“Bine nu poti vedea decat cu

sufletul; ceea ce este esential este

invizibil pentru ochi.“
Antoine de Saint-Exupery
Rişti?... R. Kipling
Râzând,
Rişti să pari nebun.
Plângând,
Rişti să pari sentimental.
Întinzând o mână cuiva,
Rişti să te implici.
Arătându-ţi sentimentele,
Rişti să te arăţi pe tine însuţi.
Vorbind în faţa mulţimii despre ideile şi visurile tale,
Rişti să pierzi.
Iubind,
Rişti să nu fii iubit la rândul tău.
Trăind,
Rişti sa mori.
Sperând,
Rişti să disperi,
Încercând măcar,
Rişti să dai greş.
Dar dacă nu rişti nimic,
Nu faci nimic,
Nu ai nimic,
Nu eşti nimic.
 Indiferent ca suntem profesori, psihologi, preoti sau medici, intalnim in
activitatea noastra oameni aflati intr-un moment crucial al vietii lor –
confruntarea cu o problema fizica sau sufleteasca sau traversarea perioadei in
care isi cauta modele si isi formeaza caracterul.
 Apare un moment in viata fiecaruia cand cineva apropiat desi este trist
incearca sa ne conviga ca ii este bine. Intelegerea empatica este cea care ne
prezinta lucrurile, dincolo de ceea ce spune persoana respectiva, la fel de usor
de inteles ca si atunci cand citim cuvinte scrise pe o pagina. Atunci cand esti
convins in" inima ta“ de un lucru, cumva aceasta convingere este mai
puternica decat cea data de logica evenimentului.
 Dihotomia emotional – rational aproximeaza distinctia populara intre inima si
minte. Exista o variatie stabila a raportului ratiune – emotie in controlul
asupra mintii : cu
cat un sentiment este mai intens cu
atat mintea devine mai dominant emotionala si
mai ineficienta rational/logic.
 Radacina ancestrala a vietii noastre emotionale este sistemul limbic, sediul
emotiilor primare sau al pulsiunilor.In evolutie, desupra acestuia s-au adaugat
alte straturi de celule nervoase ce formeaza neocortexul, sediul gandirii,
memoriei, abstractizarii, etc. La om se formeaza numeroase conexiuni intre cele
doua sisteme ce ne permit nuantarea unei vaste game de trairi emotionale.
Componentele sistemului limbic ne indeamna sa trecem la fapte in timp ce
neocortexul , mai lent, dar mai bine informat desfasoara un plan de actiune
amanuntit.Fara oricare dintre ele apare “orbirea afectiva“.
 Daca lipseste intelegerea faptului ca un anumit lucru merita o reactie
emotionala nu va mai exista nici o emotie si ca atare nici un rationament.
 Odata intrerupta memoria emotionala la nivelul sistemului limbic, indiferent ce
gandeste neocortexul , nu mai sunt declansate reactiile emotionale declansate in
trecut in imprejurarea respectiva – totul devenind o neutralitate absoluta.
 Putem spune ca avem doua minti si doua feluri diferite de inteligenta: cea
rationala si cea emotionala,iar legatura dintre ele ne asigura succesul in viata.
Conceptiile pe care si le face
psihiatria actuala asupra
sanatatii si bolii mintale n-ar
putea sa constituie o referinta
absoluta, fiind tributare unei
conceptii asupra sanatatii si
normalitatii careia miscarea
antipsihiatrica i-a subliniat in
mod special incertitudinile,
aratand ca ele iau drept
norme modele eminamente
relative si variabile in functie
de culturile sau de societatile
care le-au conditionat
definirea.
Conceptiile pe care si le face
psihiatria actuala asupra
sanatatii si bolii mintale n-ar
putea sa constituie o referinta
absoluta, fiind tributare unei
conceptii asupra sanatatii si
normalitatii careia miscarea
antipsihiatrica i-a subliniat in
mod special incertitudinile,
aratand ca ele iau drept
norme modele eminamente
relative si variabile in functie
de culturile sau de societatile
care le-au conditionat
definirea.
Conceptiile pe care si le face
psihiatria actuala asupra
sanatatii si bolii mintale n-ar
putea sa constituie o referinta
absoluta, fiind tributare unei
conceptii asupra sanatatii si
normalitatii careia miscarea
antipsihiatrica i-a subliniat in
mod special incertitudinile,
aratand ca ele iau drept
norme modele eminamente
relative si variabile in functie
de culturile sau de societatile
care le-au conditionat
definirea.
Conceptiile pe care si le face
psihiatria actuala asupra
sanatatii si bolii mintale n-ar
putea sa constituie o referinta
absoluta, fiind tributare unei
conceptii asupra sanatatii si
normalitatii careia miscarea
antipsihiatrica i-a subliniat in
mod special incertitudinile,
aratand ca ele iau drept
norme modele eminamente
relative si variabile in functie
de culturile sau de societatile
care le-au conditionat
definirea.
Datorita varietatii mitologice si
religioase, precum si schismei dintre
religie si stiinta este dificil de realizat o
analiza comparata intre afectiunile
spirituale ,clasificate intr-un fel sau altul,
de catre fiecare in parte.
Omul erudit al zilelor noastre poate
remarca, asa cum a facut-o Eliade, ca
toate credintele trecute sau prezente
converg , la un moment dat, catre un
punct comun: Dorinta omului de a se
asemana cu Creatorul.
Pierderea sau uitarea acestei iedei de
baza a oricarei credinte in valmasagul
vietii, conduce la adancirea spiritului
uman in animalitate prin rezumarea sa
la satisfacerea nevoilor de zi cu zi.
 "A te limita la cuvant
si a-i cunoaste forma
inseamna ca omului nu i
s-a revelat esenta.“
parintele
Arsenie Boca
“Oameni suntem toti,
dar om ,numai din cand
in cand cate unul.“
parintele
Arsenie Boca
Orientul a reprezentat din timpuri
străvechi un tezaur de spiritualitate
de o profunzime neegalată de-a
lungul secolelor decât de foarte puţine
alte sisteme filosofico-religioase. Aici
a fost locul în care s-a născut o
mentalitate deosebită, de o
specificitate care îi garatează calitatea
superioară. În sânul unor sisteme
cum sunt yoga, taoismul, hinduismul,
buddhismul zen şi tibetan, tantrismul,
samkhya, brahmanismul sau viziunea
upanishadică, a prins contur o
perspectivă asupra vieţii care,
depăşind limitele ei esenţiale de
spiritualitate, prezintă o calitate
estetică remarcabilă.
 Karma: - o lege morala a
cauzei si
efectului;
- orice act
realizat, oricat de
nesemnificativ, va reveni in
cele din urma asupra
faptuitorului, cu impact egal.

Tantra: - un stil de ritual

religios si meditatie care are ca
scop realizarea interioara a
adevarului ca “nu exista nimic
care nu este Divin.“

Prana: - energia
cosmica datatoare de viata.
Una dintre cele mai vechi credinţe
orientale susţine că în creierul omului
s-ar afla cel de-al treilea ochi, ochiul
iluminării, al previziunii viitorului şi
al cunoaşterii. Existent cîndva în
realitate, azi, ochiul vegetează
aşteptînd să fie trezit. Legenda celui
de-al treilea ochi spune că pămîntenii
aveau capacitatea vederii interioare
pe vremea cînd viaţa lor se împletea
cu cea a zeilor. Există înscrisuri
sumeriene în care stau mărturie teorii
conform cărora oamenii posedau un al
treilea ochi, aşezat în mijlocul frunţii,
care le permitea să „vadă“ tainele
invizibile ale Universului. Cu trecerea
timpului, pămîntenii au decăzut. orbiţi
de micile bucurii materiale, scara
dintre cer şi pămînt pe care orice
muritor putea s-o urce a fost ridicata,
iar cel de al treilea ochi al omului s-a
stins.
DON’T WORRY… …BE HAPPY!
1. DSM IV;
2. Practica si teoria
psihologiei
individuale – Alfred
Adler;
3. Mit si realitate –
Mircea Eliade;
4. www.google.com.
Albert Einstein