Turismul rural în România

A elaborat: Chiciorman Alina

SHTA 1801
Potențialul turistic al României a fost lăudat într-un articol
publicat de site-ul american The Huffington Post, care
spunea că România poate fi considerată „cea mai frumoasă
țară din Europa”. Desigur, unul dintre punctele forte ale
turismului românesc sunt satele din provinciile istorice
precum Bucovina, Maramureșul și Transilvania. Numărul de
mini-hoteluri și pensiuni a crescut simultan cu creșterea
numărului de turiști care ar dori să se relaxeze într-un
cadru natural special și să admire munca meșterilor români.
Călătoria în lumea unui sat românesc poate începe din
Transilvania cu o scurtă imagine de ansamblu asupra
cetăților Saka din Krits, zona Viskri. Există o casă parohială
transformată într-un hotel unde puteți participa la munca
artizanilor, iar turistul se poate bucura de buc ăt ăria local ă
unică. După aceea, puteți pleca într-o excursie la Sighișoara,
Rupe, Viskri, Saskiz. Dacă un turist este interesat de coasta
românească a Mării Negre, el poate face un tur de observare
a păsărilor în Delta Dunării sau poate vizita casa Lipavan,
care a fost întotdeauna o atracție turistică interesantă pentru
turiștii străini. Recomandările sunt personalizate în funcție
de preferințe, dar există programe speciale din mai până în
octombrie, noiembrie, mai multe perioade gratuite pentru
pensionari.
Există pachete speciale în care se oferă
cinci nopți plus o noapte sau un prânz
gratuit, recompensând astfel turiștii
interesați de turismul rural. Mulți turiști
sunt interesați de programele speciale de
odihnă rurală organizate în mai-iunie și
octombrie-noiembrie. Se lucrează foarte
bine cu agențiile de turism și operatorii
de turism atât acasă, cât și în străinătate.
Turistii straini vin in principal din vest,
acestea sunt Austria, Germania, Franta.
Francezii participă mult la programele de
degustare de vinuri, sunt interesați de
traseele clasice din Buzău sau chiar
Prahovo. Pe de altă parte, germanii și
austriecii sunt interesați de cultura Saka,
de conacele boierești și de Transilvania.
Ne ajută foarte mult, în ceea ce privește
turiștii din Anglia, faptul că România a
fost menționată în emisiunea Lonely
Planet cu Transilvania ca zonă
recomandată vizitatorilor străini.
Mulți proprietari de hoteluri și pensiuni sunt specializa ți. Au
Mul
fost ți proprietari
organizate multe decursuri
hoteluripentru
și pensiuni
îmbunsunt specializa
ătățirea ți. Au
serviciilor
defost organizate
turism în limbimulte cursuri
străine. pentru
Se apreciz îmbunăteficien
ă sporirea ățirea serviciilor
ței
de turism îndelimbi
personalului turismstrărural.
ine. SeExist
apreciz ă sporirea
ă ghiduri eficien
în limbi str ăței
ine:
germană, franceză, engleză. de asemenea, este o creștere ăaine:
personalului de turism rural. Exist ă ghiduri în limbi str
german
num ăruluiă, de
francez
turiștiă, din
englez ă. de
Rusia și asemenea,
din statele este o creștere a
baltice.
numărului de turiști din Rusia și din statele baltice.
Spre Prezhmer, în centrul României, la doar 15 kilometri de
Brașov există o biserică fortificată din secolul al XIII-lea în sat.
În această magnifică biserică, puteți vedea și orga care era
renumită în toată Transilvania în secolul al XVII-lea. În lunile
de vară și începutul toamnei, în biserică sunt organizate
concerte de muzică clasică sau muzică de orgă în fiecare
duminică
 Asociația Națională pentru Ecologie Rurală și Turismul de Mediu a fost înfiin țat ă în 1994 și este membr ă a Federa ției
Asocia ția Națde
Europene ional ă pentru
Turism Ecologie
Rural Rurală șioTurismul
- EUROGITES, organiza țde Mediu
ie na ționalaăfost înfiin
pentru țat ă în 1994
reducerea și țeste
poten ialului membr ă a Federa
turismului ției
rural. În
Europene
prezent,deîn Turism
România Rural
exist-ăEUROGITES,
aproximativ o13.000
organiza deție na țional
comunit pentrucare
ățiărurale reducerea
ar putea poten
oferițialului turismuluiprincipal
a șezare. Scopul rural. În al
prezent,
ANTREC în aRomânia există aproximativ
fost identificarea, 13.000
dezvoltarea de comunitospitalit
și promovarea ăți rurale
ățiicare ar putea
române ști și aoferi a șezare. Scopul
turismului principal al
rural. Principalele sale
ANTREC a fost identificarea,
caracteristici sunt menționate: dezvoltarea ș i promovarea ospitalit ății române ști și a turismului rural. Principalele sale
caracteristici suntșimen
- Identificarea ționate: potențialului rural pentru dezvoltarea turismului,
promovarea
- Identificarea
- Organizarea și promovarea potențialului
formării profesionale pentru rural pentru
agen dezvoltarea
țiile de turism dinturismului,
zonele rurale;
- Organizarea form ării profesionale pentru agen ț iile de turism
- Organizarea de campanii publicitare pentru călătorii și vacanțe petrecute din zonele rurale;
în case de oaspe ți și ferme,
- Organizarea
- Promovareadeturismului
campanii publicitare
rural pe piapentru
ța internac ălțăional
torii ășiprin
vacan țe petrecutelaîntârguri
participarea case deși oaspe
expozi ți țșiii ferme,
- Promovarea turismului rural pe piața internațional ă prin participarea la târguri și expozi ții

Structura de cazare pentru turismul rural are dou ă forme specifice

Structura de cazare pentru turismul rural are dou ă forme specifice
principale:
principale:
- Pensiuni rurale, cu maximum 10 camere și 30 de paturi
- Pensiuni rurale, cu maximum
- Pensiuni agroturistice, 10 camere
fiind parte și 30sde
a fermei paturi și având o
ătenilor
- Pensiuni
capacitate agroturistice,
de produc fiind
ție pentru parte 30%
a asigura a fermei s ătenilor și pentru
din componentele având o
capacitate
nutri deăproducție pentru a asigura 30% din componentele pentru
ție și hran
nutriție și hrană
Piața internațională de turism din România nu a dezvoltat încă produse turistice competitive. În compara ție cu țările vecine
bazate pe sosiri de turiști străini în 2005, România s-a situat pe locul 5, în spatele Poloniei, Ungariei, Croa ției și Cehiei. Este
interesant de observat că 95% dintre turiștii străini provin din țări europene. În topul țărilor Uniunii Europene care reprezint ă
piața turismului de bere din România se pot identifica: Germania cu o cot ă de pia ță de 13,49%, Italia cu 12,63%, Fran ța cu o
creștere a cotei de piață la 8%, Regatul Unit aproximativ 5,6% piaţă.
Cele mai importante probleme legate de capacitatea turismului românesc pe pia ța interna țional ă în ultimii 6 ani este tendin ța de
creștere a sosirilor de turiști străini și rata ridicată de creștere a str ăinilor în turismul rural, acest num ăr a sc ăzut la 34%. În
acest context, facem o legătură între aceast ă tendin ță și rezultatele unui num ăr de studii efectuate de ministerele noastre de
turism, cu scopul de a analiza poten țialul pie ței interna ționale. Pe baza lor, am ajuns la concluzia c ă, în general, pe pia ța
europeană există un mare interes în următoarele direcții din România: Transilvania care vine pe primul loc pentru ora șele
medievale și castelele antice; Bucovina pe poziția a doua, fiind de interes pentru m ăn ăstirile pictate și artefacte
tradiționale; Maramureșul a fost pe poziția a treia datorită turismului rural și a patrimoniului cultural. În concluzie, putem
spune că imaginea românească a turismului pe piața internațională începe să fie identificat ă și asociat ă cu elemente ale
turismului cultural, ecologic și rural. În aceste condiții, înțelegem c ă strategia de promovare a pie ței europene ar trebui s ă se
concentreze asupra acestor elemente, indicând domeniile asociate.
Exista sate de munte in Apuseni, Piatra Craiului, Fagaras, Nordul Olteniei si in multe alte
locuri, care ajung pana la peste 1.000 metri altitudine, cu casele lor mici, ca in basme. Alte
sate le vom gasim pe malul raurilor sau de-a lungul vailor cum ar fi Valea Prahovei, Slanic
Prahova si imprejurimi, pe dealuri, intre vii si livezi, la fel cum exista asezarile rurale
din Delta Dunari sau cele de-a lungul litoralului Marii Negre. In multe dintre aceste sate
exista pensiuni care ofera cu cazare, cu produse proprii si conditii cu adevarat rurale

Daca in occident universul si mediul rural a devenit de mult o amintire, calatorul in

Romania are acum posibilitatea de a descoperi astfel de locuri in care ciobanii care isi duc
turmele de oi pe pasunile din munti, de a vedea focurile campenesti care se aprind in
preajma satelor, de a asista la mulsul oilor si pregatitul branzeturilor, de a intalni pe ulitele
inguste ale satelor, se pot auzi sunete ”ciudate”: cainii care latra, mugetul vacilor care se
intorc de la pasune, gastele si ratele din curtile taranilor.
 POTENŢIALUL TURISMULUI RURAL ROMÂNESC

Oferta primară potenţială este alcătuită din componente naturale de peisaj

şi reprezintă potenţiale resurse turistice şi joacă un rol determinant în
dezvoltarea turismului în general şi a celui rural în mod special. Elementele
care trebuie puse în valoare în mod special sunt:
-valoarea recreativă, estetică şi peisagistică, nu în puţine rânduri
determinanta în alegerea destinaţiei (munte, deal , câmpie , litoral sau
deltă);
-valoarea curativă (balneoclimaterică) a bioclimatului sau a factorilor
naturali ai zonei;
-cadrul de derulare al unor momente de destindere sau a unor hobbyuri
(oglinzi de apă, masive muntoase, peşteri, torente, resurse cinegetice, strat
de zăpadă etc.);
-valoarea cognitivă în cazul componentelor desemnate ca parcuri, gr ădini
botanice sau zoologice, rezervaţii ştiinţifice sau monumente ale naturii etc.
 Satele turistice

Satele turistice sunt acele vetre ale comunităţilor rurale care prin specificul şi nota lor particular ă se pot constitui în
Satele turistice
produs sunt
turistic acele
rural, vetre
fiind aleăcomunit
preg ăţilor
tite în acela rurale
şi timp săcare prină ospecificul
satisfac şi ănota
largă palet lor particular
de motiva ă se pot constitui
ţii ale turismului intern şîn
i
produs turistic rural, fiind preg ătite în acela şi timp s ă satisfac ă o larg ă palet ă de motiva
internaţional. Zonele de interes turistic rural pot fi clasificate după diverse criterii, cum ar fi: ţii ale turismului intern şi
internaţional. Zonele de interes turistic rural pot fi clasificate dup ă diverse criterii, cum ar fi:
A) caracterizarea predominantă a potenţialului turistic:
- climaterice şi peisagistice caracterizarea
A) ( Fundata, Bran,predominant
Şirnea, ş.a) ă a potenţialului turistic:
- - climaterice şi peisagistice((Bogdan
etnografice-folclorice Fundata,Vod Bran, Şirnea, şLere
ă, Vaideeni, .a) şti, Sibiel etc.);
- - etnografice-folclorice
de creaţie artistică şi (artizanal
Bogdan ăVod ă, Vaideeni,
( Tismana, Lereşti, Sibiel Marga,
Marginea,Vama, etc.); ş.a);
- - de crea
pescţăiereartistic şi artizanal
şti şi deă interes ( Tismana,
vânăătoresc Marginea,Vama,
( cu prec ădere cele dinMarga, ş.a); ă sau deltă);
zona montan
- - pesc ăreşti şi de interes
viti-pomicole (Recaş, vân
Vânăătoresc ( cu prec
tori-Neam ădere
ţ, Răd ăşeni,cele dinştizona
Voine etc.);montană sau deltă);
- viti-pomicole (Recaş, Vânători-Neamţ, Rădăşeni, Voineşti etc.);
B) Din punct de vedere al tipului de turism practicat, acestea pot fi destina ţii ale turismului:
B) Din odihn
-de sejur, punctăde vedere al tipului de turism practicat, acestea pot fi destina ţii ale turismului:
şi tratament;
-de- sejur,
de cunoaodihn ă ş-i tratament;
ştere cultural, etnografic - folcloric, muzeistic;  montan;
- de cunoa
- sportiv; ştere - cultural, etnografic - folcloric, muzeistic;  montan;
- sportiv;
- itinerant .
- itinerant
Produsul. sau produsele turistice create în mediul rural se adreseaz ă atât turismului organizat cât şi celui autonom (pe
Produsul sau produsele
cont propriu), intern şturistice
i internacreate
ţional;în
elemediul rural se adreseaz
pot fi diversificate ă atât turismului
şi personalizate, astfelorganizat cât şi celuiă exigentelor
încât s ă corespund autonom (pe
cont
turipropriu), interndeşirevenirea
ştilor dornici internaţional; ele pot civiliza
la izvoarele fi diversificate şi personalizate,
ţiei române şti. astfel încât s ă corespund ă exigentelor
turiştilor dornici de revenirea la izvoarele civilizaţiei româneşti.
Măsuri concrete pentru alinierea la cerinţele pieţei

În România, confruntată în ultimii ani cu profundele muta ţii impuse de

În România,
procesul confruntat
de tranzi ă în ultimii
ţie la economia aniţăcu
de pia profundele
, turismul s-a muta
dovedit ţii impuse
sectorulde cel
procesul de tranzi ţ ie la economia de pia ţă , turismul
mai sensibil la stimulii economico-sociali, fenomen resim ţit atât în domeniul s-a dovedit sectorul cel
mai sensibil
cererii cât şi înlacelstimulii
al oferteieconomico-sociali,
de produse turistice fenomen
române resim it atât în
şti. ţPentru domeniul
turist,
cererii produsului
calitatea cât şi în celeste al ofertei
deosebit de produse
de importantturistice române
ă. Ţinând contşti. de
Pentru turist,
aceasta este
cunoscut că introducerea în circuitul turistic a unor structuri/echipamenteeste
calitatea produsului este deosebit de important ă. Ţ inând cont de aceasta ce
cunoscut
ofer ă – prin cpersonalul
ă introducerea său -înservicii
circuitulde turistic
proastă acalitate
unor structuri/echipamente
poate compromite, pe ce
oferă lung,
termen – prinun personalul
produs sau săuo -destina
servicii
ţie.deDin
proast ă calitate
literatura de poate compromite,
specialitate şi din pe
termen
practic lung,ăun
ă rezult produs
că odat sau o destina
ă compromis ie. Din literatura
unţprodus de specialitate
turistic, refacerea acestuia şi din
practic
necesit ă rezultăşiccheltuieli
ă eforturi ă odată compromis
deosebite pe undurata
produsaturistic,
mai mulrefacerea
ţi ani. În acestuia
concluzie,
un turism rural de calitate presupune servicii şi presta ţii de calitate. Seconcluzie,
necesit ă eforturi ş i cheltuieli deosebite pe durata a mai mul ţi ani. În
un turism
subîn ţelege crural de calitate presupune
ă echipamentele turismuluiservicii şi presta
rural trebuie ii de calitate.
s ă ţdispun Se
ă de o dotare
subînăţelege
sanitar modern că ăechipamentele
; de condiţii deturismului
confort atâtrural pentrutrebuie s ă dispun
g ăzduire ă de ocât
(primire), dotare
şi
sanitar ă modern ă ; de condi ţ ii de confort atât pentru
pentru alimentaţia publică; de căi de acces şi comunica ţie civilizate. g ă zduire (primire), cât şi
pentruăalimenta
Consider m că nu ţîn ia ultimul
publică;rând,
de căitrebuie
de acces şi comunica
acordat ă o deosebitţie civilizate.
ă importan ţă
Consider ă m c ă nu în ultimul rând, trebuie
promovării produsului turistic rural care necesită: publicarea unoracordat ă o deosebit ă importan
buletineţă
promovăriiînfiin
informative; produsului
ţarea unui turistic
ziar rural
(revistcare
ă) denecesit
profil;ă:editarea
publicarea anualunoră a buletine
unui
catalog la standardele europene; elaborarea unor programe de media; a unui
informative; înfiin ţ area unui ziar (revist ă ) de profil; editarea anual ă
catalog la
realizarea standardele
unui oficiu deeuropene;
informareelaborarea
şi difuzare.unor programe de media;
realizarea unui oficiu de informare şi difuzare.