IGIENA APEI SI APROVIZIONARII CU APA

 Directiile prioritare de consum a apei:

 in scopuri fiziologice
 igienice
 tehnice (cea mai mare cantitate)
 
 1. Importanta fiziologica a apei
 toate procesele biochimice se produc in mediu lichid
 este solvent pentru multe substante
 participa la reactiile chimice
 asigura echilibrul acido-bazic
 participa la toate procesele de temroreglare
 indeplineste functia de transport
 participa la eliminarea produselor metabolice si a substantelor toxice
 CONTINUTUL PROCENTUAL AL APEI IN CORPUL UMAN IN
DEPENDENTA DE VARSTA:

 embrion (de 3 zile) – 97%

 fetus (de 3 luni) – 91%
 sugar – 70-75%
 adult – 60-65%
 varstnic – 50-55%
 CONTINUTUL APEI IN DIFERITE ORGANE:

 tesut adipos – 20%

 tesut osos – 25-70%
 tesut conjunctiv – 60%
 pielea – 70%
 muschii striati – 75%
 plamanii, ficat – 80%
 tesut nervos – 85%
 plasma sangvina – 90%
 Eliminarea apei din organism este conditionata atat de procesele fiziologice,
cat si de cele patologice.
Cele mai mari pierderi de apa in timpul eforturilor fizice, hemoragiilor si in cazul
unor maladii infectioase (holera).

 
 Caile de eliminare a apei din organism, ml/24 ore:
 urina – 1500
 tesut cutanat – 500
 aparatul respirator – 350
 aparatul digestiv – 150
 PIERDERILE DE APA sunt considerate ca stari critice pentru organism. La
pierderea 1-1,5 l de apa organismul simte nevoia de recuperare si apare senzatia de sete.
In cazul dehidratarii de 10% se deregleaza procesele metabolice, iar la dehidratarea de
15-20% la temeperatura aerului de 30 C si mai mare poate cauza moartea (mai ales la
bolnavi cardiaci), dehidratarea de 25% se considera mortala chiar si la temperaturi joase.
Omul poate trai fara apa maximum 5-7 zile.

CAILE DE RECUPERARE A APEI:

 consumarea directa a apei
 consumarea alimentelor care contin apa

RECUPERAREA PIERDERILOR DE APA se efectueaza independenta de

necesitate. In conditii obisnuite cantitatea de apa consumata in timpul rece al anului e de
1-1,5 l, iar in timpul cald ajunge pina la 3 l. In cazul eforturilor fizice obisnuite omul
consuma 2,53 l de apa pe zi. In cazl eforturilot fizice mari, cantiatea de apa care trebuie
recuperata creste pina la 8-10 l si mai mult I dependenta de constitutie, zona climaterica.
Odata cu apa se elimina substante mierale. Carenta si abuzul consumului de apa
dauneaza sanatatii.
 
 CANTITATEA DE APA PRODUSA LA METABOLIZAREA UNOR
TROFINE, LA 100G:

 proteine – 107,1 ml

 lipide – 41,3 ml

 amidon – 55,1 ml

 alcool – 117,4 ml
 2. IMPORTANTA IGIENICA A APEI

 Pe langa utilizarea apei pentru necesitati fiziologice, curative, omul mai utilizeaza
calitatile si in scopuri igienice.
 Apa este consumata pentru spalatul rufelor, curatenie, igiena personala, prepararea
alimentelor, spalatul veselei etc.
 La distribuirea apei la populatie, se ia in consideratie raportul 100 l la persoana.
 
3. UTILIZAREA APEI IN SCOPURI TEHNICE
 Pentru producerea otelului, zaharului, crsterea animalelor.
 4. SURSELE DE POLUARE A APELOR

 Sursele de poluare a apelor:

 organizate
 apele reziduale comunale (menajere)

 scurgerile industriale de la unele ramuri (complexe animaliere, de pasari)

 cimpurile de asenizare, filtratie si irigare

 neorgaizate
 catastrofele naturale:
 inundatii
 ploi abunente

 apele reziduale superficiale sau de siroire din localitati (de ploi, zapada,

spalaturi)
 5. CERINTELE IGIENICE FATA DE CALITATEA APEI POTABILE

 Apa folosita de populatie in scop de menaj si baut trebuie sa corespunda anumitor

parametrii de calitate:

 apa trebuie sa posede calitati organoleptice corespunzatoare

 sa aiba componenta chimica cuvenita din punct de vedere fiziologic
 compusii toxici vor depasi concentratiile admisibile
 apa nu trebuie sa contina agenti patogeni sau alti agenti care pot pune sanatatea in
pericol
 parametrii microbiologic: escherechia – 0, enterococi (streptococi) – 0
 parametrii chimici: arsen – 10 microg/l, benzen – 1, bor – 0,5.
 parametrii cimici indicatori: aluminiu – 200 microg/l, amoniu – 0,5, bacterii coliforme –
0, carbon organic – nici o modificare anormala, cloruri – 250, clor rezidual – 0,5,
conductivitate – 2500, culoare – acceptabila consumatorilor si nici o modificare
anormala, oxidabilitate – 5 mgO2/l, pH – 6,5-9,5, Na – 200 mg/l, sulfat – 250 mg/l,
turbiditatea – 5 UNT, zinc – 3 mg/l, radioactivitatea totala – 0,10 mSv/ran, alfa globala –
0,1 Bq/l, beta globala – 1 Bq/l.
 6. CIRCUITUL APEI IN MEDIUL AMBIANT

7. SURSELE DE APA
 Volumul total al rezervelor de apa pe glob constituie 1386000000 km3, din care 97,47% - apa sarata, 2,53% - apa
dulce.
 Sursele de apa:

 ape atmosferice si meteorice

 de ploi

 de zapada

 de ghetari

 de suprafata
 curgatoare

 rauri

 canale

 statatoare

 lacuri

 mari

 oceane

 subterane
 de sol

 superficiale

 de mal, infiltrative

 freatice

 interstratale

 fara presiune

 cu presiune, arteziene
 CANTITATEA DE APA DE PE GLOB IN DEPENDENTA DE SURSA:

 ghetarii, zapada – 24364000



 ape subterane – 10530000



 umidiatea din sol – 16500



 apa din lacuri – 91000



 apa din balti – 11500



 apa din rauri – 2000



 apa din atmosfera – 13000

 Dintre apele dulci in mod obisnuit se utilizeaza apele subterane si de suprafata.
Primele pot fi ape freatice sau de mica adancime cu nivel liber si de profunzime
sau de mare adancime, cel mai frecvent captive. Apele subterane sunt mai pure decat
cele superficiale.
In RM la moment sunt: 364 riuri, 57 lacuri, 3000 bazine artificiale.
Debitul celor mai mari rauri din RM: Nistru – 10 m3/ora, Prut – 24 m3/ora.
Apele de suprafata sunt in cantitati suficiente, desi variaza in functie de factorii
meteorologici.
 
APA
 factori de asigurare a activitatii cu rol biologic si sanogen
 indice al bunastarii sanitare a centrelor populate
 factor ce influenteaza asupra sanatatii
 factor de risc in caz de folosire a apei cu carente sau exces de subtante chimice
MALADII NECONTAGIOASE

 Continutul ridicat de fluor poate induce aparitia fluorozei dentare, in conc mai mari
de 5 mg/l. Cele mai mai conc de fluor sunt in Balti, Glodeni, Falesti, Riscani. 170 000
de oameni sunt afetati de boala data, dintre care preponderent in varsta de 0-14 ani.
Carenta de fluor duce la aparitia careie dentare. Carenta de fluor este in Chisinau,
Soroca, Ribnita, aceste orase fiind alimentate din Nistru. Carenta de iod duce la
dezvoltarea gusei endemice, la dereglari in functie a SNC, metbolismului proteic,
lipidic, glucidic, lacopii sunt tulburari in dezvoltarea fizica si psihica. 2/3 din RM e
considerata zona endemica.

 Mineralizarea excesiva consta din continutul ricat de sulfati, cloruri,

hidrocarbonati, Ca, Na, Mn si duce la cresterea moriditatii prin ltiaza urinara. Se
intilneste inTaraclia, Soroca si Lapusna. Duce la maladii cardiovasculare. Nr de
populatie afectate depaseste un milion.
MALADII NEINFECTIASE PRODUSE DIN CAUZA COMPONENTEI CHIMICE A APEI:

 insuficieta unor substante minerale

 gusa endemiica
 caria dentara

 intoxicatii cu substante toxice

 facori ce influenteaza toxicitatea
 nitrati, Pb, mercur, cadmiu, arseniu, esticde, cianuri, crom, detergenti de dif

origine
 hidrocarburi, bariu, seleniu, cobalt

 excesul unor subsubstante minerale

 fluoroza endemica

 maladii cardivasculare si lienale

PATOLOGII INFECTIOASE TRANSMISE PRIN APA

Conditii:
 existenta unui eliminator de germen
 viabilitatea in apa a germenilor patogeni un timp suficient pentru producerea bolii
 existenta unei populatii receptive
 
 Bolile infectioase transmise prin apa se manifesta sub forma de endemii, epidemii
si forme sporadice.

 Epidemia – forma de manifestare a bolilor infecioase (tifosul).

 Epidemiile hidrice prezinta o serie de caratcere care le diferentiaza de altte tipuri de

epidemii si pe baza carora se poate pune diagnosticul si aplica masuri de combatere.
CARACTERELE PRINCIPALE ALE EPIHIDRICE:

 caracter exploziv – cuprinderea unui nr de persoane intr-un timp relativ scurt


 infectarea persoanelor receptive care consuma apa contaminata

 suprapunerea epidemiilor pe aria de alimentare cu apa a populatiei din aceeasi sursa


 aparitia epidemiei in orice anotimp, dar cu precadere in cel rece


incearea epidemiei ca urmare a masurlor luate tot atat de brusc cum a inceput
 
 Ramane un nr mic de cazuri ce se gasesc in perioada de incuatie si apar mai tarziu
in contact.
CARACTERE SECUNDARE ALE EPIDEMIILOR HIDRICE:

 aparitia inainte de izbucnire epidemiei a unui nr mare de olidigestive ca enterita,

diaree, uneori grava, mai ales la copii sau populatia sensibila

 existenta unor afectiuni la sistemul de alimentare cu apa, ce explica aparitia

epdemiei. Trebuie de mentionat ca poluarea e produsa departe de zona epidemiei.
Lipsa germenilor patogeni din apa la momentul declansarii epidemiei
 
 Endemia – o forma de imbolnavire ce cuprinde un nr redus de cazuri in comparatie
cu epidemia, dar care se gasesc permanent intr-o zona anumita sau localitate.

 Forma sporadica manifesta cazuri izolate de anumite boli.

SCHEMA MALADIILOR INFECTIOASE TRANSMISE PRIN
INTERMEDIUL APELOR:

 Maladii microbiene
 holera
 febra tifoida
 dezineria
 leptospiroze
 bruceloza
 tubaremia
 tuberculoza
 boala dareica cauzata de coliformi patogeni
 Maladii virale:
 poliomielita
 hepatita A
 conjunctvita de bazin
 retrovirusurile

 Maladii parazitare:
 amibiaza
 lambliaza
 tricomoniaza
 asceoloza
 opistorcoza
 filariozele
 strongoloidoza
 geohelmintiazele
TIPURI DE APROVIZIONARE CU APA

Centralizat – sistem ce consta dintr-o retea care permite aprovzionarea cu apa sub
presiune direct la consumator.
AVANTAJE:
 pot fi utilzate atat surse subterane, cat si cele de suprafata
 asigura cantitatea necesara de apa la distanta mari de sursa
 ofera posibilitatea tratarii apei in caz de necesitate
 permite protectia sursei instalatiilor si controlul starii lor
 Permite controlul permanent al calitati apei
 
DEZAVANTAJE:
 apar dificultati la supravegherea starii tehnice a retelelor de apeduct
 in cazul nimeriri in retea a agentilor patogeni sau toxinelor are loc afectarea unui nr mare
de populatie

SURSE SUBTERANE:
 54% din populatie foloseste apa din surse subterane. 5130 sonde de furaj adanc si 3100
fantini, izvoare, sonde. 32% din toata apa este suterana. Apeducturile mari – Soroca,
Balti, Cahul, Taraclia.
