Capitolul 2.

Industria evenimentelor

2.1 Cererea de evenimente

2.2 Tipuri de organizații din domeniul evenimentelor
2.3 Descrierea principalelor tipuri de organizații din industria evenimentelor
2.4 Factori de succes sau eșec al firmelor de pe piața evenimentelor
2.5 Profesionalizarea managementului evenimentelor
2.6 Impactul industriei evenimentelor asupra dezvoltării comunităților
 În jurul nostru au loc mereu evenimente, pe care nu le privim ca pe niște afaceri, pentru că este
destul de dificil să înțelegem rezultatele lor economice , motivele care le-au declanșat,varietatea
lor și modul cum sunt gestionate , mai ales când suntem simpli spectator. Scopul acestui capitol
este de a oferi informațiile necesare pentru înțelegerea industriei evenimentelor ca sector socio-
economic cu o piață proprie.

2.1. Cererea de evenimente

Cei direcți implicați in domeniu știu că este vorba despre o industrie de miliarde de euro. Dimensiunea
pieței e destul de greu de precizat, având în vedere diversitatea evenimentelor și lipsa elementelor
pentru cuantificarea lor din perspectiva fondurilor vehiculate, find aproape imposibil să se colecteze
date despre toate evenimentele care au loc. Fără să existe obligația de a raporta instituțiilor de statisticӑ
informațiile privind tipul, locul, numărul participanților, taxele de intrare, impactul evenimentel etc.,
cei care analizează piața au doar date disparate, care nu pot oferi garanția unor estimări foarte precise.
Evaluarea cantitativă a acestor activități ar fi utilă pentru :
 măsurarea impactului econoomic și social al evenimentului asupra unui loc sau a unei comunități;
 planificarea dezvoltării infrastructurilor necesare (săli de conferințe, spații de cazare , linii de
transport , alte destinații turistice);
 estimarea cererii de evenimente și planificarea activităților de marketing.
 
 Cine ar fi interesat de aceste lucruri? Răspunsul vine de la actorii pieței -organizatori, furnizori specializati,
proprіetari de spații și alte amenajări speciale, artiști, autorități etc. De exemplu, un proprietar sau manager de
hotel este preocupat de cererea de evenimente pentru a putea să-și planifice cota de piață. Autoritățile publice
sunt interesate de această cerere pentru a ști dacă trebuie construite anumite infrastructuri publice.

Profesionaliștii în managementul evenimentelor vor fi primii interesați de cererea de pe piață. Opțiunea de a
analiza piața pe diferite categorii este dezirabilă în condițiile eterogenității destul de mari. Odata сe s-a stabilit
tipul de eveniment dorit, se рoate trece la evaluarea cererii, intr-o anumită arie geografică și un anumit interval
de timp. Se va analiza profilul participanților la evenimente asemănătoare, se vor сăuta informații despre
motivațiile pe care le-au avut, beneficiile la care s-au așteptat, ciclicitatea organizării acelui tip de eveniment.

În acest sens, persoanele implicate în planificare vor monitoriza, pe

termen lung, următoarele aspecte :

 numărul participantilor la evenimente ;

 bugetele alocate de către participanți unor evenimente
similare;
 activitățile incluse în acele evenimente;
 eficiența diverselor modalități de publicitate;
 nivelul de satisfacție a participanților.
Bineînțeles că datele respective sunt dificil de cules. Uneori, sunt disponibile informații privind
rezultatele financiare ale unor evenimente, dar este greu de estimat care au fost cererea, mulțumirea
participanților și organizatorilor, cheltuielile de publicitate etc. În plus, există o perdea de fum,
ridicată intenționat, in privința cifrelor. Însă existӑ si evenimente ale căror date pot fi mai ușor de
aflat, cum se intâmplă în cazul nunților. Аceste date sunt benefice рentru realizareа previziunilor.
Ele pot fi obținute de la Primarie-Oficiul Stării Civile, de la biserici, de la furnizorii de aranjamente
florale, de la restaurare sau alți furnizori de produse specifice nunților ș.a.

Organizatorii vor căuta sursele potențiale de cereri de evenimente și vor încerca să evalueze piețele-
țintă înainte de a investi. Chiar dacă se identifică nevoile gгupului vizat, este destul de puțin
probabil să se estimeze foarte exact numărul participanților. De aceea, datele despre piață se vor
culege și din surse secundare, cum ar fi presa, revistele de specialitate etc. În аcelași timp, intuiția
poate fi deosebit de utilă.
Totuși, dacă se realizează o cercetare de marketing, este bine să nu se uite că apare o mare diferență
între interesul manifestat față de un potențial eveniment și participarea efectivă. Pot exista rezultate
care să indice un mare entuziasm pentru el, iar în final participarea să se dovedească modestă, după
cum se poate întâmpla și invers. De multe ori, estimarea se realizează prin raționamente de tip
inductiv, pe baza unor evenimente din trecut. Însă starea vremii, traficul, organizarea simultană a
altor evenimente pot da peste cap intențiile de participare, inclusiv estimările inițiale.
 Chiar dacă măsurarea cu exactitate a pieței evenimentelor nu este posibilă , ea se află într-o
continuă dezvoltare. Factorii determinați pentru cerere sunt acumularea de averi și perioadele lungi
de pace , care au determinat creșterea apetitului pentru călătorii , activități recreative, testarea de
noi idei și căutarea de experiențe inedite.
 Pe lângă aceste motive, se regăsesc și cele legate de dezvoltarea transporturilor, a logisticii ,a
tehnologiilor de comunicare etc. Criza declanșată în anii 2007-2008 a generat diminuarea cererii.
 De regulă, cei mai importanți factori care stau la baza cererii de evenimente sunt cei sociali. Ne
referim aici la nevoia de integrare socială, interacțiunile dintre oameni, comunicarea , sprijinul
reciproc etc. Mai mult decât atât , redescoperirea valorilor și tradițiilor, respectarea obiceiurilor
religioase și civice, nevoia de celebrare publică, promovarea stării sociale au dus la o cerere mare
de activități culturale și tradiționale. În plus, în ciuda dezvoltării tehnologiilor moderne de
interacțiune între indivizi, rămâne cerința de comunicare față în față, generată de aspectele
economice, organizaționale , politice , filantropice ale societății, care este satisfăcută doar prin
evenimente.

 Pe
Pe de
de altă
altă parte,
parte, sese poate
poate vorbi
vorbi șiși despre
despre un
un mecanism
mecanism de de autodezvoltare,
autodezvoltare, de de tip
tip spirală:
spirală: cerereа
cerereа
crescută
crescută aa determinat
determinat apariția
apariția de
de firme
firme specializate
specializate care,
care, la
la rândul
rândul lor,
lor, sunt
sunt declanșatoare
declanșatoare de de evenimente
evenimente
,, multiplicând
multiplicând numărul
numărul acestora,
acestora, al
al beneficiarilor
beneficiarilor șiși al
al participanților.
participanților. S-au
S-au creat
creat noi
noi modele
modele de de afaceri,
afaceri,
noi
noi compartamente
compartamente de de consum,
consum, noinoi așteptări,
așteptări, care
care au
au crescut
crescut profitabilitatea
profitabilitatea ,, precum
precum și și interesul
interesul
investitorilor
investitorilor șiși al
al consumatorilor
consumatorilor de de evenimente.
evenimente.

 Așa
Așa cum
cum s-a
s-a afirmat
afirmat anterior
anterior ,, spre
spre deosebire
deosebire dede piața
piața bunurilor
bunurilor fizice
fizice ,, cererea
cererea de de evenimente
evenimente esteeste mai
mai
greu
greu de
de prognozat,
prognozat, inclusiv
inclusiv din
din cauza
cauza motivațiilor
motivațiilor pepe care
care le
le au
au participanții.
participanții. De De cele
cele mai
mai multe
multe ori
ori ,, nu
nu
există
există oo singură
singură motivație,
motivație, cici oo gamă
gamă complexă,
complexă, dificil
dificil de
de analizat,
analizat, identificat
identificat și și clasificat.
clasificat. Deși
Deși s-ar
s-ar
putea
putea spune
spune căcă sunt
sunt argumente
argumente de de ordin
ordin personal,
personal, realitatea
realitatea arată
arată că
că sunt
sunt șiși motivații
motivații de de tip
tip
organizațional,
organizațional, care
care determină
determină căutarea
căutarea dede explicații
explicații dincolo
dincolo dede teoriile
teoriile clasice
clasice de de tip
tip Maslow(
Maslow( în în
concepția
concepția luilui Abraham
Abraham ,, toate
toate acțiunile
acțiunile umane
umane auau ca
ca scop
scop satisfacerea
satisfacerea unor
unor necesități
necesități sau
sau trebuințe,însă
trebuințe,însă
satisfacerea
satisfacerea acestora
acestora se se realizează
realizează conform
conform priorității
priorității lor:
lor: întâi
întâi nevoile
nevoile primare
primare și și apoi
apoi cele
cele de
de ordin
ordin
superior
superior .).) Oamenii
Oamenii participă
participă la
la evenimente
evenimente nu nu doar
doar înîn scop
scop personal,
personal, ci ci și
și în
în folosul
folosul organizațiilor
organizațiilor pe pe
care
care le
le reprezintă
reprezintă sausau din
din alte
alte motive,
motive, așaașa cum
cum reiese
reiese și
și din
din figura
figura 2.1
2.1
Motivații de ordin social
-interacțiune umană
-spiritul de comunitate
-recunoașterea socială
-filantropia
Motivații de ordin organizațional
-vânzări potențiale
-promovarea companiei
-recunoașterea statutului
-sprijinarea comunității
Figura 2.1. Motivații care determină cererea de evenimente
Motivații de ordin psihologic
-relaxare
-identificare de parteneri
-provocări de ordin psihologic
-curiozitate
-pentru mâncare,băutură,distracție
Motivații de ordin personal
-căutarea de noi experiențe
-instruirea
-creativitatea
-ambianța
 Un alt lucru de reținut este cӑ orgаnizatorii nu se adresează unei singure nevoi a
potențialilor participanți, ci sunt obligați să construiască pachete complexe de beneficii, care să
acopere un întreg set de nevoi. Este adevărat că unele activitați vor fi catalogate drept principale,
iar altele vor aduce beneficii sesundare, dar ele se completează și fac diferența.
 Participarea la evenimente este influențată și de costurile pe care trebuie să le suporte
participanții, cum ar fi taxele de participare, cheltuielile de transport, de cazare, pentru
imbrӑcӑmintea potrivită etc. Un alt factor important este nivelul veniturilor participanților. De
exemplu, festivitățile dintr-o comunitate mică au un succes mai mare la public dacă sunt
organizate în ziua de plată a salariilor.
 Pentru a avea o perspectivӑ mai largă, pe lângă cererea curentă, se impune să se analizeze
și cererea potențială, succesul surpriză fiind explicat prin numărul persoanelor participante cu
mult mai mare față de cererea estimată. Cererea este destul de consistentă în această industrie,
însă, trebuie găsit mesajul potrivit pentru creșterea atractivității. Este o miză serioasă pentru
specialiștii în marketingul evenimentelor, motiv pentru care un interes aparte îl au măsurile de
stimulare a cererii și de educare a pieței.
 În același sens, tehnologiile informatice pot sprijini procesul de estimare a interesului publicului
pentru un eveniment sau altul. Se pot realiza cercetări eficiente cu ajutorul instrumentelor bazate pe
comunicarea prin Internet, mai ales în rândul tinerilor. O metoda inovativă este serviciul Demand it! al
eventful.com ", unde fanii au puterea sa influențeze conținutul și locul concertelor de muzică și nu
numai. În sistem sunt înscriși zeci de mii de muzicieni, actori, producători, care primesc informații
privind solicitările și ofertele. În plus, noile tendințe de utilizare a rețelelor sociale au condus la
dezvoltare de instrumente specifice, cum este LinkedIn Events '. Se рoate vorbi astfel despre Social
Event Management.
 Cereri pentru organizarea de evenimente vin și din partea beneficiarilor instituționali, cum sunt
autoritățile publice, firmele, asociațiile și fundațiile, care doresc promovarea unor idei sau a unor
obiective strategice.
 În concluzie, сererea este mereu în schimbare, iar când se ia decizia de a organiza un eveniment
trebuie să se aibă în vedere nu doar piața actuală, ci și tendințele în materie de gusturi , alocare de
resurse, modă etc. Pe de altӑ parte, uneorі, în cadrul unui festival, concert sau alt tip de eveniment se
poate lansa un produs sau serviciu nou.
 2 .2. Tіpuri de organizații din domeniul evenimentelor
 Deși am folosit în titulatura prezentului capitol cuvântul ,, industrie ", trebuie să
spunem că această industrie este extrem de fragmentată, dificil de cuantificat si nu
neapӑrat orientată numai către obținerea de profit financiar. Pe lângă bani,
organizatorii urmăresc, de multe ori, obținerea unor avantaje de ordin social.
 Pe plan mondial, se observă ușor, în ultimele două decenii, o creștere semnifictivă a
numărului de evenimente, de firme specializate de profesioiști, precum și a cererii
pentru evenimente din ce în ce mai sofisticate. Multe dintre activitățile specifice au
existat și înainte, dar în cadrul industriei turismului, o parte dintre tehniciile
managementului evenimentelor fiind împrumutate de aici.
 2.2.1. Organizațiile și managemnetul evenimentelor
 Din studiul pieței românești, efectuat prin Internet, rezultă cu ușurință cât de generoasă
este aceasta, în primul rând datorită creșterii pentru diverse tipuri de evenimente,
numărului încă redus de firme și unei experiențe nu foarte vaste în domeniu. În faza
embrionară, sunt încurajate afacerile de dimensiuni reduse, întrucât nu sunt solicitate
prea multe resurse umane calificative. Prin experiența acumulată și prin știința utilizării
raționale a resurselor altora, firmele se pot extinde, devenind firme de marcă pe piața
evenimentelor. Puține sunt domeniile de activitate în care să se verifice rapid
îndemnul ,,să faci bani cu banii altora’’, în mod firesc, după gândirea sănătoasă de a
câștiga împreună.
 Tipurile de servicii prestate de firmele românești de profit, în primii ani ai apariției lor
și în mediul online, la începutul anilor 2000, erau cele din tabelul 2.1.
Tipuri de Elemente regăsite pe site-uri ale unor firme reale, dar nenominalizate
evenimente Firma A Firma B Firma C Firma D Firma E

Business Recepții, Conferințe, Conferințe, Banchete, Conferințe,

conferințe, seminarii Seminarii, Cocktail,dineuri Prezentări de afaceri
cocktail Congrese, De gală
Cocktail,
Întâlniri de afaceri
Corporate Lansări firme Prânzuri oficiale, Lansări firme Business Lansări de produse,
Și produse, Lansări produse, Și produse, festivități, Anniversary and promoții,
festivități, celebrări ale aniversări, jubilees, ground prezentări de
aniversări, companiei jubilee, breakings, grand modă
jubiliare etc. centenare openings, open
doors, product
launches
Festiv Sărbători: - Sărbători: - -
Crăciun, An Crăciun, An
Nou, Paști Nou, Paști

Team Team building Cursuri training - - Training și sesiuni de

building instruire
Tematic Carnaval(bal - Carnaval(bal - Spectacole,
mascat), mascat), gale și concerte
Halloween, Halloween,
Valentine’s Valentine’s
Day,baluri etc. Day,baluri etc.
Private Private Party - Private Party - Nuntă,
Party botez,aniversare, team
building
Expoziții/ - Expoziții și Tipuri de evenimente - Expoziții și saloane de
manifestări manifestări prezentare
Corporate - - - Power breakfasts, coffe -
meetings breaks,business
lunches, workshops

Tabelul 2.1. Tipuri de evenimente organizate de firme românești

 Între timp, lucrurile s-au schimbat mult, iar alegerea serviciilor de prestart este unul dintre factorii care
asigură succesul firmelor, îndeosebi al celor puternic specializate.
 Firmele care organizează sau prestează servicii specific evenimentelor se regăsesc sub următoarele
forme:
 a) Organizații bazate pe evenimente, cu subcategoriile :
a.1) Organizații care au ca obiect principal de activitate managementul evenimentelor, obiectivul
fiind declanșarea lor și căutarea beneficiarilor;
a.2) Organizații care au alt obiect de activitate, dar au cultura evenimentelor, gestionându-le astfel:
a.2.1) cu persoane autodidacte la nivel de compartimente, cu alte funcții decât cea de management
evenimente;
a.2.2) cu specialiști în managementul evenimentelor, grupați într-un departament distinct, pe care
am putea să-l denumim Departamentul de Evenimente;
a.2.3) prin terți specializați, pe bază de contract, după selecții de oferte;
 b) Organizații care neglijiază evenimentele, fie improvizând câte ceva, fie neorganizându-le; motivul
este lipsa culturii evenimentelor pe plan managerial.
 2.2.2. Organizații din sectorul public.

 Organizațiile de tip a.1 pot fi din sectorul public sau privat, cel puțin la capitolul declanșării / gândirii
evenimentelor. Desfăsurarea propriu-zisă rӑmâne în cea mai mare parte sub controlul sectorului privat, fiind o
activitate comercială destul de profitabilă ", deși se observă și o tendință de implicare serioasă a sectorului
public în acest domeniu.
 În sectorul public se regăsesc următoarele forme instituționale:organisme profesionale sau comerciale
internaționale, departamentale guvernamentale europene sau naționale, organizații naționale de turism,
catering și hoteliere (ceea ce la noi este surprins în sistemul de clasificare CAEN-Clasificare Activităților din
Economia Națională,în secția I- Hoteluri și restaurante)agenții naționale (cum este Autoritatea Națională
pentru Sport și Tineret din România),autorități naționale(cum este Autoritatea Națională pentru Turism la noi),
оrganizații turistice regionale sаu locale, centre de informare turistică, asociații profesionale naționale (de
exemplu exemplu, RBC - Romanian Convention Bureau, Asociația Națională a Organizatorilor Profesioniști
de Conferițe și Expoziții), regionale, locale ș.а. Lor li se adaugă unele organizații cu scop filantropic si
caritabil, care sunt de interes public, precum si comitete sau organisme de voluntari. De asemenea, un rol-
cheie trebuie sa aibă instituțiile de invațământ de toate tipurile, de la școli profesionale, respectiv școli de arte
și meserii, licee de specialitate (vocaționale), până la calificări de nivel universitar.
 Se preconizează сreșterea influenței оrganismelor publice asupra pieței, prin ințierea de evenimente cu
impact social sau asupra dezvoltării turismului și comunităților . Organizațiile profesionale se vor consolida și
interconecta în scopul creșteri și educării pieței, astfel incât să se atingă performanța specifică altor domenii.
 2.2.3. Organizații din sectorul privat

 Odinioară, evenimentele erau la îndemâna mai multor organizații ce dispuneau de o ,,sală mai mare
", o bucătărie și .... bună intenție, ele rezumându-se deseori la nunți si revelioane. În timp, s-au extins
la organizareа petrecerilor pentru zilele de naștere sau alte evenimente familiale.Totul se rezuma la o
sală un pic schimbată, cu flori, baloane, scaune îmbrăcate în culori plăcute ,dând impresia de fast, o
muzică acceptabilă, de regulă, cu o orchestră de cartier, băutură, ceva surprize, fie invitați speciali, fie
o găină sau un purcel la tavă, cu ambalajul de rigoare, un moment cu semiîntuneric, un tort frumos și
alte cele( nu prea multe la număr) – și nunta sau petrecerea era cam gata.
 Acum, lucrurile s-au schimbat mult. Mesele nu mai excelează prin numărul sarmalelor din farfurie,
nici prin dimensiunea fripturii, cі prin extravaganța meniului. Meniul frumos tipărit a început să fie
unul dintre obiectele duse acasă de invitați, pentru a-i impresiona pe cei cărora li se povestește despre
evenimente cu proba la purtător. Invitații sunt tratați cu mai multă atenție; gruparea lor se va face în
acord cu mai multe criterii; efectele luminoase, sonore, surprizele nu trebuie sa lipsească, inclusiv
jocurile de lumini și artificii de la câteva sute la multe mii de euro. S-a ajuns la o complexitate sporită
a cerințelor, dar și la oferte mult mai provocatoare.Toate sunt condiții impuse de piața destul de
dinamică a evenimentelor. Se produc specializări tot mai înguste, deși tendința, la inceputul afacerii,
este de a aborda cât mai multe tipuri de evenimente. Doar timpul dovedește contrariul.
 2.2.4. Evenimentele prin parteneriat public-privat

 Și pentru că tot se poartă parteneriatul public-privat, pentru a vedea forme ale activităților
comune din domeniul evenimentelor, recomandăm o vizită pe site-ul www ifeaeurope.com
(InternationalFestivals & Events Association Europe. Prin asociere se promovează cooperarea
dintre producătorii și furnizorii de evenimente, pe de o altă parte și lumea sponsorilor. Este susținută
colaborarea organizațiilor din sectorul public cu asociații, fundații și companii private. De
asemenea, există programe speciale cu scop educațional si de cercetare stiințifică.
 Sediul este la Sheffield Hallam University, din iunie 2005, deși asociația a fost inființată in 1992.
Cu această universitate, la lași, sub patronajul Universității "Alexandru loan Cuza", in 2005, s-a
desfășurat сonferința internațіonală privind Parteneriatul Public-Privat (PPP). Așadar, de la public-
public, un pas mai departe, la public-privat.
 Сomplexitatea evenimentelor a provoсat apariția unei mari varietăți de companii сare își oferă
serviciile sub diverse forme – prestare directă , închiriere ș.a. Deși acestea sunt în marea lor
majoritate companii private, parteneriatul public-privat poate fi regăsit în activități redate cu 4
cadrane din figura 2.3.
 Generarea de evenimente
 Companii de management evenimente
 Companii de catering pentru evenimente
 Organizatori de petreceri
 Companii de producție
 Proiectanți și contractanți de expoziții și
evenimente teatrale
 Servicii tehnice
 Organizatorii evenimentelor specializate
 Companii prestatoare de servicii multimedia
 Indivizi, comitete de inițiativă și echipe de
voluntari
 Educație și instruire
 
Locuri necesare bunei desfășurări
 Săli/holuri/clădiri/terenuri/închiriate pentru
evenimentele propriu-zise
 Spații pentru bucătărie și servicii de catering
 Spații de cazare
 Spații pentru furnizorii de mâncăruri și
băuturi
 Servicii anexe ale firmelor
 Servicii medicale și de maternitate
 Servicii de informare pentru clienți
 Asistență tehnică
 Colectarea gunoaielor și curățirea spațiului
 Toalete, spălătoare și alte servicii publice
 Parcare
 Securizare
 Arhitectura, peisagistică, decorațiuni
 
Figura 2.4. Tabloul cu 4 cadrane al parteneriatului public-privat în organizarea evenimentelor
Promovarea evenimentelor
 Organizatorii de evenimente individuale și
locurile unde sunt organizate
 Agenții de evenimente sau conferințe
 Agenții de publicitate și reclamă comercială
 Agenții pentru revervări hoteliere
 Agenții de turism
 Birouri de informare a turiștilor
 Organizatori de expoziții
 Agenții de vânzare bilete
 Târguri și expoziții comerciale
 Organizații turistice locale și naționale
 Agenții impresariat artistic
 Agenții de modele
 Agenții pentr evenimente diverse
Servicii antrenate de evenimente
 Servicii de cazare și oferirea spațiilor pentru
desfășurarea evenimentului
 Servicii de fotografiere și înregistrări video
 Servicii de transport și orientare peroane,
transportul bagajelor
 Servicii de tranzit
 Muzicanți și realizatori de divertisemnt
 Companii de turism
 Servicii de inchiriere costumație
 Servicii de închiriere cortri
 Servicii tipografice
 Servicii florale
 Servicii pentru gestiunea bazelor de date
 Servicii pentru jocuri de artificii
 Servicii comerciale și specializate
 Servicii guvernamentale locale și naționale
 2.3. Descrierea principalelor tipuri de organizații din industria evenimentelor
 
 De regulă, pachetele complete de servicii pentru evenimente sunt oferite de urmatoarele categorii de firme:
a) companii de management evenimente;
b) companii de producție ;
c) companii de catering pentru evenimente;
d) organizatori de petreceri și de evenimente specializate;
e) contractori de târguri, expoziții și evenimente grandioase ;
f) furnizori de servicii tehnice și companii multimedia.
 
 In afara lor, există multe alte tipuri de organizații specializate destul de stric, care pot fi angajate pe bază de
contract. Ele produc efectele speciale (lumini, ornamente, flori , ținute de epocă, joсuri de artificii, dans, teatru,
circ ș.a.), dar asigură și servicii de un anumit tip (pază, asistență tehnică, medicală, transport , parcare, siguranța
deplasării, amenajări de corturi- cu tot confortul modern etc.). Pe această pіață apar mari diferențe. Uneori, ele
sunt culturale, alteori antreprenoriale.
 În cele ce urmează, vom efectua o scurtă descriere a principalelor organizații antrenate în domeniul
evenimentelor, conform enumerării anterioare. Apelarea la una sau alta dintre categorii este o decizie care se ia
nu numai în funcție de buget, ci și de experiență, standarde, timpul avut la dispoziție.
 a) Companii de management evenimente
 Aceste companii sunt creații relativ recente, făcîndu-și apariția undeva dupa 1990. Ele sunt antrenate
acolo unde organizatorii doresc evenimente VIP (Very Important Person) sau unde specificul cerut
nu poate fi realizat de oricine. Evenimentele tematice presupun mult profesionalism, încă din etapa
inițierii lor, dar și în stabilirea meniului cu specific zonal sau temporal, alegerea locului, amenajare,
ținuta celor ce servesc la masă sau asigură buna desfășurare a evenimentului. Clientul doar comandă,
iar firma sunt responsabilitatea integrală a evenimentului.

 b) Companii de producție
 Asemenea companii inervin când este vorba despre evenimente pretențioase, cu multe cerințe
tehnice, cu invitați speciali, iar toate depășesc puterile orgănizatorilor sau beneficiarilor. Câteva
exemple mai cunoscute din această calegorie sunt: ​concerele Andre Rieu, cocertele Madonna,
festivalul Cerbul de Aur, festivalul George Enescu, campionatele de fotbal, olimpiadele
internaționale ș.a.
 Rolul companiilor de producție este de a gândi un pachet cuprinzător, în a care condițiile tehnice și specificul
activităților sunt determinate din etape de inițiere și până la instruirea personalului implicat, cu grija scenografiei, a
luminilor, sonorizării ș.a. Pentru a înțelege complexitatea, este suficient să ne gândim la organizarea Jocurilor
Olimpice, la Campionatele Mondiale de Fotbal, cu arene noi sau reconstruite, și totul devine mai clar.
 De regulă, companiile de producție sunt antrenate în următoarele tipuri de activități:
 managementul proiectelor de construcții, în calitate de contractor, pentru realizarea unor clădiri noi, care vor fi utilizate
și după eveniment sau a unor amenajări temporare
 asigurarea decorațiunilor interioare, inclusiv scene, decoruri, cortine, lumini, efecte audio-video
 managementul locului de desfășurare , mai ales dacă aceasta este o piață imensă, o stație de metrou , un aeroport sau o
fostă ,,hală de pește’’, un fost depozit, un vechi castel, o casă memorială, o grădină botanică, o grădină de legume
dintr-o seră-restaurant
 managementul participanților și al audienței de la înregistrare, rezervare locuri și până la deplasare, cazare , bagaje,
mese etc.
 asistență tehnică pentru audiție, traducere în căști, prezentări video și orice alte servicii planificate
 instruirea principalilor actori ( prezentatori, vorbitori ș.a) pentru un control perfect al activităților propuse, dar mai ales
al timpului.

După cum se observă, nu orice fel de companie poate să onoreze solicitări atât de complexe.
c) Companii de catering pentru evenimente
 Acest tip de companii reprezintă o apariție relativ recentă în vocabularul românesc, inclusiv în DEX.
Termenul “catering” are proveniență americană, de la cater , care înseamnă “1) a furniza provizii pentru (un
banchet etc.); 2) a se îngriji de mâncare și băutură (pentru o petrecere)”. Caterer-ul este “1) furnizorul (de
alimente); 2) director sau proprietar de restaurant, hotel etc.”. În WordNet 2.0 al Princeton University, catering
este definit foarte simplu: “providing food and services”, adică furnizarea de mâncăruri și de servicii (de
alimentație publică, n.n.). De la catering derivă numele ocupației, tipul afacerilor de profil, numele locului de
muncă, al unei linii de producție.
 La noi, termenul are mai mult sensul de livrare și servire de preparate culinare și băuturi sau de organizare de
evenimente sociale (nunți, aniversări etc.) și de afaceri (bufete, cocktail-uri etc.) în alte locuri (sedii de firme,
instituții) decât restaurantele, de către unități specializate, la comanda unui client (persoană fizică sau
juridică). În Marea Britanie, dar și în SUA, cateringul reprezintă activitatea de alimentație publică în toată
complexitatea ei.
 În România, abia în 1995 s-au înregistrat primele firme cu obiect de activitate cateringul, desi servicii de acest
tip au existat și până atunci. Consultând site-ul Ghidului Serviciilor – 2015 (www.ghidul.ro), în București,
numai pentru cateringul destinat evenimentelor existau aproape 190 de companii.
Serviciile de catering pot fi oferite în următoarele
variante:
 Cu resurse proprii (ale organizatorilor sau ale locului
de desfășurare);
 Pe bază de contract între proprietarul locului sau
Indiferent de ipostaza în care s-ar afla firma de catering,
organizator și compania de catering;
pentru a avea garanția că va presta serviciile de calitate,
 Servicii ad-hoc, pe baza comenzilor sosite pe diferite este util să găsească răspunsuri la următoarele întrebări:
căi.  Ce eveniment se organizează ?
 O afacere în domeniu poate să fie mică, la nivel de  Ce amploare are ?
familie, cu servicii pentru persoane, familii,
comunități sau organizații, fără să fie solicitată la  Cine organizează evenimentul ?
evenimente grandioase, de genul competițiilor  Este convenabil
sportive internaționale, reuniunilor corporatiste ș.a. ,
la care participă de la zeci de mii până la peste un
 locul de desfășurare ?
milion de persoane.  Ce obiective are evenimentul ?Cine sunt invitații ?
 Câte persoane participă ?
 Ce servicii de catering se solicită ?
 Cât timp este rezervat serviciilor de catering la
întregul program ? ș.a.
 De multe ori, la evenimente foarte mari, de genul sărbătorii religioase a Sf. Cuvioase Parascheva, pentru
cei peste un milion de pelerini sosiți la Iași, serviciul de catering este efectuat de o mare varietate de
ofertanți, de la familii, insituții religioase, instituții publice, fundații, asociații ș.a. până la cele mai mare
companii din domeniu.
 Pentru a avea imaginea complexității și importanței serviciilor de catering în cadrul unui eveniment cu
un număr impresionant de participanți, se pot analiza datele pentru World Youth Day 2011, eveniment
desfășurat la Madrid în perioada 16-21 august. La această ediție (a 26-a) au participat tineri din peste
190 de țări – aproximativ un milion și jumătate -, peste 800 de episcopi și 5.000 de jurnaliști, la care se
adaugă aproape 18.000 de polițiști și persoane însărcinate cu păstrarea ordinii, precum și peste 30.000
de voluntari. Fiecăruia dintre ei i s-au oferit cazare și masă. Acest lucru a însemnat, de fapt, gestionarea
cateringului pentru aproape 11 milioane de oameni-zile !
 A 27-a ediție World Youth Day 2013 a fost devansată cu un an, pentru a se evita suprapunerea cu
Campionatul Mondial de Fotbal din 2014, țara gazdă fiind Brazilia. Festivitățile s-au derulat în Rio de
Janeiro 23-28 iulie, cu participarea a 3,7 milioane de persoane, iar cateringul a fost asigurat pentru 22
milioane de oameni-zile. Cu alte cuvinte, un număr de persoane ceva mai mare decât populația
României a avut asigurată hrana pentru o zi.
d) Organizatori de petreceri și de evenimente specializate
 De regulă, organizatorii de petreceri consituie un segment bine definit al pieței, grupul-țintă fiind
persoanele fizice, iar piața fiind cea a evenimentelor personale. Din categoria evenimentelor
personale ne-a rămas ca reper site-ul www.nunti.ro, dedicat în exclusivitate unaia dintre cele mai
frumoase momente din viața oamenilor, nunta. În afara serviciilor puse la dispoziția celor interesați,
compania din spatele site-ului dă și o probă de generozitate, oferind numeroase sfaturi utile celor
interesați. Merită amintit și numele agenției Bon Mariage.
 Categoria evenimentelor specializate se adresează pieței corporațiilor, instituțiilor, adică persoanelor
juridice de orice fel. Evenimentele specializate, prin definiție, apelează la veritabilii profesioniști și
au domenii foarte clar formulate, de cele mai multe ori acoperind anumite ramuri de activitate pe
plan național sau internațional, din diferite zone culturale, muzicale, sportive, religioase ș.a.
 În final, reamintim că atât evenimnetele personale, cât și cele instituționale, catalogate anterior ca
petreceri, respectiv evenimente specializate, fac parte din lumea evenimentelor – ceea ce constituie
subiectul de discuție al cărții de față.
e) Contractori de târguri, expoziții și evenimente grandioase
 Prin vizitarea www.targurisiexpozitii.ro , am constatat că este vorba despre „o revistă
online de marketing prin târguri și expoziții”, care oferă calendarul din principalele
orașe din România și din Republica Moldova. O primă concluzie: cele mai multe
târguri și expoziții, în cele mai multe orașe, sunt realizate de Camerele de Comerț. În
București este o concurență mult mai mare între companiile de acest gen, dar se
detașează Romexpo SA (www.romexpo.org). La fel, în Cluj Napoca domină Expo
Transilvania. La Iași, AB Plus. La Timișoara, în afara Camerei de Comerț se
evedențiază Expo Vest, iar la Oradea, Expo Varadinum. Așadar, există o piață destul de
bine conturată în această direcție.
 Pe de altă parte, specialiștii spun că evenimentele grandioase, de genul olimpiadelor,
campionatelor mondiale, târgurilor internaționale de mare amploare, nu sunt la
îndemâna oricui.
f) Servicii tehnice și companii multimedia
 Ne întoarcem la nuntă, în special cea din mediul rural. De zeci de ani, gospodarii
inspirați ai satului procurau foi de cort pentru amenajarea, la cerere, a unor corturi de
dimensiuni diverse. Tot ei le instalau, adică asigurau asistența tehnica, inclusiv
iluminatul și decorațiunile interioare. Ulterior, aceiași antreprenori au procurat mese,
scaune, veselă și alte obiecte necesare nunților. Iată un exemplu de servicii tehnice
oferite de-a lungul timpului.
 De regulă, odată cu echipamentul și asistența tehnică puse la dispoziția organizatorilor
de evenimente, multe companii își instruiesc personalul antrenat în buna desfășurare a
acestora. În ultimii ani, echipamentele cele mai solicitate au fost aparatele video, video-
proiectoarele – în general, aparatele de proiecție. Lor li s-au adăugat laptopuri,
calculatoare personale, aparte de emisie-recepție, stații audio, instalații de iluminat și
multe altele. Din ultimă generație sunt tehnologiile multimedia folosite în scopuri
multiple, care le înlocuiesc pe cele “tradiționale”. La această categorie se adaugă
specialiștii din unitățile de profil pentru realizarea jocurilor de lumini și de artificii.
 2.4. Factori de succes sau eșec al firmelor de pe piața
evenimentelor

De cele mai multe ori, succesul firmei sau al departamentului de evenimente este și succesul
personal al celui ce a fost initiator, cu condiția ca el să nu uite trei lucruri, intercorelate, toate
la fel de importante:
 Mediul în care este lansată afacerea;
 Schimbările foarte rapide de pe piața resurselor, îndeosebi materiale, dar și a
tehnologiilor de producere a evenimentelor;
 Educația continuă, pentru acumularea de cunoștințe, competențe și abilități de ultimă oră
în domeniu.
 Așadar, succesul sau eșecul se afla sub influența directă a trei dimensiuni-cheie : mediu –
resurse la modă – educație continua, conform figurii 2.4.
 Mediu excelent
CASETA
SUCCESELOR
Resurse la modă

Pseudeo-educație
Educație continuă

Mediu impropriu
Resurse învechite

CASETA
DEZASTRULUI

Figura 2.4. Trilogia succesului sau

eșecului
În afara celor trei elemente de success, pe o piață convențională mai sunt necesare trei credințe:
 Firma proprie are calități unice;
 Percepțiile clienților, prezenți și viitori, sunt favorabile calităților unice ale firmei, în comparație cu ale
concurenților;
 Pe toate planurile, firma este mai bună decât concurenții.

Literatura de specialitate oferă un ghid al bunelor practice pentru obținerea unui avantaj competitive pe piață, sub
forma următoarelor sfaturi:
 Analiza avantajului competitiv unic al organizației: calitatea ofertei de servicii sau produse, prețul, amplasamentul,
angajații intruiți (educați) și experimentați, reputația siguranța ș.a.;
 Sub anonimat, contactarea telefonică și vizitarea concurenților, pentru a observa cum stau față de firmă la capitolul
calității unice cu care se află în avantaj competitiv. Este necesară o comparație și cu ceea ce se întâmplă pe plan
internațional, pentru îmbunătățirea performanțelor;
 Revizuirea trimestrială a poziției deținute, pentru a adapta planul la ceea ce trebuie făcut;
 Participarea la cât mai multe evenimente ale altor organizații și observarea atât a lucrurilor care plac, cât și a celor care
nu sunt apreciate de participanți. Ele vor fi discutate cu personalul firmei și sintetizate sub forma “lecțiilor încățate”;
 Participarea la conferințe, congrese, simpozioane, ateliere de lucru, târguri, expoziții și alte evenimente naționale și
internaționale, pentru îmbunătățirea cunoștințelor din domeniul de interes, dar și pentru stabilirea diverselor
parteneriate;
 Formarea unei echipe care să se ocupe de găsirea unor resurse externe pentru susținerea evenimentelor, îndeosebi
financiare și umane (voluntari). Atenția se va îndrepta și către fondurile internaționale care acoperă astfel de acțiuni;
 Nu se vor divulga informațiile confidențiale despre contractele sau subcontractele încheiate cu alte companii, care
ajută la finalizarea evenimentelot, nici măcar angajaților firmei. Mai mult, se va folosi clauza de confidențialitate
din contractul individual de muncă, astfel încât propriul personal, format de-a lungul anilor, să nu ajungă
concurentul firmei;
 Încheierea de contracte pe perioade cât mai lungi cu companiile co-organizatoare de evenimente, pentru a se
asigura exclusivitatea pe un anumit segment;
 Monitorizarea continuă a evenimentelor de pe piața pe care acționează firma, crearea unei agende a tuturor
evenimentelor comunității sau domeniului de interes;
 Evitarea organizării evenimentelor în același timp cu cele ale concurenților mai puternici. Dar și, invers, derularea
evenimentelor simultan cu cele ale concurenților mai slabi. Ambele cazuri sunt justificate de piața concurențială;
 Evitarea transformării firmei în una care face de toate, dar de calitate îndoielnică. Important este să-și câștige
reputația de companie care prestează servicii la standarde înalte;
 Să dețină rolul de declanșator al unei cereri continue pe piața unde activează.
Lista de recomandări este una de consolidare a poziției pe piață. Ea este necesară în orice moment din
viața evenimentului, instituindu-se un Crez al firmei.
 PROF Management Evenimente
Funcția care presupune participarea colectivă, cu scopul:

celebrar
educare marketing reuniuni
e

Titlul Profesional Manager Evenimente

Persoană responsabilă cu:
cercetar proiectar planificar
controlul
ea e e

Evaluarea
evenimentelor
 2.5. Profesionalizarea
managementului evenimentelor
Așa cum am văzut în capitolul 1, preocupările pentru profesionalizarea managementului
evenimentelor sunt mult mai recente, deși acestea se organizează de mii de ani. Practic, în 1988,
în cadrul lucrărilor Societății Internaționale de Evenimente Speciale a fost anunțată constituirea
Certified Special Events Professional – CSEP (Specialiști Autorizați în Evenimente Speciale).
Acest organism trebuia să studieze o mare varietate de programe de certificare pentru a-l stabili
pe cel care va defini cât mai corect profesia de specialist în evenimente. Ca orice calificare
profesională liberală, și aceasta are definite trei caracteristici:
 Profesia trebuie să aibă un manual propriu pentru formarea profesională;
 Profesia trebuie să aibă propriile standarde, dobândite și dovedite prin procesul de certificare;
 Profesia trebuie să aibă un cod acceptat de conduită și etică profesională.
 Profesia de specialist în managementul evenimentelor îndeplinește cele trei condiții. De-a lungul
timpului, în diferite țări, s-au constitui posturi speciale pentru managemnetul evenimentelor. Încă
nu se poate vorbi de o standardizare internațională , ci doar despre o tendință de uniformizare a
standardizărilor.
 Se poate efectua o comparație cu sistemul nostru de profesii, prin consultarea Clasificării
Ocupațiilor în România, realizată în 1992, cu actualizare continuă. Oricum, sub diverse
denumiri, se regăsesc o mulțime de profesii care să corespundă cerințelor din domeniul
managementului evenimentelor. Doar cu titlu de exemplu, prezentăm, cu totul aleator, câteva:
administrator hotel, administrator piețe și târguri, agent reclamă publicitară, organizator
activitate turism, organizator prestator servicii, organizator târguri și expoziții, ospătar (chelner),
șef agenție oficiu turism, bucătar, bucătar-șef, cameristă hotel ș.s.
 Preocupările de zeci de ani s-au orientat către crearea condițiilor necesare pentru formarea unor
veritabili manageri de evenimente. În urmă cu mii de ani , evenimentele s-au derulat sub
controlul unor persoane din cetate sau comunitate, deseori cu un profesionalism demn de
invidiat. Evenimentele mici erau gestionate de persoane fără prea multă experiență în domeniu.
 De exemplu, nunțile din Imperiul Roman sub controlul familiior celor doi miri. De regulă, mama miresei
coordona totul, ajutată de vicar, preot și alte oficialități religioase. Inelul era dat de viitorul mire cu un an
înaintea nunții, ca semn al legăturii de logodnă. Până la finele secolului al doilea, inelul nu se oferea în
ziua nunții. Mai mult, familiile celor doi tineri oficiau cununiile, nu preotul. Contractul legal de căsătorie
era semnat tații mirelui și miresei, Mâinele celor doi nu erau unite de preot, ci de o femeie căsătorită,
numită pronuba. Oricum, până pe la mijlocul secolului al XIX-lea, în perioada victoriană a Angliei,
experții în evenimente, mai ales nunți, erau maeștrii de dans.
 În perioada antică, Jocurile Olimpice ale grecilor, începute în anul 776 î. Hr. , luptele gladiatorilor greci și
romani, îndeosebi cele de la Colosseumul din Roma, urmărite de 75.000 spectatori acum 2.000 ani, nu
puteau fi gestionate decât de veritabile organizații specializate în managementul evenimentelot.
 De regulă, managerii evenimentelor au printre atribuții identificarea evenimentelor, inițierea,
coordonarea și promovarea lor, respectarea aspectelor juridice și etice, dar și managementul riscurilor la
care sunt expuse.
 Edificator este modelul lui Goldblatt, conform figurii 2.6, care reunește termenii specifici
managementului evenimentelor, ca domeniu profesional.
 Subdomenii de specializare
Evenimente civice Adunări Expoziții târguri și festivaluri

ospitalitate excursii, ca forme de premiere întruniri și conferințe

evenimente comerciale reuniuni evenimente din viața

oamenilor evenimente sportive turism

Susținătorii (STAKEHOLDERS)
Persoane sau organizații care investesc financiar,
politic, emoțional într-un eveniment.

Figura 2.6. Termeni specifici profesiilor din domeniul

managementului evenimentelor
 2.6. Impactul industriei evenimentelor asupra
dezvoltării comunităților
În cazul evenimentelor mari, ce implică comunitățile locale, atât pentru organizatori și sponsori, cât și pentru
autoritățile publice este important să se poată cuantifica impactul economic, social, cultural, politic ș.a.m.d. asupra
comunității, pentru a realiza o comparație cu investiția făcută. Inițiatorii și organizatorii trebuie să prezinte datele
financiare, dar mai ales efectele nefinanciare ale evenimentelor. Înainte ca evenimentele să fie considerate afaceri,
scopul lor a fost de celebrare, de facilitare a interacțiunilor interumane, de conviețuire în comunitate, de transfer
cultural și acoperire a unor cerințe sociale. S-a creat astfel o nevoie indusă de evenimente, care a dus la
dezvoltarea unui nou domeniu socio-economic.
 Impactul economic trebuie analizat și din perspectiva beneficiilor pentru companii și sponsori care doresc
avantaje comerciale cât mai mari din investițiile făcute. Sponsorizarea evenimentelor a devenit una dintre cele
mai rapide forme de marketing prin care se atinge publicul-țintă. Rata de creștere a cheltuielilor cu
sponsorizările este mai mare decât cea a investițiilor în publicitatea tradițională și în campaniile de vânzări.
 Un alt tip de impact de care se va ține cont este cel politic. Participarea la un eveniment devine utilă pentru
situația politică a unei persoane, în atingerea unor obiective electorale. Mulți politicieni participă la diverse
competiții sportive sau caritabile cu scopul de a fi asociați cu celebrități din domenii non-politice și de a obține
avantaje de imagine. Aceste evenimente, cu participarea semnificativă, urmăresc să demonstreze devotamentul
pentru atingerea unor obiective comunitare și sunt asimilate unor tehnici de comunicare publică de mare efect.
 Se constată că derularea unor evenimente într-o comunitate poate conduce la creșterea stimei de
sine a locuitorilor și a mândriei civice. Deschiderea, în 2011, a Pasajului Basarab și a
Stadionului Național Arena București sunt două exemple în acest sens, prin care s-a dorit să se
marcheze finalizarea unor investiții publice majore.
 Instrumentele tradiționale de marketing, precum publicitatea și campaniile de vânzări, ajung pe
piețele de consum din ce în ce mai fragmentate, cu multe mesaje, sub diferite forme. Însă
sponsorizarea este văzută ca un mijloc prin care se evită acest dezavantaj, pentru că permite
sponsorilor să identifice și să selecteze un public-țintă bine definit și să se apropie de client. Cu
alte cuvinte, se găsesc mulți potențiali clienți într-un singur loc, pentru a le oferi trăiri legate de
firmă. Asocierea unui brand cu un eveniment, prin intermediul unei sponsorizări, permite
firmelor să câștige interesul consumatorilor.
 Se poate observa, deci, că evenimentele au un impact semnificativ asupra afacerilor și
comunităților, iar pentru organizatori ele reprezintă o sursă suplimentară de venituri.
 Organizatorii au ca obiectiv să transforme evenimentele în afaceri profitabile, dar, pe lângă
aspectul pragmatic, ele vor avea și efecte de stimulare, de multiplicare, determinând creșterea
economică. Nu este de neglijat faptul că, de multe ori, evenimentele mari generează
îmbunătățirea imaginii orașului sau comunității. Câștigurile de imagine, întărirea brandurilor
orașelor pot aduce beneficii pe termen lung, dacă sunt atent utilizate.
 Evenimentele pot reprezenta o soluție de atragere a turiștilor, mai ales când comunitatea nu
dispune de atracții turistice naturale, istorice sau culturale deosebite. Strategia solicită și resurse
pe măsură pentru a deveni funcțională, ca: infrastructura turistică (hoteluri, restaurante, străzi,
aeroporturi), personal specializat, forme de relief atractive, condiții meteorologice prielnice etc.
În urma derulării evenimentelor, rămân, în proprietatea sau uzul comunității, infrastructurii ce
pot fi folosite în scop turistic sau care pot da un plus de valoare orașelor. Spre exemplu, Parisul
s-a îmbogățit după ce a fost creat Turnul Eiffel ca poartă de intrare Expoziției Universale din
1889. Un alt exemplu, mai apropiat de timpurile noastre, îl constituie Barcelona, cae s-a
transformat, s-a reinventat sub influența creațiilor artistice ale marelui Gaudi (1852-1926), dar
și ca urmare a Olimpiadei din 1992, devenind astăzi un centru de atracție turistică urbană de top
mondial.
 Dar evenimentele nu au întotdeauna efecte benefice asupra unei comunități. Deși nu este o
situație des întâlnită, un eveniment foarte mare, organizat într-o comunitate mică și nepregătită,
poate duce la probleme de imagine. De aceea, alegerea locului este o mare responsabilitate, atât
din perspectiva inițiatorilor, cât și a organizatorilor.
 Desfășurarea evenimentelor are efecte directe, prin investițiile făcute în comunitate,
locurile de muncă create, taxele plătite etc. , și indirecte , care pot fi chiar mai mari decât
primele. În general, efectele economice sunt greu de cuantificat cu exactitate, dar există
metode pentru determinarea lor, metoda cost-beneficiu sau cea a multiplicatorului
economic fiind două dintre ele. Este necesar să se ia în calcul și câștigul realizat la nivel de
imagine, precum și cheltuielile făcute de participanți în afara evenimentului (cazare,
mâncare, transport, suveniruri). Printre beneficiarii acestor efecte se vor număra hotelurile,
restaurantele, muzicanții, barurile, cafenelele, micii comercianți, firmele de taximetrie etc.
 Un astfel de context a fost generat de vizita Papei la Zilele Mondiale ale Tineretului de la
Madrid, din august 2011, care a atras numeroși pelerini, a stimulat economia locală și a
avut un puternic impact asupra moralului populației, astfel încât efectele benefice au
depășit resursele publice consumate.