Excitabilitatea organismelor vii

Sensibilitatea este însușirea

organismelor vegetale de a răspunde
la acțiunea unor factori de mediu :
lumină și temperatură.
Mișcarea este o însușire caracteristică întregii lumi vii,
deci se manifestă nu numai la animale, ci și la plante.

La plante, mișcările sunt mai puțin dezvoltate decât la

animale, totuși ele sunt destul de răspândite.

Plantele răspund la stimuli prin mai multe tipuri de

mișcări:

-mișcări autonome
-mișcări induse: tropismele și nastii
fototropismul, termonastiile
geotropismul
 Tactisme
• Mișcări orientate ale celulelor libere (bacterii, euglene, spori, gameți);
• Se clasifică în: chimiotactisme, fototactisme, higrotactisme;
• Pot fi pozitive (deplasarea spre excitant, exemplu – mișcarea gameților
bărbătești - grăuncior de polen- prin tubul polinic) și negative
(mișcarea în sens invers acțiunii excitantului);
Deplasarea gameților

Bacterii

Euglena Verde
 Tropisme
• Sunt mișcări orientate ale plantelor superioare
sau organelor plantelor superioare determinate
de direcția și sensul de acțiune al unor excitanți
(lumina, apa, gravitație, substanțe chimice).
• Clasificare:
• A. în funcție de natura excitantului:
• 1. – lumină - fototropisme
• 2. – forța de gravitație - geotropisme
• 3. – apă - hidrotropisme
• 4. – substanțe chimice - chimiotropisme.
• B. după direcția în care se realizează
mișcarea: pozitivă sau negativă.
• 1. fototropism pozitiv - orientarea
inflorescenței la floarea soarelui;
• 2. geotropism pozitiv – creșterea rădăcinii
spre centrul pământului;
• 3. geotropism negativ – creșterea tulpinii
în sens invers gravitației
Geotropism
Fototropism pozitiv

floarea-soarelui
 Nastii
• Sunt mișcări neorientate, determinate de
variațiile de intensitate ale unor excitanți:
• 1. fotonastii (la lumina)-zorelele, regina
nopții, păpădia;
• 2. termonastii (la temperatură)-
deschiderea florii lalelei la căldura;
• 3. seismonastii, mecanonastii (factori
mecanici)- mimosa,măcrișul iepurelui
Termonastii-lalea
 Fotonastii

Regina noptii Zorele

Mecanonastii

Mimoasa pudica
Macrisul iepurelui
La unele plante, se intalnesc miscari determinate
de alternanta zi-noapte.
In acest caz se pare ca miscarile sunt determinate
de variatii ale luminii cat si ale temperaturii.

Florile de regina noptii se deschid seara ,

iar dimineata se inchid.
Inflorescentele de papadie
se deschid la lumina si
se inchid la intuneric.
 FUNCŢII DE BAZĂ ALE ORGANISMULUI ANIMAL

FUNCŢIILE DE RELAŢIE
Definiţie: Funcţiile de relaţie stabilesc legătura dintre organism şi mediul înconjurător

Funcţiile de relaţie se realizează cu ajutorul următoarelor organe şi sisteme de organe:

-sistemul nervos Asigură recepţionarea informaţiilor din mediu, analiza şi elaborarea

-organele de simţ unor răspunsuri adecvate

-sistemul osos Împreună alcătuiesc aparatul locomotor – care asigură deplasarea

-sistemul muscular individului în mediu

Sistemul nervos şi organele de 16

simţ
 Sistemul nervos şi organele de simţ
Sistemul nervos la animalele nevertebrate
La nevertebratele primitive
-este format din neuroni răspândiţi în tot corpul care se leagă între ei formând -reţele de neuroni

La nevertebratele evoluate
-corpii celulari ai neuronilor se grupează în centri de comandă numiţi ganglioni care sunt uniţi intre ei prin fibre
nervoase (formate din mănunchiuri de axoni)

Reţea de neuroni la Galnglioni şi fibre nervoase la insecte

hidra de apă dulce

Sistemul nervos şi organele de 17

simţ
 Sistemul nervos şi organele de simţ
Sistemul nervos la animalele vertebrate
Are o organizare superioară si mult mai complexă
Este format din:
Encefal (toate părţile sistemului nervos aflate în cutia craniană)
Măduva spinării (parte a sistemului nervos sub formă de cordon, aflată în canalul vertebral)
Nervi – organe formate din manunchiuri de fibre nervoase şi ţesuturi de legătură care pleacă de la măduva
spinării în tot corpul asigurând circulaţia impulsurilor nervoase de la şi către encefal şi măduva spinării.

Sistemul nervos al
unui amfibian

Sistemul nervos şi organele de 18

simţ
 Sistemul nervos şi organele de simţ

Oragnele de simţ

1. Organele de simţ – sunt organe care transformă diverşi stimuli externi în impulsuri nervoase

Funcţionarea organelor de simţ

Toate organele de simţ au în componenţa lor celule specializate numite receptori, capabile să transforme un
anumit stimul în impuls nervos.
Un receptor reacţioneaza doar la un anumit tip de stimul
În fiecare organ de simţ se găsesc receptorii corespunzători stimululilor la care reacţionează organul.
Spre exemplu, în mucoasa nazală găsim receptori olfactivi
În ochi, ceule specializate, sensibile la lumină
În piele receptori termici, receptori tactili, receptori pentru durere

În afara de aceasta, adesea organele de simţ au o construcţie specială care să permită captarea diverşilor
stimuli.Exemplu – ochii si urechile

Sistemul nervos şi organele de 19

simţ
 Sistemul nervos şi organele de simţ

Rolul organelor de simţ şi a sistemului nervos în funcţiile de relaţie

1. Sistemul nervos preia informaţii(sub formă de impulsuri nervoase) de la organele de simţ

2. Analizează informaţiile şi elaborează răspunsul
3. Transmite răspunsul către diverse organe (tot sub formă de impulsuri nervoase).

Lumina Impuls nervos

Impuls nervos

Temperatura

Organe (efectori)
Sistemul nervos
Impuls nervos
Durerea

(răspuns)
(analiza)
Impuls nervos
Atingerea

Impuls nervos
Mirosul
Impuls nervos

Auzul
Impuls nervos

Impuls nervos
Stimuli din mediu Organe de simţ
Sistemul nervos şi organele de 20
simţ
 ,,Stiați că?’’
• Florile iubesc muzica ? Cercetatorii au observat ca, daca
intr-o seara se pune muzica, plantele cresc mai bine
decat in seara in care nu s-a pus muzica.
• Feriga anunta ploaia? Inainte de a ploua ea isi desface
larg frunzele, iar daca urmeaza o perioada secetoasa
frunzele ei se strang si se rasucesc.
La tropice exista un arbore numit "arborele cu
picioroange".
Radacinile acestuia sunt aeriene si se infig in solul
malos, ca niste picioare.
Daca si-ar raspandi semintele ca orice planta,
acestea nu ar avea sansa
sa incolteasca, datorita fluxului si refluxului.
Asa ca "isi creste" embrionii, eliberandu-i gata
incoltiti.
In cele 12 ore care exista intre flux si reflux,
noua planta are timp sa -si infiga radacinile in mal.
In Peru creste un cactus care poate sa mearga.
In loc de radacini el are niste excrescente acoperite cu tepi ascutiti.
Cand bate un vant puternic, cactusul se deplaseaza pe distante mari,
luandu-si umezeala si hrana nu din sol ci din aer.
In padurea tropicala din Nicaragua creste
o planta tropicala care curenteaza.
Insectele si pasarile se feresc de ea,
pentru ca la atingere da senzatia de
furnicatura.
Planta "produce" mai mult curent mai
ales la orele pranzului,
cand razele soarelui sunt mai puternice.
Moise Vionela-Elena