Proiect:Patrimoniu national cultural si protectia patrimoniului cultural

Mănăstirea Căpriana

Elaborat:Chiciorman Alina

Controlat:Matveev Serghei
Într-o zonă pitorească de codru, la 40 km nord-vest de Chișinău, se găsește una dintre cele mai
vechi mănăstiri din Moldova – Căpriana (întemeiată în 1429). Ea a fost timp îndelungat reședința
mitropolitului Moldovei, a fost ctitorită de domnitori, printre ei și Ștefan cel Mare, aici au trăit
cronicarul Eftimie și unul dintre primii poeți ai Moldovei – Chiprian.

Există cîteva ipoteze privind întemeierea Mănăstirii Căpriana. Conform primei, mănăstirea ar fi
o ctitorie a lui Alexandru cel Bun, care i-a dăruit doamnei Marena "Mănăstirea de la Vişnăvăţ,
unde este igumen Chiprian". Mănăstirea inițial s-a numit Vișnăvăț, după numele pîrăului din
apropiere (care astăzi se numește Ișnovăț). Data acestui hrisov este 10 februarie 1429. Din epoca
lui Ştefan cel Mare (anul 1470), datează 2 documente unde este atestată trecerea "Mănăstirii
Vişnăvăţ" sub oblăduirea mănăstirii Neamţ. În deceniul patru al secolului al XVI-lea denumirea
Vişnăvăţ este înlocuită de denumirea Căpriana. Sub acest nume mănăstirea figurează în inscripţia
slavonă de pe scoarţa Evangheliarului, dăruit de Petru Rareş mănăstirii la 1545; aceeaşi
denumire figurează şi în descrierea celei de a doua domnii a lui Petru Rareş (1541-1546),
efectuată de cronicarul Grigore Ureche. Unii istorici susțin însă că Petru Rareș doar a reînnoit
biserica „Adormirii Maicii Domnului”, construită pe timpul lui Ștefan cel Mare.
La început mănăstirea a fost construită în totalitate din lemn, ca mai tîrziu, în 1545 să fie
înălțată în piatră biserica de vară "Adormirea Maicii Domnului". În 1840 este înălțată biserica
"Sf. Gheorghe" și la 1903 “Sf. Nicolae”. La Căpriana a existat și cea mai mare bibliotecă
mănăstirească din Moldova cu multe cărți și hrisoave de valoare, printre care pomelnicul
mănăstirii Dobrovăț, care începea cu primul ctitor al mănăstirii - Ștefan cel Mare - și se încheia
în anul 1821. După anul 1924, acesta s-a pierdut. Aici a trăit și cronicarul Eftimie al Moldovei,
solul domnitorului Alexandru Lăpușneanu la Moscova.
La 1698 Constantin Antioh Cantemir va închina mănăstirea Căpriana - mănăstirii Zografu de la
muntele Athos. Începînd cu anul 1818, mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni întreprinde ample
măsuri de reorganizare şi reconstruire a mănăstirii. Biserica "Adormirea Maicii Domnului"
(1545) în această perioadă este reconstruită aproape din temelie. În anul 1840 este construit
paraclisul de iarnă "Sf. Gheorghe" (acum Sf. Nicolae) de către egumenul Teofilact, iar în anul
1903 este înălţată biserica nouă de iarnă "Sf. Gheorghe", anterior numită a "Înălţării Maicii
Domnului". Clopotniţa a fost construită în anul 1812 şi avea 9 clopote.

După anul 1947 de aici au fost alungaţi călugării, iar mănăstirea a fost transformată într-un
sanatoriu pentru copiii bolnavi de turbeculoză. Oficial închiderea mănăstirii a avut loc în 1962.
La începutul anului 1989 locaşul a fost redeschis, începîndu-se lucrările de restaurare.
Biserica cea nouă, cu hramul Sf. Gheorghe a fost construită din cărămidă roşie, în anul 1903,
pe locul fostei bisericii "Înălţarea Maicii Domnului". Arhitectura ei poartă amprenta eclecticii şi
a stilizării de tip pseudo-bizantin, conţinînd însă şi unele elemente ale vechii arhitecturi
moldoveneşti. Pictura din interior este bine păstrată. Recent a fost restaurat iconostasul. Planul
bisericii este alungit şi treflat în partea naosului şi altarului. Astăzi biserica este restaurată și
deschisă pentru credincioși.
Fiind o mănăstire domnească, mai mulți domnitori au contribuit la edificarea și la dezvoltarea
mănăstirii, Căpriana devenind un centru al spiritualității ortodoxe. Printre ei - Ștefan cel Mare,
căruia îi datorăm construcția în piatră a Bisericii Adormirea Maicii Domnului în perioada 1491-
1496. Grație lucrărilor importante efectuate la mănăstire din munca lui Ștefan cel Mare,
voievodul e considerat ca unul din fondatorii acestui nucleu sfânt al ortodoxiei românești .
Mănăstirea Căpriana în calea năvălitorilor Suzeranitatea grecească
Mănăstirea a fost grav distrusă în timpul invaziilor turcilor. Se cunoaște că la începuturile sale
 Spre finele sec.XVII, mănăstirea Căpriana cunoaște o perioadă de declin. În 1698, fusese
mănăstirea era construită în totalitate din lemn. Cu toate acestea, sub a doua domnie a lui Petru trecută în subordinea mănăstirii Zografu de pe Muntele Sfânt Atos. 
Abia spre 1812 mănăstirea își recapătă patronajul românesc. 
Rareș, ea a suferit ample lucrări de reconstrucție 1542-1545 astfel fiind relativ rapid restaurată,
În perioada 1819-1820, după ce a fost afectată de un cutremur de pământ, mănăstirea a fost
fapt consemnat şi în cronica lui Grigore Ureche.  reconstruită. În 1840, s-a ridicat o nouă biserică - Sf.Gheorghe, iar în 1903, o alta ce poartă
numele Sfântului Nicolae. 
Mai apoi, sub Alexandru Lăpuşneanu, iarăși a fost întărită şi dezvoltată. Acesta din urmă l-a
Forma actuală a Bisericii Adormirea Maicii Domnului e cea de după reconstrucția din 1820.
trimis pe superiorul mănăstirii - Eftimie - în mai multe misiuni diplomatice. Astfel, Eftimie e Cu toate modificările sensibile survenite de-a lungul secolelor, această biserică conservează
anumite particularităţi structurale şi tipologice specifice sec.XVI. 
autorul cronicilor ce tratează evenimentele ce avură loc în Moldova anilor 1541 şi 1554. 
Grație înzestrării sale de către domnitorii Moldovei cu moșii întinse, Căpriana devenise una din La Căpriana a existat şi cea mai mare bibliotecă mănăstirească din Basarabia cu prețioase
daruri domneşti. De asemenea a adăpostit scrierile lui Chiprian - unul din primii poeţi ai
cele mai bogate și influente mănăstiri din principat, cunoscând atât perioade de înflorire, cât şi de
Moldovei.
incertitudini.
RANA CĂPRIANEI 

 "Într-un proiect de închidere al mănăstirilor din R.S.S. Moldovenească, din 1949, se spune că Mănăstirea Căpriana a fost şi este un
exploatator al ţăranilor săraci: "Actualmente mănăstirea crează obstacole în procesul de colectivizare în satul Căpriana. Călugării au o
atitudine duşmănoasă faţă de colhoz şi prin diverse metode caută să impiedice organizarea acestuia." 
Chiar dacă de mai multe ori s-a încercat închiderea uneia dintre cele mai vechi mănăstiri basarabene, sovieticilor nu le-a reuşit. Dar
ateii comuniști trebuiau să-şi atingă scopurile meschine, astfel după ani buni de fel de fel de provocări si insinuări, începand cu 1962, la
Mănăstirea Căpriana nu mai răsunau clopotele pentru a chema creştinii la sfântul lăcaş. 
Mănăstirea Căpriana a fost declarată monument de arhitectură, ocrotit de stat. Marea "grijă" a autorităţilor se observa si aici. Statul îi
ocrotea pe cei care veneau să fure ce a ramas o dată cu retragerea feţelor bisericeşti. Astfel, mulţi s-au ales cu podoabe bisericeşti, în
special icoane, dar şi alte obiecte de cult. Se presupune că şi Ivan Ivanovici Bodiul (prim-secretarul PC al RSSM nn) s-a pricopsit cu mai
multe opere de valoare. Se mai spune că cei care nu mai aveau ce fura - smulgeau cărămizile din zidurile mănăstirii.  
Deşi mănăstirea Căpriana dispunea de o bibliotecă, după năvălirea ateilor, cărţile au dispărut - tot pentru "cercetări" minuţioase.  
La mănăstire, în chilii, a fost deschis sanatoriul pentru copiii bolnavi de tuberculoză, iar în biserica "Sfântul Nicolae" - clubul sătesc,
unde erau organizate serate, dansuri, petreceri si nunţi comsomoliste, iar biserica "Sfantul Gheorghe" a servit drept depozit."
 Mănăstirea Căpriana astăzi
 Doar spre 1989 ea şi-a redeschis printre primele uşile,
devenind imediat un simbol al deşteptării naţionale. 
Având în vedere situaţia deplorabilă în care s-a pomenit
mănăstirea după guvernarea regimului sovietic, în 2003 a luat
start o amplă campanie de reconstrucţie a mănăstirii. De la
bugetul de stat s-au alocat o parte însemnată de fonduri, pentru
scopurile trasate. Oamenii de afaceri şi oamenii simpli s-au
aliniat acestei acţiuni, vărsând donaţii cifrate la câteva miloane
dolari SUA. Dar şi aici guvernarea comunistă a lui Voronin, se
spune că şi-a băgat codiţa - "filtrând" în interes de partid unele
donaţii. Spre finele lui 2005 principalele obiective ale acestei
campanii naţionale au fost atinse.
Printre alte obiective care pot fi vizitate în zonă numim
rezervaţia peisagistică "Căpriana-Scoreni" şi una din cele mai
vechi rezervaţii din Moldova - "Codrii". În apropierea mănăstirii,
în pădure, creşte stejarul numit de locuitori - Stejarul lui Ştefan
cel Mare. Se presupune că la tulpina acestuia domnitorul s-a
odihnit dupa o bătălie