CREATORI AI ARTEI

MUZICALE PRECLASICE
 CE ÎNSEAMNĂ PRECLASIC?

• Preclasic= anterior perioadei clasice, care datează din epoca premergătoare clasicismului.
• Muzica din perioada Barocului este cunoscută si sub denumirea de muzică preclasica, iar
perioada ei de împlinire este1600-1750, situată cronologic înaintea Clasicismului, iar din
acest motiv acestă perioadă poartă si numele de Preclasicism. Barocul a format o punte de
legătură între renaștere și clasicism.
 BAROCUL
CARACTERISTICI GENERALE

• Termenul de baroc derivă din cuvântul portughez barroco care înseamnă "perlă deformată",o
descriere negativă a muzicii puternic ornamentate din această perioadă.
• Barocul se împarte în trei perioade:
• 1. Barocul timpuriu (1580-1630)
• 2. Barocul mijlociu (1630-1680)
• 3. Barocul Târziu (1680- 1750)
 PERIODIZAREA BAROCULUI
• 1. Prima perioadă începe în Renaștere, care se caracterizează prin utilizarea armoniei ;
• îndreptată spre tonalitate și nu spre modalitate, marchează trecerea de la renascentism la baroc. Acest
lucru a condus la ideea că acordurile și nu notele pot conferi o stare de încheiere, una din ideile
fundamentale care au condus la ceea ce astăzi este cunoscut sub numele de tonalitate. Prin
incorporarea acestor noi aspecte compoziționale, Claudio Monteverdi a promovat și mai mult trecerea
de la renascentism la baroc. A dezvoltat două stiluri individuale de compoziție: polifonia renascentistă
(prima pratica) și noua tehnică barocă de basso continuo (seconda pratica).
• 2. In perioada barocului mijlociu are loc dezvoltarea operei, operei-balet și baletul de curte.
• Formele muzicale nu au sabilite un anumit nr. de parti, iar denumirile genurilor sunt uneori confuze.
Reprezentanții acestui gen sunt: Lully, Couprin, Rameau, Purcell, Scarlatti si Corelli.
• 3. A treia perioadă are formă de organizare si denumire mai clară si este o faza de sinteza,
reprezentanții de seamă, fiind Handel, Vivaldi si Bach.
 CARATERISTICILE STILULUI
BAROC
• Din punct de vedere istoric, putem remarca trei direcţii stilistice.
• Prima etapă se caracterizează printr-o polifonie densă şi contraste dinamice, prin abundenţa relaţiilor
armonice şi a structurilor polifonice (fuga sau tema cu variaţiuni), reprezentantul tipic al stilului
baroc fiind Bach.
• A doua direcţie stilistică este cea a rococo-ului, datorat vieţii de la curte, şi se confundă cu stilul
claveciniştilor francezi, care aduc în plus o tendinţă de simplificare şi claritate. În muzica rococo-
ului vom desluşi un proces de înfiltrare a creaţiilor populare franceze care, împreună cu
rafinamentul şi eleganţa celei de salon, vor da o muzică de mare prospeţime şi lipsită de preţiozitate.
• Situat istoric la finele epocii Barocului, rococo-ul are şi caracterul unei anticipări a stilului clasic, în
ceea ce priveşte procesul de simplifcare a limbajului muzical. Legătura rococo-ului cu viitorul stil
clasic se va realiza şi prin supravieţuirea unor trăsături în arta clasică. Astfel, stilul galant a fost
perpetuat prin Philipp Emanuel Bach până la Mozart.
 CARATERISTICILE STILULUI BAROC

• Stilul preclasic conţine ansamblul de trăsături stilistice din Barocul târziu, care deschide
calea formării stilului clasic din a doua jumătate a veacului al XVIII-lea, deci el precede
imediat clasicismul. Note preclasice întâlnim în creaţia multor compozitori ai Barocului.
Spiritul preclasic se desluşeşte în muzica violoniştilor italieni, în unele creaţii ale lui Händel
şi în unele elemente stilistice ale rococo-ului francez.
• Termenul de preclasic este utilizat pentru a desemna etape foarte variate. Unii îl
întrebuinţează socotind creaţia preclasică întreaga muzică scrisă din secolul al XIV-lea până
la Haydn, pe când alţii o consideră drept perioada ce face trecerea de la Renaştere la
clasicism. Dată fiind caracteristicile epocii Barocului, socotim că este bine să numim
preclasic numai perioada Barocului târziu, în care este evidentă pregătirea stilului clasic şi
tranziţia la acest stil.
 CREATORI AI STILULUI
PRECLASIC
• Antonio Vivaldi şi Domenico Scarlatti pot fi consideraţi ca cei mai reprezentativi
compozitori ai Barocului de orientare preclasică, prin simplificarea polifonică şi utilizarea,
pe scară largă, a monodiei acompaniate, prin segmentarea fluxului muzical continuu în
unităţi sintactice bine conturate şi simetrice între ele, dar şi printr-o scriitură instrumentală
limpede, fluentă şi cu rare momente de polifonie. În genul sonatei preclasice, Scarlatti aduce
uneori două idei, conturând expoziţia formei de sonată bitematică, dar şi momente de timidă
elaborare tematică, prefigurând secţiunea dezvoltării şi chiar unele elemente ale reexpoziţiei
tematice.
 CLAUDIO MONTEVERDI

• Compozitor italian, cântăreț si violonist, este considerat primul reprezentat important al

operei moderne;
• Lucrarile sale, adesea privite ca revoluționare, marchează tranziția de la muzica renascentista
la cea barocă;
• A ajuns la un grad de popularitate neobisnuit de mare față de contemporanii săi.
• Operele sale apar pe toate scenele importante din lume, madrigalurile sunt de mult clasice si
unele piese sacre sunt de asemenea foarte cunoscute.
• Opera sa, Orfeu este considerată una dintre cele mai timpurii opere, care este frecvent
executată și în zilele noastre.
ORPHÉE ET EURYDICE - 'J'AI PERDU MON EURYDICE'
 GIOVANNI LEGRENZI
• Compozitor italian de operă, muzică vocal-instrumentală și organist al epocii baroce.
• A fost unul dintre cei mai proeminenți compozitori în Veneția de la sfarsitul secolului al XVII-
lea, având o influență importantă în dezvoltarea expresiei baroce târzii în nordul Italiei.
• Activitatea lui componistică a gravitat in jurul multor genuri prezente în nordul Italiei în acea
perioadă, incluzând muzica vocală sacră, operă, oratorii si varietăți muzicale instrumentale.
• Deși este cunoscut pentru sonatele sale instrumentale, el a fost și compozitor de muzică
liturgica, cu un distins caracter dramatic.
• Marea majoritate a compozițiilor sale instrumentale pot fi de asemenea incluse în această
categorie, a muzicii bisericești, fiind folosite ca substituente ale unor părți din liturghia de la
Misa Vecerniei.
• Creația lui este destul de vastă, cuprinzând numeroase oratorii, opere și muzică instrumentală.
GIOVANNI LEGRENZI
 TOMASO ALBINONI

• Compozitor venețian din Baroc, faimos în zilele sale ca și compozitor de opera, este în
principal cunoscut azi pentru muzica sa instrumentală.
• Adagio în sol minor, atribuită lui Albinoni, este una dintre cele mai frecvente creații
imprimate din epoca baroca.
• A studiat vioară și canto, a compus muzică instrumentala si opere.
• Creația sa a contribuit la consolidarea barocului muzical si este si astazi apreciată pentru
expresivitatea sa.
 BENEDETTO MARCELLO
• Compozitor italian, scriitor, avocat si magistrat.
• Nascut in Venetia, membru al unei familii nobile, compozitiile sale erau frecvent referitoare la Patria
Venetiana.
• A fost deasemenea studentul lui Lotti și Francesco Gasparini, și ei la rândul lor compozitori italieni.
• A combinat viața publică de slujitor al legii cu cea de compozitor, având funcții importante, ca membru in
consiliul guvernamental venețian și apoi ca guvernator de district.
• El are o creație diversificată, incluzând muzica bisericească, oratorii, sute de cantate solo, duete, sonate,
concerte și simfonii.
• Fiind un contemporan mai tânăr al lui Antonio Vivaldi în Veneția, muzica sa instrumentală
s-a bucurat de o importantă influență vivaldiana.
Muzica sa este caracterizată de imaginație și o tehnica fină, incluzând un contrapunct progresiv cu trăsături
galante.
BENEDETTO MARCELLO (1686-1739)
CONCERTO GROSSO NO.1
 ARCHANGELO CORELLI
• Un influent compozitor si violonist al epocii baroce, caracterizat prin stilul său propriu de
execuție, care a fost de o importantă vitală pentru dezvoltarea interpretării violonistice.
• . Se spune ca toate drumurile ale faimoșilor compozitori-violoniști italieni ai secolului al
XVIII-lea au condus la Archangelo Corelli, care a fost un punct de referinta, pentru aceștia.
• Totusi, Corelli a utilizat un segment restrans al posibilității instrumentului; este ,,cuminte”
in abordarea notelor acute sau grave pe vioara, ceea ce îl face diferit de ceilalți compozitori.
• Compozitiile sale se disting printr-o melodie fluenta si un tratament manierat al partii de
acompaniament, el însuși spunând că îl eliberează de regulile stricte ale contrapunctului. A
scris 48 de sonate-trio, 12 sonate pentru vioara si 12 concerto-grosso.
• Amploarea creației lui Corelli si noutatea limbajului său muzical au uimit contemporanii,
oricât ar fi fost de pregătită apariția acestui limbaj de dezvoltare a muzicii până atunci.
ARCHANGELO CORELLI
 ARCANGELO CORELLI
CONCERTO IN D MAJOR OP. 6 NO. 4
 ANTONIO LUCIO VIVALDI

• Cel mai de seamă reprezentant al barocului muzical italian-venețian, compozitor, violonist

• Vivaldi a fost considerat ca un artist aflat in afara normelor.
• Consacrarea în toate genurile muzicale avea să-i confere compozitorului o glorie internațională
incontestabilă fără precedent în istoria muzicii.
• Vivaldi este considerat a fi compozitorul care a dat cea mai mare strălucire genului numit concerto, în
perioada barocului.
• De altfel, o analiză a creatiei vivaldiene în ceea ce privește concertul, ar putea constitui argumentul
principal al ideii spiritului concertant care traverseaza de la un capăt la altul, nu numai creația sa
instrumentală, dar si cea de scenă sau religioasa.
• Dezvoltându-se la fel ca si sonata, în tipurile da chiesa si da camera, concertul baroc italian a fost
alcatuit la inceput ca o suita din cinci părți, apoi s-a redus la trei-patru, după care, la inceputul sec. al
XVIII-lea, s-a stabilizat la trei parti, avand ca model tiparul uverturii italiene.
• Partea întâi și a treia, vor fi miscari repezi sau moderate, cuprinzand o serie de expozitii, fie
complete, fie partiale ale unei teme (de multe ori fiind vorba despre expozitii duble sau in stil fugat),
in tonalitati diferite, legate între ele prin divertismente, iar uneori partea a treia este compusa in
forma de rondo.
• Partea din mijloc va fi, dimpotriva, lenta, de forma binara, cu o incarcatura emotionala pronuntata,
fiind in unele cazuri inlocuita de un dans precum ciaconna sau sarabanda.
• Concertul italian al lui Vivaldi va aduce cu sine încă o cucerire: apariția cadenței inainte de coda,
care da posibilitate solistului sa-si puna in valoare calitatile sale tehnico-expresive.
 GEORG PHILIPP TELEMANN
• Cel mai prolific compozitor din istoria muzicii;
• A fost contemporan cu Johann Sebastian Bach, Antonio Vivaldi si prietenul sau de-o viata, Georg
Friedrich Händel.
• Este cunoscut prin scrierea de concerte printr-o combinare neobisnuită a instrumentelor, cum ar fi
îmbinarea mai multe viori, trompete, oboaie sau clavecine.
• El a detinut o importantă serie de functii muzicale, culminând în cea de director muzical al celor mai
mari 5 biserici din Hamburg, din 1720 până la moartea sa în 1767.
• Creatia sa cuprinde opere, cantate, oratorii, suite orchestrale, muzică de camera, concerte pentru
diferite instrumente si un numar impresionant de pasiuni.
 GEORG FRIEDRICH HÄNDEL
• A fost ompozitor german;
• Alături de contemporanul său Johann Sebastian Bach, este considerat unul din cei mai
importanți reprezentanți în muzica stilului baroc din perioada târzie, faimos pentru operele
sale, oratoriile si concertele grosso;
• Muzica lui Händel prezintă o mare forță de atracție asupra publicului.
• Personalitatea puternică, voința de fier a compozitorului s-au reflectat în discursul său muzical.
Limbajul său a asimilat influențe diverse: italiană, germană, engleză rămânând original în
același timp. Știa să abordeze noul fără să abandoneze tradiția;
• Limbajul său a asimilat influențe diverse: italiană, germană, engleză, dar rămânând original în
același timp. Știa să abordeze noul fără să abandoneze tradiția.
• Influența germană: s-a manifestat în corale și oratorii , un exemplu poate fi oratoriul Messiah.
• . Händel a fost un mare melodist, calitate dezvoltată și de influențele italiene din muzica sa.
• Este de asemenea un maestru al stilului concertant, caracteristic Barocului, precum
cultivarea dialogului între soliști și ansamblu, dar și punerea în valoare a calităților expresive
ale vocilor și instrumentelor vremii sale.
• În genul de operă a adoptat stilul omofonic și monodia acompaniată, eliminând excesul de
polifonie.
HÄNDEL MESSIAH - HALLELUJAH CHORUS
 HANDEL -MESSIAH ORATORIO
FOR UNTO US A CHILD IS BORN
JOHANN SEBASTIAN BACH

• Compozitor şi organist german;

• A fost mezinul unei familii de muzicieni profesionişti, care de-a
lungul a 7 generaţii a dat lumii aproximativ 53 de muzicieni de
valoare cu opt copii, dintre care au supravieţuit doar patru.
• El însuşi devine tatăl a 21 de copii din două căsătorii,
supravieţuitori fiind numai 8. Patru fii devin muzicieni
cunoscuţi.
• Primeşte primele îndrumări muzicale de la tatăl său. Rămas
orfan, la vârsta de 10 ani, este preluat de un frate mai mare care
continuă instruirea micului Johann,ca organist şi compozitor.
• Dovedeşte aptitudini remarcabile şi, dornic de perfecţionare, urmează cursurile unui liceu unde este
îndrumat de mari organişti ai vremii.
• De la vârsta de 15 ani trebuie să se întreţină singur. Este, pe rând, corist, violonist, organist în diferite
biserici, maestru de concerte, director al muzicii de cameră la curtea unui prinţ,director muzical şi
maestru de coruri al bisericii din Leipzig.
• În ultimul an de viaţă orbeşte şi moare în urma unei operaţii nereuşite la ochi. Importanţa muzicii lui
Bach se datorează, în mare parte, intelectului său: a fost capabil să înţeleagă şi să folosească fiecare
resursă a limbajului muzical,a avut abilitatea de a combina şi exploata diferite stiluri şi genuri ale epocii
lui.
• Fiind o Fire echilibrată şi modestă, el şi-a dedicat creaţia preamăririi lui Dumnezeu şi înălţării spirituale
a omului.
• De o smerenie rară, Bach îşi începea fiecare lucrare cu rugăciunea: Iisuse, ajută-mă! şi o sfârşea cu
inscripţia: Numai pentru slava lui Dumnezeu!
 CREAȚIA LUI BACH

• Cele mai importante lucrări muzicale din creația lui Bach sunt:
• Clavecinul bine temperat -o celebră compoziţie care conţine 48 de preludii şi fugi;
• Concertele brandenburgice -şase la număr;
• Magnificat
• Pasiunile
• Missa în si minor
• Suite pentru violoncel solo;
• Sonate şi partitele pentru vioară solo
• Suite orchestrale
• Cantate pentru biserici
• Cantate laice -doar 20 la număr
J.S. BACH: CHRISTMAS ORATORIO,
BWV 248 - X. SINFONIA
MISA ÎN SI MINOR: AGNUS DEI JOHANN
SEBASTIAN BACH
 BIBLIOGRAFIE:

• 12 LECTII DE ISTORIA MUZICII- https://cpciasi.wordpress.com/

• Carmen Chelaru-Cui i e frica de istoria muzicii, vol. 2 ediția a II-a
• Tatiana Oltean- Suport de Curs, Academia de Muzică, Gheorghe Dima,
Cluj-Napoca, 2014