SC Structural Euro Fond & Training SRL

www.cursuriautorizate.eu
office@cursuriautorizate.eu

CURS EXPERT ACCESARE

FONDURI STRUCTURALE SI DE
COEZIUNE EUROPENE
MECANISME DE ACCESARE A
INSTRUMENTELOR
STRUCTURALE
2007-2013
2014-2020
 Scopul cursului
COMPETENTE PROFESIONALE DOBANDITE

1. PREGATIREA ELABORARII PROIECTULUI

2. DOCUMENTAREA IN VEDEREA REALIZARII
PROIECTULUI
3.STABILIREA PARTENERIATELOR
4.ELABORAREA PROIECTULUI
 TEMATICA
1. Programele Operaționale și Cadrul Instituțional în
care se derulează Programele Operaționale
2. Particularităţile programelor şi proiectelor finanţate
de UE .

Cum sa elaboram o Cerere de Finantare (proiect)

cu sanse reale de aprobare pentru finantare sau
“De la idee, la proiect aprobat pentru finantare”
 IDENTIFICAREA IDEII DE PROIECT

 Analiza necesitatatilor
 Diagrama arborele problemelor
 Analiza SWOT
 Identificarea organismului sau categoriei de
persoane cu interese majore in desfasurarea
si rezultatelor activitatilor firmei
 Pregatirea proiectului

 Ghidul solicitantului
 Planul de afaceri
 Cererea de finantare
 Documentele suport ale proiectului
 Identificarea criteriilor de eligibilitate
 Stabilirea obiectivelor proiectului
 Intocmirea bugetului
 Sursele de finantare ale proiectului
 Sustenabilitatea proiectului
 Etapa de evaluare a proiectului
• Verificarea conformității
• Verificarea eligibilității
• Verificarea tehnico-economică
• Clarificarea eventualelor solicitari
suplimentare
• Formularea unei contestații
• Semnarea contractului de finanțare
 IMPLEMENTAREA PROIECTULUI
 Durata perioadei de implementare
 Procedura de prelungire a perioadei de implementare
 Reguli privind desfasurarea achizitiilor in cadrul
proiectului
 Realizarea comunicrii si publicitatii proiectului
Manualul de identitate vizuala
 Monitorizarea implementarii proiectului
 Intocmirea rapoartelor de progress
 Realizarea auditului proiectului
 Corectii financiare applicate de catre finantator
 MONITORIZAREA PROIECTULUI

 Durata perioadei de monitorizare

 Drepturile si obligatiile beneficiarului de
fonduri nerambursabile
 Controlul implementarii
 Durabilitatea si sustenabilitatea proiectului
 Finalizarea proiectului
 Rezilierea contractului de finantare
 POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALA LA NIVELUL UE
Politica regionala europeana este o politica axata pe
SOLIDARITATE
Ea consacra mai mult de o treime din bugetul Uniunii Europene
pentru reducerea inegalitatilor în materie de dezvoltare între
regiuni si a disparitatilor dintre cetateni în ce priveste gradul lor de
bunastare.
Prin aceasta politica, Uniunea doreste sa contribuie la revitalizarea
regiunilor ramase în urma, la restructurarea zonelor industriale afl
ate în criza, la diversifi carea economica a zonelor agricole supuse
declinului sau la revitalizarea cartierelor defavorizate din orase.
Preocuparea majora ramâne crearea de locuri de munca. Într-un
cuvânt, este vorba de întarirea "coeziunii" economice, sociale si
teritoriale a Uniunii.
 Scurt istoric al fondurilor structurale si de coeziune
Fondurile structurale au contribuit, înca de la înfiintarea Comunitatii Otelului si a Carbunelui, la realizarea
politicilor europene în domeniul economic si social.
1957. Înca de la redactarea Tratului de la Roma, documentul care a pus bazele viitoarei Comunitati Europene, s-au
facut referiri precise la nevoia de eliminare a disparitatilor economice dintre regiuni.
1958. S-au înfiintat Fondul Social European si Fondul European pentru Orientaresi Garantare în Agricultura.
1975. Dupa intrarea în Comunitate a Danemarcei, Irlandei si a Marii Britanii s-a creat Fondul European de
Dezvoltare Regionala.
Este pentru prima data când a aparut conceptul de redistribuire între zonele bogate si sarace ale Comunitatii.
1986-1987. S-a introdus în Tratat conceptul de Coeziune sociala si economica, care a urmarit sa ajute ultimele state
intrate (Spania si Portugalia) pentru a face fata provocarilor pietei unice.
1988. La initiativa lui Jacques Delors, presedintele Comisiei Europene, s-audublat resursele financiare pentru
fondurile structurale pe urmatorii ani. Astfel, tarile sarace au primit în noua ani aproximativ 154 mld Ecu.
1989. S-a revolutionat sistemul de acordare a fondurilor structurale, prin introducerea principiului programarii multi-
anuale, stabilirea obiectivelor prioritare si punerea la punct a sistemului de parteneriate între statele membre.
1992.Sefii de stat au hotarât dublarea bugetelor pentru regiunile dezavantajate.
1993. “Coeziunea” a devenit obiectiv prioritar pentru Uniune.
1995. Prin accederea Suediei si Findalndei, regiunile putin populate au început sa primeasca fonduri.
1999. Sefii de state si de guvern au hotarât la Berlin cea de-a doua reforma a fondurilor structurale, punând accent pe
ajutorarea grupurilor sociale si a regiunilor dezavantajate
 Procesul de extindere al UE

1951 – Franta, Germania, Olanda, Italia, Luxemburg, Belgia;

1973 – Irlanda, Marea Britanie, Danemarca;
1981 – Grecia;
1986 – Spania, Portugalia;
1995 – Finlanda, Suedia, Austria;
2004 – Ungaria, Polonia, Malta, Cipru, Letonia, Estonia,
Lituania, Cehia, Slovenia, Slovacia
2007 – Romania, Bulgaria
2013 - Croatia
 POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALA LA NIVELUL UE

Uniunea Europeana reprezinta una dintre cele mai

prospere zone economice din lume.
Dupa aderarea la 1 mai 2004 a celor zece noi state
membre, Uniunea dispune de o piata interna si de un
potential uman de peste 450 de milioane de cetateni.
Inegalitatile economice si sociale dintre statele membre
si regiunile sale scad însa dinamismul ei global.
În comparatie cu Europa celor 15, aceste inegalitati sunt
de doua ori mai mari în Europa celor 25 care poseda
acum 254 de regiuni.
 POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALA LA NIVELUL UE
Implementarea politicii de coeziune la nivelul Uniunii Europene presupune
reducerea decalajelor existente între regiuni în termeni deproductie,productivitate si
ocupare.

O crestere economica puternica în special în noile State Membre, cele 10 care au aderat
în mai 2004 plus România si Bulgaria, poate fi un impuls semnificativ pentru restul
economiei Uniunii Europene largite.

Asadar, politica de coeziune are drept scop reducerea decalajelor

existente între regiunile din Uniunea Europeana.

Pentru atingerea telului politicii de coeziune, statele membre si regiunile au nevoie de

ajutor financiar important în vederea solutionarii diverselor probleme structurale
raspândite si a realizarii potentialului lor de crestere
 POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALA LA NIVELUL UE
Politica de coeziune economica si sociala a Uniunii Europene este,
înainte de toate, o politica a solidaritatii.
Scopul acesteia este sa promoveze un înalt nivel de competitivitate
si de ocupare a fortei de munca, oferind ajutor regiunilor mai
putin dezvoltate si celor care se confrunta cu probleme
structurale.
Se asigura astfel o dezvoltare stabila si durabila a UE si o
functionare optima a Pietei Interne.
Politica regionala se bazeaza în principal pe solidaritate
financiara, adica pe redistribuirea unei parti din bugetul
comunitar realizat prin contributia Statelor Membre catre
regiunile si grupurile sociale mai putin prospere.
 POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALA LA NIVELUL UE
Politica de coeziune are un puternic caracter
instrumental, iar prin fondurile sale de solidaritate contribuie la
îndeplinirea obiectivelor altor politici sectoriale ale UE – cum ar
fi politica agricola comuna, politica sociala, politica de protectie
a mediului.
Prin reducerea decalajelor existente între regiuni,
politica de coeziune urmareste îmbunatatirea functionarii
Pietei Unice Europene, precum si oferirea de oportunitati
economice menite sa ajute persoanele sa-si foloseasca
cunostintele în scopul consolidarii potentialului de crestere
economica a UE spre beneficiul tuturor.
Acest lucru va genera o crestere a bunastarii cu avantaje
asupra întregii economii europene
 SOLIDARITATEA
Ocuparea fortei de munca, formarea, competitivitatea
întreprinderilor, investitiile în infrastructuri, în societatea
informationala, în cercetare, în calitatea mediului se afl a, mai întâi de
toate, sub responsabilitatea autoritatilor si a operatorilor economici
ai fiecarui stat membru si ai fiecarei regiuni. Dar nu numai a acestora.
Solidaritatea europeana este de fapt mentionata în preambulul
Tratatului Uniunii Europene. Tratatul precizeaza ca, la r ândul ei,
Comunitatea actioneaza în vederea întaririi coeziunii economice si
sociale si, în special, în vederea eliminarii inegalitatilor între nivelele
de dezvoltare a diverselor regiuni. Este motivul pentru care statele
membre participa la o politica regionala europeana co-fi nantata prin
fonduri europene, Fondurile Structurale si Fondul de Coeziune, care
confera un sens concret solidaritatii comunitare.
 POLITICA DE DEZVOLTARE REGIONALA LA NIVELUL UE
Baza legala a politicii de dezvoltare regional

• Regulamentul nr. 1080/2006 privind Fondul European pentru Dezvoltare Regionala

• Regulamentul nr. 1081/2006 privind Fondul Social European
• Regulamentul nr. 1082/2006 privind cooperarea teritoriala europeana
• Regulamentul nr. 1083/2006 stabilind prevederile generale privind Fondul European
pentru Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de Coeziune
• Regulamentul nr. 1084/2006 privind Fondul de Coeziune
• Regulamentul 1828/2006 cu privire la regulile de implementare a Regulamentului
Comisiei (CE) nr. 1083/2006 ce contine prevederi generale cu privire la Fondul
European de Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de Coeziune si a
Regulamentului Comisiei (CE) 1080/2006 cu privire la Fondul European de Dezvoltare
Regionala.
 OBIECTIVELE POLITICII DE COEZIUNE
Obiectivul 1. Obiectivul de convergenta.
Obiectivul urmareste accelerarea dezvoltarii economice în regiuni mai
putin dezvoltate prin investitii în infrastructura, capitalul uman, inovare
si. dezvoltarea societatii bazate pe cunoastere, protejarea mediului.
Obiectivul 2. Competitivitate regionala si ocuparea fortei de munca.
Regiunile care pot beneficia de finantari sub acest obiectiv sunt acelea care
nu sunt eligibile pentru a primi fonduri sub obiectivul de convergenta.
Acest obiectiv este finantat doar din fondurile structurale, adica din
FEDR si FSE.
Obiectivul 3. Cooperare teritoriala europeana.
Acest obiectiv urmareste cresterea cooperarii între regiuni pe trei niveluri:
cooperare interregionala – încurajarea schimbului de experienta între zone
din UE, cooperare transfrontaliera – programe comune derulate de regiuni
aflate la granite si cooperare transnationala
 Ce sunt instrumentele Structurale

Fondurile structurale ale UE sunt gestionate de

catre Comisia Europeana si au ca destinatie
finantarea masurilor de ajutor structural la
nivel comunitar, in scopul promovarii regiunilor
cu intarzieri in dezvoltare, reconversia zonelor
afectate de declin industrial, combaterea
somajului de lunga durata, insertia
profesionala a tinerilor sau promovarea
dezvoltarii rurale.
 Instrumentele financiare ale politicii regionale
Acordul de parteneriat (AP) include cinci fonduri
structurale și de investiții europene
( FESI):
 Fondul european de dezvoltare regional ă (FEDR),
 Fondul de coeziune (FC),
 Fondul social european (FSE),
 Fondul european agricol pentru dezvoltare rural ă
(FEADR)
 Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime
(EMFF).
 Acordul de parteneriat vizeaza :

promovarea competitivitații și a dezvoltarii locale, în vederea consolidării

sustenabilitatii operatorilor economici și a îmbunătațirii atractivitații regionale;
dezvoltarea capitalului uman prin creșterea ratei de ocupare a forței de muncă și a
numărului de absolvenți din învățământul terțiar, oferind totodată soluții pentru
provocarile sociale severe și combaterea sărăciei, în special la nivelul comunitatilor
defavorizate sau marginalizate ori în zonele rurale;
dezvoltarea infrastructurii fizice, atat în sectorul TIC, cat și în sectorul transporturilor,
in vederea sporirii accesibilității regiunilor din România și a atractivitatii acestora
pentru investitori;
încurajarea utilizarii durabile și eficiente a resurselor naturale prin promovarea
eficientei energetice, a unei economii cu emisii reduse de carbon, a protecției mediului
si a adaptarii la schimbarile climatice;
consolidarea unei administrații publice moderne și profesioniste prin intermediul unei
reforme sistemice, orientata catre soluționarea erorilor structurale de guvernanța.
 Fondul European de Dezvoltare regionala (FEDR)

Fondul European de Dezvoltare Regionalã - destinat reducerii

dezechilibrelor între diferitele regiuni ale UE. Este cel mai important
fond structural în termeni de resurse, acordând ajutoare financiare
zonelor defavorizate, find astfel un important instrument de corectie
a dezechilibrelor regionale.

FEDR trebuie sã contribuie la cresterea coeziunii economice si

sociale si reducerea disparitãtilor regionale, prin sprijinirea
dezvoltãrii si ajustãrii structurale a economiilor regionale, inclusiv
conversia regiunilor aflate în declin industrial si a regiunilor rãmase
în urmã, cooperãrii frontaliere, transnationale si interregionale.
 Fondul European de Dezvoltare regionala (FEDR)

În acest sens, FEDR va sustine prioritãtile Comunitãtii, în

special întãrirea competitivitãtii si inovãrii, crearea de locuri
de muncã pe termen lung si asigurarea dezvoltãrii durabile
Domenii de finantare:

– inovare, cercetare-dezvoltare, antreprenoriat; creare

de noi locuri de munca;investitii;turism; mediu –
prevenire accidente ecologice; infrastructura; educatie;
asistenta tehnica;
-servicii de sprijin pentru afaceri si crearea de fonduri de
garantare.
 Fondul Social European(FSE)
Principalul instrument al politicii sociale a UniuniiEuropene.
Prin intermediul sãu se acordã sustinere financiarã actiunilor de formare si
reconversie profesionalã ca si celor vizând crearea de noi locuri de muncã.
DOMENII DE FINANTARE
 Promovarea includerii sociale si a sanselor egale pentru toti;
 Dezvoltarea educatiei si a formarii continue;
 Promovarea unei forte de munca adaptabile si calificate,
sprijinirea
inovatiei în organizarea muncii;
 Sprijinirea întreprinzatorilor si a crearii de locuri de munca;
 Sustinerea potentialului uman în cercetare stiinta si tehnologie;
 Îmbunatatirea participarii femeilor pe piata muncii.
 Fondul de Coeziune(FC)

Contribuie la întãrirea coeziunii economice si sociale a

Comunitãtii, în vederea promovãrii unei dezvoltãri
durabile.
Prin Fondul de coeziune se finanteaza proiecte pentru:
 masuri în domeniul mediului cum ar fi surse
regenerabile de energie care promoveaza
dezvoltarea durabila;
 retele trans-europene, in special proiecte de
interes european
 PRINCIPIILE ASISTENTEI

Principiile de programare ale fondurilor structurale

Complementaritate:

Actiunile comunitare trebuie sa fie complementare cu

cele nationale corespondente.
 Principiile de programare ale fondurilor structurale
Parteneriat:

Actiunile comunitare trebuie realizate printr-o strânsa

consultare între Comisie si Statele Membre, împreuna cu
autoritati si organisme numite de Membre, cum ar fi
autoritati regionale si locale, parteneri economici si sociali.
Parteneriatul trebuie sa acopere pregatirea, finantarea,
monitorizarea si evaluarea asistentei financiare.
Statele Membre trebuie sa asigure asocierea
partenerilor relevanti la diferite stadii ale programarii.
 Principiile de programare ale fondurilor structurale

Subsidiaritate:

Fondurile Structurale nu sunt direct alocate proiectelor

alese de Comisie.
Principalele prioritati ale programului de dezvoltare sunt
definite de autoritati nationale/regionale în cooperare cu
Comisia, dar alegerea proiectelor si managementul lor
sunt sub responsabilitatea exclusiva a autoritatilor
nationale si regionale.
 Principiile de programare ale fondurilor structurale

Aditionalitate:

Ajutorul Comunitar nu poate înlocui

cheltuieli structurale publice sau altele
echivalente ale Statelor Membre.
Bugetul programelor pot include atât
fonduri UE cât si fonduri nationale din surse
publice sau private.
 Principiile de programare ale fondurilor structurale

Compatibilitate:

Operatiunile finantate de Fonduri Structurale

trebuie sa fie în conformitate cu prevederile
Tratatului UE, precum si cu politicile si actiunile
UE,inclusiv regulile privind concurenta, achizitiile
publice, protectia mediului, eliminarea inegalitatilor,
promovarea egalitatii între barbati si femei.
 Principiile de programare ale fondurilor structurale
Multianualitate:

Actiunea comuna a Comunitatii si Statelor

Membre trebuie sa fie implementata pe o baza
multianuala printr-un proces de organizare, luare
de decizii si finantare bazat pe formularea de
strategii integrate si coerente multianuale si
definirea de obiective concrete.
 Principiile de programare ale fondurilor structurale

Concentrare:

Fondurile Structurale sunt concentrate pe câteva

obiective prioritare; de fapt, o mare parte a acestora
acopera un numar limitat de zone,care au nevoie de
sprijin pentru dezvoltarea lor, iar resursele ramase
sunt dedicate anumitor grupuri sociale care se
confrunta cu dificultati în toata Uniunea Europeana,
fara a satisface criterii geografice speciale.
 Documente de programare la nivel comunitar

Liniile strategice comunitare privind coeziunea

reprezinta:

 Liniile strategice la nivel comunitar în domeniul

economic, social si al cooperarii teritoriale
 Cadrul de interventie a fondurilor structurale
 Modalitatea de transpunere a prioritatilor CE în
vederea promovarii unei dezvoltari echilibrate,
armonioase si durabile
 Documente de programare

Planul Național de Dezvoltare - Document strategic ce include o

prioritizare a nevoilor de investiții naționale finanțate din toate sursele la
dispoziția Statului Membru;

Cadrul Strategic Național de Referință - document elaborat pe o

perioada de 7 ani

Programe Operaționale (în functie de prioritațile PND/CSNR) –

structurate pe axe prioritare și domenii majore de intervenție – cofinantate
de UE (max. 85%), buget național si fonduri private;

CNSR si PO - Documente strategice care identifica obiective comune și

stabilesc mecanismul atingerii acestora.

Document Cadru de Implementare – documente pentru implementarea

axelor prioritare din cadrul unui program operațional; cuprind detalii la
nivelul operațiunilor.
 Cadrul Strategic National de Referinta(CSNR)

Viziunea CSNR : Crearea unei Românii competitive,

dinamice si prospere

Obiectiv CSNR : Reducerea disparitatilor de dezvoltare

economica si sociala dintre România si statele membre ale
Uniunii Europene prin generarea unei cresteri
suplimentare de 15-20% a PIB pâna în anul 2020

CSNR a fost elaborat pe baza Planului National de Dezvoltare

(PND).
CSNR se implementeazã prin Programele Operationale.
 Programele Operationale
Programele operationale sunt documente aprobate de
Comisia Europeana pentru implementarea acelor prioritati
sectoriale si/sau regionale din Planul national de
dezvoltare care sunt aprobate spre finantare prin Cadrul
de sprijin comunitar.

Programele operationale (PO) sunt instrumentele de

management prin care se realizeazã obiectivele CSNR 2014-
2020, prin intermediul unor interventii specifice. Romania are
elaborate 8 programe operationale sub obiectivul de
convergenta:
 Arhitectura programelor 2014-2020

Obiectivele politicii de coeziune vor fi realizate prin

intermediul a 8 programe operaționale (OP), deci cu
1 program mai puțin în comparație cu perioada
2007-2013:
 Arhitectura programelor 2014-2010

 Programul pentru competitivitate (FEDR), viz ând obiectivele tematice 1 și 2;

 Programul privind infrastructura de anvergură (transport, mediu și energie),
finanțat din FEDR și din Fondul de coeziune, în cadrul obiectivelor tematice 6 și
7;
 Programul regional (FEDR), care se adresează nevoilor regionale și locale ( în
cadrul obiectivelor tematice 1, 3, 4, 6, 8 și 9);
 Programul privind asistența tehnică (FEDR), care sprijină gestionarea
fondurilor ESI;
 Programul privind capitalul uman (FSE), în cadrul obiectivelor tematice 8, 9 și
10, care abordează prioritățile din domeniul ocupării forței de muncă, al
educației și al incluziunii sociale;
 Programul privind capacitatea administrativă (FSE), în cadrul obiectivului
tematic 11, care abordează reforma administrativă și sprijinul pentru instituțiile
publice;
PROGRAME OPERATIONALE
PROGRAM OPERATIONAL COMPETITIVITATE
PROGRAM OPERATIONAL INFRASTRUCTURA
MARE
PROGRAM OPERATIONAL CAPITAL UMAN
PROGRAM OPERATIONAL ASISTENTA
TEHNICA
PROGRAM OPERATIONAL REGIONAL
PROGRAM OPERATIONAL CAPACITATE
ADMINISTRATIVA
PROGRAM NATIONAL DEZVOLTARE RURALA
PROGRAM OPERATIONAL PESCUIT
AUTORITATE DE MANAGEMENT
MIN.FONDURI EUROPENE
MIN.FONDURI EUROPENE
MIN.FONDURI EUROPENE
MIN.FONDURI EUROPENE
MIN DEZV REG. ADMINISTRATIEI PUBLICE
MIN DEZV REG. ADMINISTRATIEI PUBLICE
MIN AGRIC DEZV RURALE
MIN AGRIC DEZV RURALE
 PO INSTRUMENT

Competitivitate FEDR

Dezvoltarea Resurselor Umane FSE

Infrastructura Transport FEDR+FC

Protectia mediului FEDR+FC

Dezvoltare regionala FEDR

Asistenta tehnica FEDR

Dezvoltarea capacitatii administrative FSE

Sursele de finantare pentru programele operationale elaborate sub obiectivul de

Convergenta
 Sub obiectivul de cooperare teritoriala europeana, România a
elaborat urmatoarele programe operationale

 Programul operational Ungaria - Romania

 Programul operational Romania - Bulgaria
 Programul operational Romania - Serbia
 Programul operational Romania - Ucraina - Moldova
 Programul operational Ungaria - Slovacia - Romania -
Ucraina
 Programul operational Bazinul Marii Negre
 Programul operational Spatiul Sud-Est European
 Programe operationale de Cooperare interregionala
 Un program operational are urmatoarea structura
 Analiza puncte forte/puncte slabe a situatiei curente
 Strategia în domeniu(Axe prioritare, Domenii majore de
interventie,Actiuni si Operatiuni indicative)
 Ilustrarea prioritatilor identificate în raport cu cele
comunitare
 Tinte, indicatori
 Plan financiar
 Prevederi referitoare la implementare
 Lista indicativa a proiectelor
 Documente Cadru de Implementare

Fiecare Program Operational este completat

de un Document Cadru de Implementare,
documente ce nu sunt supuse aprobarii
Comisiei Europene, dar care detaliaza
programele operationale cu elemente practice
privind proiectele si cheltuielile eligibile,
potentialii beneficiari, modurile de decontare,
rolul autoritatilor s.a.m.d.
 Documentul Cadru de Implementare

Este documentul elaborat pentru implementarea

strategiei si a axelor prioritare ale Programului
Operational.

Documentul Cadru de Implementare contine elemente

detaliate ale Programului Operational la nivel de
domeniu major de interventie si sunt elaborate de
Statele Membre si revizuite, unde este cazul, de
Comitetele de Monitorizare, potrivit propunerii din
partea AM;
 Documentul Cadru de Implementare

Documentul Cadru de Implementare reprezinta

documentul elaborat de Autoritatea de
Management pentru detalierea implementarii
domeniilor majore de interventie ale Programului
Operational Sectorial sau Regional (art. 2, alin. 7 al
HG nr. 497 din 1 aprilie 2004 cu modificarile ulterioare);

Documentul Cadru de Implementare este trimis la

Comisia Europeana (CE)pentru informare;
 Structura Documentului Cadru de Implementare

I. Introducere;
Prima sectiune evidentiaza rolul si importanta Instrumentelor
Structurale în sustinerea dezvoltarii Rom âniei în perioada 2014-
2020 prin intermediul Programului Operational respectiv.

II. Scurta descriere/trecere în revista a Programului Operational .

Reprezinta o analiza succinta a Programului Operational
respectiv (disparitati de dezvoltare, puncte slabe si potential de
dezvoltare)

III. Evaluarea ex-ante a Documentul Cadru de Implementare ;

 Evaluarea ex-ante
Evaluarea ex-ante reprezinta un proces interactiv care
ofera puncte de vedere si recomandari ale expertilor
privind Documentul Cadru de Implementare, separat de
cele ale specialistilor implicati în planificare.
Obiectivul este de a îmbunatati si consolida calitatea
finala a Documentul Cadru de Implementare aflat în
elaborare.
Evaluarea ex-ante constituie un element-cheie în
vederea întelegerii strategiei si alocarii resurselor finale,
aratând clar motivatia si scopul care au stat la baza
alegerilor.
 Cadru de Implementare

Documentele Cadru de Implementare în

varianta actuala se pot descarca de pe
site-urile autoritatilor de Management sau
de pe portalul www.fonduristructurale.
 Cadrul institutional
Responsabilitatea principala pentru coordonarea,
implementarea si controlul interventiilor, conform
principiilor subsidiaritatii si proportionalitatii revine
statului membru, adica Romaniei.

Cadrul legislativ desemneaza institutiile care

coordoneaza implementarea si gestionarea
asistentei financiare comunitare, precum si
misiunile incredintate fiecareia.
 De asemenea au fost stabilite
 Cadrul institutional la nivelul Autoritatilor de
Management, Autoritatilor de Plata si Organismelor
Intermediare;
 Principalele atributii ale Autoritatii de Management
pentru Cadrul de Sprijin Comunitar, Autoritatilor de
Management pentru Programele Operationale,
Autoritatii de Management pentru Fondul de Coeziune
si ale Autoritatilor de Plata, pe baza reglementarilor
comunitare;
 Obligatia, pentru toate Autoritatile de Management,
Autoritatile de Plata si Organismele Intermediare, de a
constitui unitati de audit;
 Sistemul de implementare
Sistemul de implementare al programelor operationale în
România cuprinde urmatorii actori.

 Comitetul de Monitorizare al PO
 Autoritatea de Management
 Organisme Intermediare
 Autoritatea de Certificare
 Autoritatea de Plati
 Autoritatea de Audit
 Comitete de Monitorizare a Programelor Operationale

Comitetele de Monitorizare a Programelor (CMP) vor fi

înfiintate în termen de trei luni de la hotarârea de aprobare
a Programelor Operationale.

CMP-urile vor fi înfiintate de statul membru de comun acord

cu Autoritatile de Management, dupa consultarea
partenerilor

CMP-urile vor avea responsabilitatea de a superviza

întreaga coordonare a programelor operationale
 Autoritati de Management(AM)

Autoritatile de Management sunt responsabile cu

asigurarea unui management si a unei implementari
eficiente si corecte a programelor finantate din
Fondurile Structurale.

In conformitate cu prevederile Articolului 60 din

Regulamentul Consiliului nr.1083/2006, fiecare
Autoritate de Management este responsabila pentru
managementul si implementarea eficienta, eficace si
corecta a Programului Operational.
 Autoritati de Management
 Coordoneaza armonizarea cadrului institutional si dezvoltarea capacitatii
administrative si urmareste consolidarea si extinderea parteneriatelor în
procesul de planificare, precum si în toate fazele de implementare a
Cadrului de Sprijin;
 Sunt responsabile pentru utilizarea eficienta, efectiva si transparenta a
fondurilor din Programele Operationale, precum si pentru îndeplinirea
sarcinilor delegate Organismelor Intermediare;
 Dezvolta si promoveaza parteneriatele la nivel central, precum si între
nivelurile central, regional si local, inclusiv parteneriatul public – privat;
 Asigura informarea cetatenilor si mass – media cu privire la rolul Uniunii
Europene în derularea programelor si constientizarea potentialilor
beneficiari si a organizatiilor profesionale cu privire la oportunitatile
generate de implementarea programelor;
 Programare, Monitorizare si Evaluare
Programare:

 Elaboreaza programele operationale si programele complement,

în concordanta cu obiectivele si prioritatile stabilite prin Planul
National de Dezvoltare;

 Asigura corelarea masurilor din programele operationale

sectoriale cu cele din programul operational regional, sub
coordonarea Autoritatii de Management a Cadrului Sprijin
Comunitar;
 Programare, Monitorizare si Evaluare
Monitorizare:
 Constituie Comitetul de Monitorizare al programului operational, cu respectarea principiilor
parteneriatului, reprezentativitatii si egalitatii de sanse între femei si barbati; asigura
presedintia si secretariatul Comitetului de Monitorizare al ProgramuluiOperational;
 Elaboreaza si asigura un sistem functional de colectare, prelucrare si management al
informatiilor si datelor statistice privind implementarea programelor operationale si
evaluarea si monitorizarea asistentei financiare comunitare acordate pentru implementarea
acestora;
 Urmaresc obtinerea rezultatelor generale si a impactului definit prin programele
operationale, precum si a celor specifice mentionate prin programele complement;
 Elaboreaza si prezinta comitetelor de monitorizare, spre aprobare, rapoartele anuale de
implementare si dupa primirea aprobarii acestora le transmit spre aprobare Comisiei
Europene;
 Programare, Monitorizare si Evaluare

Evaluarea
 organizeaza evaluarea intermediara a programului operational si informeaza
comitetul de monitorizare asupra rezultatelor acestuia si asupra modalitatilor
propuse pentru implementarea recomandarilor Comisiei Europene ca urmare a
evaluarii intermediare;
 analizeaza si propun modificari ale programelor operationale si complement si
înainteaza comitetelor de monitorizare corespunzatoare, propunerile privind
realocarile de fonduri între masurile si prioritatile din cadrul programelor
operationale;
 participa la reuniunile anuale ale Comisiei Europene în vederea examinarii
rezultatelor anului precedent;
 Programare, Monitorizare si Evaluare

Implementare
 Asigura implementarea programelor operationale în concordanta cu
recomandarile Comitetelor de Monitorizare, cu reglementarile Uniunii
Europene si cu principiile si politicile comunitare, în special în domeniile
concurentei, achizitiilor publice, protectiei mediului si egalitatii de sanse între
femei si barbati;
 Elaboreaza manuale de implementare si utilizare pentru programele
operationale respective;
 Sunt responsabile pentru elaborarea criteriilor de selectie si evaluare a
proiectelor si aproba proiectele selectate de catre Organismele Intermediare;
 Gestioneaza asistenta tehnica alocata Programului Operational
 Asigura si raspund pentru corectitudinea operatiunilor finantate prin programele
Management financiar si control

operationale, precum si pentru implementarea masurilor de control intern, în

concordanta cu principiile unui management financiar riguros si transparent;
 Asigura existenta procedurilor privind pastrarea unei piste de audit
corespunzatoare;
 Sunt responsabile de îndeplinirea verificarilor la fata locului;
 Urmaresc si verifica instituirea de catre Organismele Intermediare care
implementeaza masurile din Programele Operationale a unui sistem contabil
separat, precum si a unui cod de contabilitate adecvat pentru operatiunile
finantate;
 Furnizeaza informatii privind absorbtia fondurilor, conform datelor cuprinse în
tabelele financiare;
 Valideaza si transmit Autoritatii de Plata declaratii de cheltuieli verificate si
cereri de finantare;
 Transmit Autoritatii de Plata, rapoarte privind recuperarea sumelor necuvenite,
precum si a celor neutilizate;
 Efectueaza corectiile financiare;.
 Organismele Intermediare( OI)

În principiu, Organismele Intermediare au

ca atributie principala gestionarea
prioritatilor si a domeniilor de interventie
din Programele Operationale.
 Autoritatea de certificare(AC)

Ministerul Finantelor Publice a fost desemnat sa

îndeplineasca rolul de Autoritate de Certificare pentru
toate Programele Operationale, fiind responsabil de
certificarea declaratiilor de cheltuieli si a cererilor de plata
înainte de transmiterea acestora la Comisie, în
conformitate cu prevederile Articolului 61 din
Regulamentul nr. 1083/2006 privind prevederile generale
referitoare la Fondul European pentru Dezvoltare
Regionala, Fondul Social European si Fondul de Coeziune.
 Autoritatea de plata(AP)

O unitate separata din cadrul Fondului National este

desemnata de statul membru pentru a functiona ca
Autoritate de Plata, organism responsabil cu
primirea tuturor platilor de la Comisia Europeana
aferente FEDR, FSE si Fondului de Coeziune, pentru
toate Programele Operationale, si cu efectuarea
platilor din resursele comunitare catre Beneficiari
(plati directe) sau catre Unitatile de Plata din cadrul
ministerelor având rol de Autoritati de Management
(plati indirecte).
 Autoritatea de Audit – Curtea de Conturi

 În calitate de Autoritate de Audit pentru

toate Programele Operationale a fost
desemnat un organism asociat Curtii de
Conturi, în conformitate cu cerintele
Articolului 59 a Regulamentului nr. 1083/2006.
 Autoritatea de Audit este independenta din
punct de vedere operational fata
deAutoritatile de M anagement, Autoritatea
de Certificare si Autoritatea de Plati.
 Fluxul financiar în cazul fondurilor structurale

 Autoritatea de Plata din cadrul Ministerului Finantelor

Publice va efectua plati direct catre Beneficiari pentru
POS Transport si POS Mediu
 Pentru celelalte Programe Operationale, va fi utilizat
sistemul de plati indirecte prin delegare efectuarii
platilor de la Ministerul Finantelor Publice catre Unitatile
de Plata din cadrul ministerelor având rol de Autoritati
de Management.

Acest sistem este descris în fiecare Program Operational.

 Procesul de certificare
Exista patru niveluri de certificare in cazul fondurilor structurale

 Primul nivel este asigurat de beneficiar care verifica acuratetea,

corectitudinea si eligibilitatea cheltuielilor.(evaluarea ex-ante).
Beneficiarul depune apoi solicitarea de plata la AM/OI dupa caz
împreuna cu documentele justificative.
 Al doilea nivel al certificarii este realizat la nivelul Organismelor
Intermediare.
 Cel de-al treilea nivel este asigurat de Autoritatea de management.
 Ultimul nivel de certificare cade in responsabilitatea Autoritatii de
certificare din cadrul ministerului Finantelor Publice, care depune
catre Comisia Europeana solicitarile de plata intermediare si
certificarea acestora de 3 x pe an precum si solicitarea de plata
finala.
 Reguli specifice fondurilor structurale si de coeziune
 Regula n+3/n+2. Este aplicabila tuturor celor 3 instrumente,
FEDR, FSE si FC.
 Angajamentul(alocarea financiara) pentru anul N trebuie sa fie
cheltuita si certificata de catre statele membre pâna în anul
N+3(N+2) inclusiv. Sumele necheltuite se pierd. Regula se aplica
la nivelul PO nu al proiectelor si necesita o monitorizare atenta
a cheltuielilor din partea AM si AC pentru a se preveni
pierderea banilor.
 Aplicarea regulii este difera pentru statele membre. Cele 10
state care au aderat în 2004 împreuna cu România si Bulgaria
beneficiaza de N+3 în perioada 2007- 2010 si N+2 în perioada
2011-2013, în vreme ce celelalte state membre sunt constrânse de
regula n+2.
 Noi facilităţi pentru cheltuirea banilor UE (2014-2020)

 În exerciţiul financiar viitor, banii pot fi cheltuiţi în intervalul N+3 (trei ani după data convenită că un
proiect va fi încheiat), faţă de N+2 în prezent – adică întreaga alocare trebuie absorbită în 10 ani de la
debutul exerciţiului financiar.
 TVA pentru proiectele cu bani europeni va fi eligibilă la finanţare (TVA poate fi plătită din sumele
nerambursabile).
 Rata de cofinanţare naţională pentru fondurile structurale rămâne de 15% (85% bani europeni, 15%
banii proprii).
 Pe dezvoltare rurală rata de cofinanţare va rămâne la 25% (75% banii UE, 25% bani proprii).
 În cazul în care un stat din UE are un acord de asistenţă financiară, fie cu FMI, fie cu UE,
cofinanţarea naţională scade pe respectiva perioadă la 5% pentru fondurile structurale (5%
cofinanţare naţională, 95% banii UE), iar pe dezvoltare rurală la 15% (15% cofinanţare naţională,
75% banii UE).
 Prefinanţările (banii daţi înainte de UE) vor fi de 3% din valoarea unui proiect. Pentru statele care în
2010 au avut un acord de finanţate cu FMI sau UE, procentul prefinanţărilor va fi de 4% - aşadar
pentru România procentul prefinanţării este de 4%, atât pentru fondurile de coeziune, cât şi pentru
cele care privesc dezvoltarea rurală.
 
 Rata de schimb
Comisia Europeana gestioneaza fondurile structurale si
de coeziune în euro, alocarile pe programe operationale
catre România se vor face tot în euro. România a decis ca,
contractele cu beneficiarii sa fie încheiate în RON iar
platile sa fie efectuate tot in RON.
Fondurile structurale si de coeziune primite de la Comisia
Europeana vor fi pastrate în conturi din cadrul unor
banci comerciale. Resursele nationale publice pentru co-
finantare vor fi tinute la nivel central, permitând plata co-
finantarii odata cu plata aferenta fondurile UE.
Autoritatile locale vor asigura cofinantarea direct.
 Repartizare teritoriala a Romaniei
 NORD - EST:Bacau,Vaslui, Neamt, Iasi, Suceava, Botosani
 SUD - EST:Constanta,Tulcea, Braila, Buzau, Vrancea, Galati
 SUD - MUNTENIA:Teleorman,Giurgiu, Calarasi, Ialomita,
Dambovita, Prahova, Arges
 SUD -VEST:Olt, Dolj, Gorj, Mehedinti, Valcea
 VEST: Caras-Severin, Hunedoare, Timis, Arad
 Nord - Vest: Cluj, Salaj, Bihor, Bistrita-Nasaud,Maramures,
SatuMare
 CENTRU:Brasov,Covasna, Sibiu, Alba, Harghita, Mures
 BUCURESTI-ILFOV: Bucuresti,Ilfov
 STRATEGIA EUROPA 2020

TREI Priorități
Strategia Europa 2020 își propune să asigure o creștere economică:
inteligentă, smart growth prin investiții mai eficiente în educație, cercetare
și inovare; dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare
durabilă, sustainable growth prin orientarea decisivă către o economie cu
emisii scăzute de dioxid de carbon; promovarea unei economii mai
eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai
competitive
 și favorabilă incluziunii, inclusive growth prin punerea accentului pe
crearea de locuri de muncă și pe reducerea sărăciei; promovarea unei
economii cu o rata ridicata a ocupării forței de munca, în măsură sa
asigure coeziunea economica, sociala și teritoriala
 Strategia se concentrează pe cinci obiective privind ocuparea forței de muncă, inovarea, educația, reducerea
sărăciei și energia/clima.

Obiectivele Strategiei Europa 2020

1. Ocuparea forţei de muncă

o rată de ocupare a forţei de muncă de 75 % în rândul populaţiei cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani
(rata ocupării forței de munca a populației cu vârsta cuprinsa între 20 și 64 de ani ar trebui sa crească de la nivelul actual de 69% la cel puțin
75%, inclusiv printr-o mai mare implicare a femeilor, a lucrătorilor în vârsta și printr-o mai buna integrare a imigranților pe piața muncii;)
2. Cercetare şi dezvoltare
alocarea a 3% din PIB-ul UE pentru cercetare şi dezvoltare
3. Schimbările climatice şi utilizarea durabilă a energiei
reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră (sau chiar cu 30%, în condiţii favorabile) faţă de nivelurile înregistrate în 1990
creşterea ponderii surselor de energie regenerabile până la 20%
creşterea cu 20% a eficienţei energetice
4. Educaţie
Reducerea sub 10% a ratei de părăsire timpurie a şcolii
creşterea la peste 40% a ponderii absolvenţilor de studii superioare în rândul populaţiei în vârstă de 30-34 de ani
5. Lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale
reducerea cu cel puţin 20 de milioane (25%) a numărului persoanelor care suferă sau riscă să sufere de pe urma sărăciei şi a excluziunii sociale
 Comisia prezintă șapte inițiative emblematice pentru a stimula realizarea de
progrese în cadrul fiecărei teme prioritare:

– „O Uniune a inovării” pentru a îmbunătăți condițiile-cadru și accesul la finanțările pentru

cercetare și inovare, astfel încât sa se garanteze posibilitatea transformării ideilor inovatoare în produse
și servicii care creează creștere și locuri de munca;
 
– „Tineretul în mișcare” pentru a consolida performanța sistemelor de educație și pentru a facilita
intrarea tinerilor pe piața muncii;
 
– „O agendă digitală pentru Europa” pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de internet de
mare viteza și pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o piața digitală unică gospodăriilor și
întreprinderilor;
 
– „O Europă eficientă din punctul de vedere al utiliz ării resurselor ” pentru a permite
decuplarea creșterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o economie cu
emisii scăzute de carbon, pentru a crește utilizarea surselor regenerabile de energie, pentru a
moderniza sectorul transporturilor și a promova eficiența energetica;
 Comisia prezintă șapte inițiative emblematice pentru a stimula realizarea de progrese în
cadrul fiecărei teme prioritare :

– „O politica industrială adaptată erei globalizării” pentru a îmbunătăți mediul de

afaceri, în special pentru IMM-uri, și a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide și
durabile în măsura să facă fața concurenței la nivel mondial;
 
– „O agendă pentru noi competențe și noi locuri de muncă” pentru a moderniza
piețele muncii și a oferi mai multa autonomie cetățenilor, prin dezvoltarea competențelor
acestora pe tot parcursul vieții în vederea creșterii ratei de participare pe piața muncii și a
unei mai bune corelări a cererii și a ofertei în materie de forța de munca, inclusiv prin
mobilitatea profesionala;
 
– „Platforma europeană de combatere a sărăciei” pentru a garanta coeziunea
sociala și teritoriala, astfel încât beneficiile creșterii și locurile de munca sa fie distribuite
echitabil, iar persoanelor care se confrunta cu sărăcia și excluziunea socială să li se acorde
posibilitatea de a duce o viața demnă și de a juca un rol activ în societate.
 OBIECTIVE TEMATICE (11)
CONSOLIDAREA CERCETĂRII, A DEZVOLTĂRII TEHNOLOGICE ȘI A INOV ĂRII (competitivitate

ÎMBUNĂTĂȚIREA ACCESULUI LA TEHNOLOGIILE INFORMAȚIEI ȘI COMUNICAȚIILOR, A UTILIZ ĂRII ȘI A CALITĂȚII ACESTORA (competitivitate,
infrastructura, guvernare

ÎMBUNĂTĂȚIREA COMPETITIVITĂȚII IMM-URILOR, A SECTORULUI AGRICOL (ÎN CAZUL FEADR) ȘI A SECTORULUI PESCUITULUI ȘI ACVACULTURII ( ÎN
CAZUL FEPAM) (competitivitate)

SPRIJINIREA TRANZIȚIEI CĂTRE O ECONOMIE CU EMISII SCĂZUTE DE CARBON ÎN TOATE SECTOARELE (resurse)

PROMOVAREA ADAPTĂRII LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE, A PREVENIRII ȘI A GESTION ĂRII RISCURILOR (resurse)

PROTECȚIA MEDIULUI ȘI PROMOVAREA UTILIZĂRII EFICIENTE A RESURSELOR (resurse)

PROMOVAREA UNOR SISTEME DE TRANSPORT DURABILE ȘI ELIMINAREA BLOCAJELOR DIN CADRUL INFRASTRUCTURILOR RE ȚELELOR MAJORE
(infrastructura)

PROMOVAREA OCUPĂRII FORȚEI DE MUNCA ȘI SPRIJINIREA MOBILITĂȚII FORȚEI DE MUNCA (oamenii si societatea)

PROMOVAREA INCLUZIUNII SOCIALE ȘI COMBATEREA SĂRĂCIEI (oamenii si societatea)

INVESTIȚIILE ÎN EDUCAȚIE, COMPETENȚE ȘI ÎNVĂȚARE PE TOT PARCURSUL VIEȚII (oamenii si societatea)

CONSOLIDAREA CAPACITAȚII INSTITUȚIONALE șI ASIGURAREA UNEI ADMINISTRA ȚII PUBLICE EFICIENTE (administra ție si guvernare)
 

 
 Conditiile pentru a beneficia de fondurile structurale

Poate fi beneficiar eligibil oricine indeplineste criteriile stabilite in

Programul Complement pentru fiecare domeniu major de interventie
(Programele Complement trebuie prezentate pe paginile de internet
ale ministerelor in care se afla Autoritatile de Management).

De asemenea, eligibili sunt si cei care respecta eventuale cerinte

specifice stabilite de Autoritatea de Management la momentul
lansarii „cererii de proiecte"sau in Ghidul Solicitantului

In acelasi timp solicitantul trebuie sa aiba o forma de organizare

conforma legislatiei romane si sa fie inregistrat in Romania
 Cum este proiectul eligibil?
 Este dezvoltat si implementat pe teritoriul Romaniei;
 Se regaseste pe lista operatiunilor eligibile prezentate in
Programul Complement, pentru fiecare domeniu major de
interventie;
 Se adreseaza unei zone sau grup tinta (daca este cazul),
asa cum este prezenta in Programul Complement sau in
Ghidul Solicitantului;
 Durata si valoarea finantarii solicitate se incadreaza in
limitele stabilite in„cererea de proiecte";
 Respecta politicile si normele comunitare si nationale in ce
priveste ajutorul de stat, achizitiile publice, respectiv
egalitatea de sanse, dezvoltare durabila
Ce cofinantare trebuie pentru un proiect realizat cu fonduri
structurale?
 Din costul total al proiectului, beneficiarul trebuie sa acopere
cheltuielile neeligibile, precum si cofinantarea. Cofinantarea
poate fi reprezentata si de contributia in natura a
beneficiarului, asa cum este prezentata in Manualul privind
eligibilitatea cheltuielilor si in Ghidul Solicitantului.

 De asemenea, cheltuielile eligibile pentru fiecare proiect in

parte vor fi stabilite de catre Autoritatile de Management in
conformitate cu regulile nationale de eligibilitate. Astfel, in
momentul lansarii unei „cereri de proiecte", Autoritatea de
Management va face cunoscuta si lista cu cheltuielile eligibile
pentru acele proiecte
 Ce hartii sunt necesare pentru depunerea unui proiect?
Documentele necesare depind de tipul de proiect:
* Analiza economico-financiar;Analiza de risc;Studiul de
fezabilitate; Proiectul tehnic,( acolo unde este
cazul);Autorizatia de constructie; Aviz de mediu;
Evaluarea strategica de mediu;
* Documente de confirmare a cofinantarii; Detalii privind
contributia in natura;Titlul de proprietate/ Act de
concesiune;Documente contabile ale firmei;
* Cazierul fiscal al persoanei autorizate sa depuna
cererea de finantare si al persoanei responsabile de
proiect;Adeverinta ca solicitantul nu are datorii la
bugetul de stat (obtinuta de laAdministratia Financiara)
 Cum se obtine finantarea?
Pasul 1: Beneficiarii eligibili completeaza cererea de finantare si
anexele solicitate de Autoritatea de Management.
Pasul 2: Cererea de finantare este transmisa Organismului
Intermediar /Autoritatii de Management.
Pasul 3: Se verifica conformitatea administrativa a cererii de
finantare, in conformitate cu procedurile interne ale fiecarei AM.
Pasul 4: Dupa verificarea conformitatii administrative urmeaza
verificarea eligibilitatii proiectului. Criteriile de eligibilitate a
proiectelor sunt prezentate in Programul Complement si trebuie
aprobate de catre Comitetul de Monitorizare.
Pasul 5: Evaluarea tehnica si financiara a proiectului.
Pasul 6: Selectarea proiectului conform criteriilor aprobate de
Comitetul de Monitorizare.
Pasul 7: Aprobarea proiectului si semnarea contractului de finantare
 PROIECT vs PROGRAM
Practica europeană în domeniul proiectelor
Scop evidenţiază programele ca fiind cadrul general
prin intermediul cărora se stabilesc domeniile
prioritare, relevanţa, impactul, dimensiunea
Strategie orientativă şi metodele de evaluare, în timp ce
proiectele constituie instrumentele operaţionale
de atragere a fondurilor, administrare,
Program
implementare, monitorizare şi cuantificare a
Sistemul
rezultatelor.
de nevoi Proiect

Subproiect

Activităţi
SCOP
 Concepte de baza în cadrul unui proiect

Obiectiv general: impactul larg de dezvoltare la care contribuie proiectul /

programul la nivel naţional sau sectorial (legătura cu politicile şi programele în
domeniu)
Obiective specific: soluţia pentru principalele probleme identificate (formulată
ca beneficii aduse grupurilor ţintă / beneficiarilor)
Rezultate (obiective imediate): soluţia pentru principalele cauze ale problemelor
grupurilor ţintă / beneficiarilor (descriu serviciile sau produsele adresate
acestora)
Activităţi: sarcini prin care se îndeplinesc obiectivele imediate.
Indicatori: modalități de măsurare a îndeplinirii obiectivelor specifice
(rezultatelor)
 CICLUL DE VIATA AL PROGRAMULUI/PROIECTULUI
Strategia Domenii prioritare,
naţională programe de
acţiune

Decizie privind modul

Programarea
Studiu de
de utilizare a
prefezabilitate
rezultatelor înStudiu de evaluare
programe viitoare
Evaluarea Identificarea Decizie privind
opţiunea care
trebuie studiată
Decizie de a continua
conform planului sau de a Acceptarea Studiu aprofundat
de
Implementarea
reorienta proiectul fezabilitate
Rapoarte privind
progresul proiectului
Decizie privind
oportunitatea unei
Decizie privind propuneri de finanţare
nevoia de Finanţarea
extindere Propunere de finanţare
Propunere de
preliminară
finanţare

Decizie de
finanţare
Contract de finanţare
 CICLUL DE VIATA AL PROGRAMULUI/PROIECT
PROGRAMAREA Este prima fază a CP, care constă în stabilirea cadrului
general de cooperare al UE cu o anumită ţară sau regiune a unei ţări.
Programarea conduce la definirea PO, respectiv a DCI.

IDENTIFICAREA Reprezintă formularea iniţială a ideilor proiectului în ceea ce

priveşte obiectivele care trebuie atinse, rezultatele care trebuie obţinute şi
activităţile care trebuie desfăşurate, cu scopul de a stabili dacă merită să realizezi
activităţile propuse.

FORMULAREA ŞI AUTOEVALUAREA Implică stabilirea detaliilor

proiectului cu luarea în considerare a tuturor aspectelor intervenţiei, având ca
urmare ACCEPTAREA internă a proiectului.
 CICLUL DE VIATA AL PROGRAMULUI/PROIECTULUI
FINANŢAREA Implică pregătirea şi asigurarea bugetului proiectului, în
corelare cu activităţile eşalonate şi cu principalele faze de implementare ale
proiectului. Propunerea de finanţare se elaborează sub forma de CERERE DE
FINANTARE.

IMPLEMENTAREA implică utilizarea de resurse materiale şi umane pentru

îndeplinirea scopului propus prin proiect contribuind astfel la îndeplinirea
obiectivului general. Evoluţia activităţilor din proiect este urmărită (se
monitorizează) şi, după caz, se propun ajustări impuse de schimbarea
condiţiilor iniţiale – management de proiect.

EVALUAREA Reprezintă estimarea, cât mai sistematică şi obiectivă, a unui

proiect, program sau politică în derulare sau finalizată, în fazele de concepţie şi
implementare, precum şi a rezultatelor sale
 IDENTIFICAREA
Faza de identificare se bazează pe ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE şi a
resurselor disponibile ale unei organizaţii

Analiza problemelor- exprimă o imagine a realităţii existente, de tip

"negativ";
Analiza obiectivelor- exprimă o imagine a unei situaţii îmbunătăţite, în viitor;
Analiza strategiilor- reprezintă o comparaţie şi evaluare a diverselor "lanţuri
de obiective" şi conduce la opţiuni privind alegerea proiectului.

Faza de identificare a proiectului trebuie să conducă la alegerea unui

proiect finanţabil şi eligibil, care să rezolve o problemă relevantă pentru
regiunea respectivă.
 ANALIZA PROBLEMELOR

O problema bine formulata exprima nevoi ale unui grup ținta, este
concreta, clara, grava si urgenta.
CARE este problema reala de rezolvat?
DE CE este aceasta o problema? Care sunt cauzele care au
determinat situația negativa existenta?
UNDE Si CÂND se manifesta? (conditii, periodicitate, surse de
manifestare a problemei)
PENTRU CINE este o problema? Cine sunt cei afectati de
problema: grupul tinta / alte grupuri?
CE consecinte / impact ar avea nerezolvarea ei?
 Analiza obiectivelor

Arborele problemelor Arborele obiectivelor

Efect secundar Efect secundar Impact Impact

Efect secundar Efect secundar Impact Impact

EFECT EFECT REZULTAT REZULTAT

EFECT EFECT REZULTAT REZULTAT

EFECTE REZULTATEE

PROBLEMA SCOP
PROBLEMA SCOP

CAUZA CAUZA CAUZA OBIECTIV OBIECTIV OBIECTIV

CAUZE CAUZA CAUZA CAUZA OBIECTIV OBIECTIV OBIECTIV
OBIECTIVE

Cauza indirecta Cauza indirecta Activitati Activitati

Cauza indirecta Cauza indirecta Activitati Activitati
 FORMULAREA OBIECTIVELOR

 Obiectiv General

 Obiective Specifice
Cuantificabile
Se stabilesc limite de timp pentru atingerea lor

Obiective SMART
Specific: claritatea obiectivului – ce, cine, cum, pentru cine, când, unde se face;
Măsurabil: permite evaluarea cât mai precisă;
Atinse: exprimă posibilitatea de realizare a unui obiectiv;
Realist: realizarea sa contribuie la impactul vizat de proiect;
la Timp: se încadrează într-o limită de timp.
 Analiza factorilor interesați
Beneficiari = toţi cei care beneficiază de implementarea
unui proiect / program:
grup ţintă = grup / entitate afectată de proiect / program
în mod direct şi pozitiv, la nivel de scop
beneficiari finali/indirecți= toţi cei care beneficiază de pe
urma proiectului pe termen lung, la nivel de societate sau
sector
Parteneri = cei ce implementează proiectul / programul
Subcontractori = cei care participă la implementarea
proiectului ca furnizori (servicii, bunuri, lucrări)
 Analiza factorilor interesați - etape
 Identificarea grupurilor de persoane /
entităților şi stabilirea caracteristicilor
grupurilor respective
 Stabilirea intereselor şi a modalităţii de
percepţie a problemei
 Analiza potenţialului şi a motivaţiilor
acestora de a face schimbări
 Concluziile analizei
 Analiza SWOT
Instrument de analiza a potentialului unei
entitati (individ, grup, organizatie) de a duce la
bun sfarsit un proiect elementele esentiale
interne si externe organizatiei:
 intern, se identifica punctele tari (S) si cele
slabe (W)
 extern oportunitatile (O) si amenintarile
(T) existente.
 PUNCTE TARI (S)
Avantaje? Capacitate, abilitati? Avantaje asupra
concurentei? Puncte unice de vanzarea ? Resurse,
bunuri, oameni? Experiențe, cunostinte, date? Rezerve
financiare, posibil profit? Marketing - acoperire,
distribuție, renume? Aspecte inovative?
Locatie dpdv geografic? Preturi practicate, valoare,
calitate? Acreditari, calificari, certificari? Procese,
sisteme, IT, comunicatii? Cultura organizationala,
atitudini, comportamente? Management?Valori si
concepte organizationale?
 PUNCTE SLABE(W)

Dezavantaje? Lipsuri in capacitate, abilitati? Lipsa

avantajelor fata de concurenta? Reputatie, presenta,
acoperire? Finante? Slabiciuni proprii cunoscute? Limite
de timp, termene, presiune? Cashflow, scurgeri de
numerar la start-up? Continuitate, lantul de furnizori
soliditate? Efecte asupra activitatilor de baza, intreruperi,
posibile probleme? Credibilitatea datelor, consistenta
planului? Moral, incredere, leadership? Acreditari
necesare, etc? Procese si sisteme noi, etc? Management?
 OPORTUNITATI (O)
Evolutia pietei? Vulnerabilitatile concurentilor? Tendinte
in industrie, in modul de viata? Evolutii technologice si
inovatii? Influente globale? Noi piete (pe verticala, pe
orizontala)? Puncte de piete de nisa?
Geografic, export, import? New puncte unice de
vanzare? Tactici: ex, surpriza, contracte majore?
Dezvoltari de afaceri si de produs?
Cercetare si informare? Parteneriate, agenti,
distribuitori? Volum, productie, economii? Sezonal,
vreme, influente ale modei?
 AMENINTARI (T)
Efecte ale schimbarilor politice? Efecte ale schimbarilor legislative?
Efecte ale schimbarilor de mediu? Efecte ale dezvoltarilor in IT?
Modificari in intentiile concurentei? Modificari in cererea pietei?
Aparitia unor noi tehnologii, servicii, idei? Contracte si parteneri
vitali?
Satisfacerea capacitatii/cerintelor interne? Obstacole potentiale?
Slabiciuni de nedepasit? Pierderi de personal cheie?
Sustinere financiara corespunzatoate/solida? Economia - nationala,
globala? Caracterul sezonier, efectele conditiilor atmosferice?
 FORMULAREA SI AUTOEVALUAREA
 Identificarea liniei de finanțare - Program
Operațional
 Ghidul solicitantului și Anexele
 Elaborare Studii de (pre)fezabilitate, Plan de
afaceri, Analiza cost-beneficiu, alte studii suport
 Pregătire Devize de execuție + buget
 Descriere Activități principale/activități
obligatorii
 FORMULAREA SI AUTOEVALUAREA

 Stabilire Indicatori de execuție – pentru măsurarea

rezultatelor
 Stabilire echipă de proiect – principalele
poziții/responsabilități/fișa postului
 Elaborare Cerere de finanțare – conform cu
specificațiile din Ghidul solicitantului
 Evaluare internă – în cadrul organizației
 Finalizare propunere de finanțare – verificare
documente anexă conform cu Ghidul Solicitantului
 INDICATORI
Sunt mijloace de evaluare a proiectului infaza initiala,pe parcurs si dupa
implementare
 De resurse (input): mijloacele financiare, umane, materiale, organizationale
etc necesare pentru desfasurarea proiectului
 De realizare imediata (output): bunuri si servicii produse în cadrul
proiectului, în raort cu obiectivele specifice ale acestuia. Măsoară tot ceea ce
este obtinut în urma utilizării asistentei financiare acordate.
 De rezultat (result): efectele, beneficiile si avantajele imediate si directe ale
proiectului pentru grupul tintă, în relatie cu obiectivul proiectului
 De impact: reflecta efectele unui proiect/program pe termen mai lung
 EXECUTIA BUGETULUI
 Tipuri de cheltuieli:

 Eligibile/neeligibile
Ordinul comun al ministrului de resort și al
ministrului de finanțe cu privire la eligibilitatea
cheltuielilor
 Directe/indirecte
Conform model de buget din Ghidul
solicitantului
 INDICATORI
Indicatorii trebuie sa fie SMART :

Specific (Specific) : sa masoare ceea ce isi propune;

Measurable (Masurabil) : cuantificabil;

Achievable (poate fi Atins) : realizabil;

Relevant (Relevant) : pentru nivelul obiectivului masurat

Timely (adecvat caTimp) : pentru un orizont de timp corespunzator obiectivului

si duratei proiectului
 FINANTAREA
Depunere Cerere de finanțare cu toate documente suport
cerute prin Ghidul solicitantului
Evaluarea/selecția
Evaluare administrativă (clarificări)
Evaluarea eligibilității (clarificări)
Evaluarea tehnico-financiară (clarificări)
Rezultate parțiale
Contestații
Rezultate finale
Contractarea
 IMPLEMENTAREA
Semnare contract de finanțare
Managementul de proiect
 Cerere de pre-finanțare (dacă se dorește)
 Derulare activități conform grafic
 Alocare resurse: umane, materiale, financiare
 Raportări periodice asupra progresului
 Cereri de rambursare și rapoarte de progres
 Publicitatea proiectului conform cu Manualul de identitate vizuală
 Monitorizarea proiectului: rezultate, indicatori, buget
 Evaluări intermediare și ajustare grafic de implementare
 SCRIEREA UNEI CERERI DE FINANTARE

Un proiect este ceea ce  ne ajută să rezolvăm

anumite probleme cât mai organizat și eficient.
Altfel spus, un proiect este un ansamblu de
activitati planificate care se adresează unei
probleme specifice si care iși propune să atingă
niște obiective clare, intr-o perioadă de timp
(are un inceput si un sfarsit bine determinate).
Orice proiect beneficiază de fonduri limitate
 SCRIEREA UNEI CERERI DE FINANTARE

Pentru a obtine banii necesari realizării unui proiect

trebuie să pregătim  o propunere sau cerere de
finanțare. Aceasta este un document scris prin care
solicitantul cere fonduri unui finanțator,  pentru
un anumit proiect. Propunerea de finantare
(aplicatie, cerere) trebuie să conțină atât elementele
caracteristice  proiectului cât si acele elemente care
pledeaza in favoarea solicitantului.
 SCRIEREA UNEI CERERI DE FINANTARE
Un proiect se naste atunci cand identificăm o problema.
De exemplu, o problema este atunci cand râul care trece prin
localitatea noastră este plin de deșeuri, iar această problemă
împiedică comunitatea să se dezvolte - nu există o structură
care să contribuie la strângerea gunoaielor, nu există o
campanie de conștientizare a obligațiilor civice ale locuitorilor,
nu există fonduri pentru achiziționarea unor echipamente
speciale ..... SOLUTIA PROBLEMEI reprezinta, practic,
totalitatea acțiunilor care trebuie întreprinse pentru a parcurge
drumul de la situatia existenta la situatia dorita, adica pina la
rezolvarea problemei.
 SCRIEREA UNEI CERERI DE FINANTARE
Înainte de scrierea unei cereri de finanțare, trebuie să răspundem la câteva
intrebări:
CARE este problema? (in exemplul nostru, problema este gunoiul din râu)
DE CE există aceasta problema? (cauze) (deoarece oamenii neglijenti arunca
gunoiul in apa)
UNDE se manifesta problema? (in raul din orasul nostru)
CAND se manifesta problema? ( in fiecare zi)
A CUI este problema? (a celor care nu au grija si nu le pasa de apa raului)
CINE este afectat de problema? (toti locuitorii orasului care suporta mirosul
si folosesc apa din rau; pestii si vegetatia apei)
DE CE TREBUIE SOLUTIONATA PROBLEMA? (pentru a scapa de mirosul
urat si pentru a avea o apa curata de care sa ne putem bucura; pentru ca
pestii sa poata trai intr-o apa curata)
 SCRIEREA UNEI CERERI DE FINANTARE

Ghidul solicitantului reprezinta un indrumar pentru

completarea corecta a cererii de finantare in vederea
obtinerii unei finantari nerambursabile.
Toate informatiile legate de linia de finantare, conditii
de eligibilitate, obligatii,formulare, declaratii etc se
gasesc in Ghidul Solicitantului care se obtine in varia
formate de la finantator ( de obicei se descarca in
format electronic de pe site-ul programului de
finantare)
 SCRIEREA UNEI CERERI DE FINANTARE

In general un proiect - pentru care elaborăm o cerere de

finanțare - are cateva capitole obligatorii:

Titlu,Locatia in care se va desfasura proiectul,Suma

solicitata,Scop si obiective
Justificarea proiectului,Activitatile proiectului si
calendarul activitatilor,Bugetul proiectului,Rezultate
asteptate,Evaluarea proiectului,Metode de raportare
 SCRIEREA UNEI CERERI DE FINANTARE
Este știut faptul că ca obiectivele, pentru a fi corect exprimate trebuie
sa fie SMART (acronim ce înseamnă, în limba engleză, ”deștept”) .
Aceasta inseamna ca ele trebuie sa indeplineasca urmatoarele calitati:
 Specifice : sa fie clare cu privire la ce, unde, când şi cum va fi
schimbată o anume situație existentă;
 Măsurabile : capacitatea de a cuantifica țintele si beneficiile;
 Abordabile : capacitatea de atingere a obiectivelor;
 Realiste: capacitatea de a obţine nivelul de schimbare reflectat în
fiecare obiectiv;
 Temporale : fixarea perioadei de timp în care va fi realizat un
anume obiectiv.
 SCRIEREA UNEI CERERI DE FINANTARE

Scopul proiectului – se referă la rezolvarea problemei

identificate și la munca ce trebuie făcută in acest sens.
Scop: Implementarea proiectului spre atingerea obiectivelor
sale, prin obtinerea de rezultate si utilizarea eficienta a
resurselor.
Scopul trebuie sa fie bine definit, concis si concret, să
denote rezultatele ce doresc a fi atinse si nu metodele prin
care acestea vor fi atinse. Scopul proiectului este foarte
important deoarece trebuie sa transmită finanțatorului
rezultatele proiectului si stadiul in care se va afla problema
dupa finalizarea proiectului respectiv
 SCRIEREA UNEI CERERI DE FINANTARE
Interpretarea corecta si atenta a ghidului este
extrem de importanta intrucat arata daca
solicitantul este eligibil sa ceara finantare daca idea
de proiect este in concordanta cu prioritatile,
activitatile si rezultatele preconizate de programul
de finantare,daca solicitantul isi poate asuma
institutional obligatiile impuse prin contractul de
finantare si in final decizia daca este
rentabil/fezabil/posibil sa se elaboreze un proiect.
In aceasta etapa incepe efectiv scrierea proiectului
si a cererii de finantare cu toate anexele acesteia.
SUCCES