ci – dacă nu sunt prevenite sau contracarate – se
pot propaga în sistemul bancar

Structura pe două niveluri a sistemului bancar al ţării:

• banca centrală / naţională
• băncile comerciale şi alte instituţii asimilate

Banca centrală / naţională este cea care generează moneda-numerar; la

rândul lor, băncile comerciale, prin acordarea de credite, generează, în
mod implicit, monedă de cont (scripturală)*)
*) a se vedea diapozitivele intitulate “Procesul de multiplicare a monedei de cont” (I şi II)
 ROLUL BĂNCII CENTRALE A ȚĂRII
Banca centrală*) a ţării asigură:
• existenţa, la fiecare moment, în
economia ţării, a masei monetare
necesare unei circulaţii monetare
normale; în caz contrar, un excedent de
masă monetară în circulaţie ar conduce
la inflaţie
• protejarea puterii de cumpărare a
monedei naţionale

*) În zona Euro funcţionează Banca Centrală Europeană

FUNCȚIILE BĂNCII CENTRALE A ȚĂRII
Banca centrală a ţării:
• este banca de emisiune: emite în exclusivitate
moneda-numerar
• este autoritatea de politică monetară a ţării şi
foloseşte, în acest scop, un set de instrumente de
politică monetară:
– operaţiuni pe piaţa deschisă
– facilitatea de credit şi de depozit în raport cu
băncile comerciale
– rata dobânzii de politică monetară
– rata rezervelor fracţionare (legale)
• este împrumutător de ultimă instanţă pentru
băncile comerciale (banca băncilor)
• asigură supravegherea prudenţială a funcţionării
băncilor comerciale
• gestionează rezerva valutară şi rezerva de aur ale
ţării
 RELAȚIILE BĂNCII CENTRALE
CU BĂNCILE COMERCIALE
• băncile comerciale au conturi proprii la banca
centrală; prin aceste conturi se pot acorda, de
către banca centrală, împrumuturi pentru băncile
comerciale, în scopul de a le asigura stabilitatea
financiară şi de a preveni apariţia unor eventuale
perturbaţii
• rezervele fracţionare ale băncilor comerciale se
păstrează la banca centrală:
– rezervele fracţionare stabilite, conform legii, de către
banca centrală, reprezintă cote procentuale din
depozitele plasate de către depunători la toate băncile
comerciale
– rezervele fracţionare, în calitatea lor de instrument de
politică monetară, au ca scop să regleze volumul de
credite posibil de acordat de către băncile comerciale
 BĂNCILE COMERCIALE
Funcţii îndeplinite de către băncile comerciale:
• funcţii active: acordarea de credite, care implică
decizii din partea băncilor comerciale şi asumarea
de riscuri de către acestea
• funcţii pasive: de ex., operaţiuni de casă în numele
unor clienţi

Tipuri de conturi bancare ale agenţilor non-bancari:

- conturi la vedere: conţin sume menţinute
permanent la dispoziţia titularilor de cont
- depozite bancare (la termen): sumele plasate în
depozite bancare sunt preluate în gestiunea băncilor
comerciale, care pot opera cu ele până la scadenţa
depozitelor respective; de aceea, depozitele bancare
asigură, pentru deponenţi, o rată a dobânzii mai
mare decât conturile la vedere
 MASA MONETARĂ
Perspective de abordare a masei monetare:
- masa monetară privită ca stoc: totalul
instrumentelor monetare aflate la agenţii
economici non-financiari la un moment dat
- masa monetară privită ca flux: media
masei monetare care circulă în economia
ţării într-o anumită perioadă
 STRUCTURA MASEI MONETARE
Masa monetară a ţării este formată din:
• Agregatul monetar M1, care conţine
disponibilităţile băneşti propriu-zise, şi
anume banii lichizi - instrumente care se
caracterizează prin lichiditate perfectă:
– numerarul din afara sistemului bancar
– disponibilităţile băneşti din conturi bancare la vedere

• Agregatul monetar M2, care conţine si

disponibilităţile semimonetare (“cvasi-bani"):
depozitele bancare (la termen) şi depozitele în
valută ale rezidenţilor
PROCESUL DE MULTIPLICARE
A MONEDEI DE CONT (I)
• Puncte de pornire:
– un depozit iniţial constituit de un client non-bancar la o
bancă comercială (de ex. D = 1000 u.m.)
– un anumit nivel al ratei rezervelor fracţionare (r) impus
de banca centrală (de ex. r = 20%)

• Mecanism:
– multiplicarea monedei de cont are loc în mod implicit,
prin acordarea de credite de către băncile comerciale,
pe baza sumelor primite în depozit de la clienţii lor
non-bancari
– masa de monedă de cont astfel generată are o
existenţă temporară, până la rambursarea creditelor
respective
 PROCESUL DE MULTIPLICARE
A MONEDEI DE CONT (II)
• Depozitul constituit iniţial: 1.000 u.m.
• Rata rezervelor fracţionare: r = 20%
• 1
Multiplicatorul monedei de cont (mc): mc =
r
• Suma păstrată în rezervă în baza ratei rezervelor fracţionare: 200
u.m.
• Credit acordat pe baza depozitului iniţial: 800 u.m.
• Constituirea, de către clientul beneficiar al creditului, a unui nou
depozit bancar din întreaga sumă obţinută drept credit: 800 u.m.
• Suma păstrată în rezervă în baza noului depozit: 160 u.m.
• Nou credit acordat pe baza depozitului de 800 u.m.: 640 u.m.
• Procesul continuă în iteraţii succesive până când întreaga sumă din
depozitul iniţial de 1.000 u.m. se constituie cumulativ drept rezerve
pentru depozitele create ulterior, din creditele acordate
În final:
- suma totală păstrată în rezervă: 1.000 u.m.
- în exemplul numeric considerat, mc = 1/0,2 = 5
- dat fiind acest nivel al multiplicatorului monedei de cont, suma
plasată în depozitul iniţial se multiplică de 5 ori: 5.000 u.m.
 CEREREA DE MONEDĂ
Definiţie: Cererea de monedă este volumul de active pe
care populaţia doreşte să le deţină în formă lichidă

Mobilurile cererii de monedă:

- mobilul tranzacţional: pentru plata contravalorii
mărfurilor ce urmează să fie achiziţionate
- mobilul prudenţial (precauţional): pentru cheltuieli în
situaţii neprevăzute
- mobilul speculativ (de ex., speculaţii bursiere,
imobiliare, valutare etc.)

Cererea de monedă se poate exprima:

- în termeni nominali, în funcţie de nivelul preţurilor
curente (Md)
- în termeni reali, prin eliminarea, din cererea nominală, a
influenţei preţurilor (Md/P)
 CEREREA NOMINALĂ DE MONEDĂ
Funcţia cererii nominale de monedă (Md):

Md = P × L (Yr, i)

Factorii determinanţi ai cererii nominale de monedă:

• nivelul preţurilor (P): cererea nominală de monedă
este direct proporţională cu nivelul preţurilor
• venitul naţional*) real (Yr): când creşte Yr, creşte şi
cererea nominală de monedă
• rata dobânzii nominale (i): reprezintă costul de
oportunitate al deţinerii de bani lichizi; cererea nominală
de monedă este invers proporţională cu rata dobânzii
nominale

*) Venitul naţional reprezintă cuantumul total, calculat la nivelul economiei naţionale, al

veniturilor obţinute de agenţii economici cu titlul de salariu, profit, dobândă şi rentă
FUNCȚIA CERERII REALE
DE MONEDĂ

Md /P = L (Yr, i)

Notaţii:
Md: cererea nominală de monedă
Yr: venitul naţional real
i: rata dobânzii nominale
P: nivelul preţurilor
 ECHILIBRUL PIEȚEI MONETARE

Cererea reală de monedă = Oferta reală de monedă

ECUAȚIA CANTITATIVĂ A BANILOR (I)
M×V=P×T
M: masa monetară necesară circulaţiei în funcţie de mobilul
tranzacţional:
V: viteza de rotaţie a banilor*) (numărul mediu de rotaţii efectuate într-
un an de o unitate monetară)
P: nivelul general al preţurilor
T: volumul tranzacţiilor (se poate exprima prin PIB real)

Relaţia matematică de mai sus se poate rescrie astfel:

M= P x T
V

*) La un moment dat, o unitate monetară se poate afla fie în sistemul bancar, fie în
circulaţie (în afara sistemului bancar). În derularea activităţii economice, moneda
generată de sistemul bancar trece în circulaţie, unde îşi îndeplineste diversele funcţii,
după care se reîntoarce în sistemul bancar, încheind, de fiecare dată, câte o rotaţie;
acest proces se repetă într-un ritm exprimat prin viteza de rotaţie a banilor.
ECUAȚIA CANTITATIVĂ A BANILOR (II)
Relaţia dintre M, V, P şi T în dinamică:
În dinamică, se poate scrie relaţia dintre indicii
corespunzători mărimilor respective, indici care
exprima dinamica fiecăreia dintre mărimile
respective în perioada curentă (notată cu “1”)
faţă de perioada de bază (notată cu “0”):
I M × IV = I P × I T
1/0 1/0 1/0 1/0

IM1/0 : indicele masei monetare

IV1/0 : indicele vitezei de rotaţie a monedei
IP1/0 : indicele general al preţurilor (deflatorul PIB)
IT1/0 : indicele PIB real
 POLITICI MONETARE
Obiectul politicii monetare este OFERTA de monedă

Oferta de monedă este reglată de către banca centrală

Tipuri de politici monetare:

• politica monetară expansionistă:
– permite amplificarea volumului creditării, în principal prin:
• scăderea ratei dobânzii de politică monetară
• scăderea ratei rezervelor fracţionare
– poate servi relansării economice

• politica monetară restrictivă:

– urmăreşte limitarea volumului creditării, în principal prin:
• creşterea ratei dobânzii de politică monetară
• creşterea ratei rezervelor fracţionare
– are efect anti-inflaţionist