APTITUDINILE 

Adam Nicoleta-Anastasia 
Marțian Alexandra 
Plămadă Ana-Maria
Sav Ionela-Nicoleta 
• Disciplina: Psihologie 
• Unitatea de învățare: Structura și dezvoltarea personalității 
• Subiectul: Aptitudinile 
• Tipul lecției: de transmitere și asimilare de noi cunoștințe 
• Obiectiv fundamental: să înțeleagă, din punct de vedere psihologic,
principalele concepte cu privire la aptitudini. 
Obiective operaționale: 
- să definească aptitudinile, ținând cont de ideile generate în timpul brainstorming-ului; 
- să compare aptitudinile, capacitățile și talentele, luând în considerare informațiile discutate la
clasă; 
- să diferențieze inteligența teoretică de inteligența practică, pe baza aplicației parcurse; 
- să exemplifice situații personale în care au făcut față unor situații noi, ținând cont de explicațiile
oferite de profesor; 
- să alcătuiască schema informațiilor a Teoriei genetice, utilizând textul de pe bilete; 
- să caracterizeze Teoria bifactorială, pe baza informațiilor expuse de profesor; 
- să formuleze opinii referitoare la valorile prag ale coeficientului de Inteligență,  ținând cont de
sugestiile cadrului didactic; 
- să sintetizeze informațiile despre aptitudini, folosind conceptele discutate la clasă. 
• Strategii didactice: 
· Metode și procedee didactice:  conversația introductivă, conversația euristică,
exercițiul, brainstorming, expunere, explicația, joc de rol, instructajul,
problematizarea, metoda R.A.I., Mozaicul, învățare prin cooperare, Bula Dublă,
Ciorchinele; 
· Mijloace   de  învățământ: scheme ale Teoriei factoriale (Anexa 1), imagine
cu animale (Anexa 2), bilete cu informații pentru metoda R.A.I., telefoane
mobile, bilete cu informații din manual despre cele 4 stadii de dezvoltare
propuse de Piaget, tabel cu itemi (Anexa 3), schema pentru metoda Bula Dublă
(Anexa 4), schema pentru metoda Ciorchinele (Anexa 5), chestionar Inteligențe
multiple (Anexa 6), flipchart, marker, bilete de culoare verde și galben; 
· Forme de organizare: frontal, individual, pe grupe. 
MOMENTELE LECȚIEI 

• Managementul clasei 
• Activarea informațiilor anterioare  
• Discuții premergătoare 
• Anunțarea lecției/schema informațiilor 
• Predare-învățare-evaluare 
• Consoliadarea informațiilor
• Sarcină individuală de învățare 
• Feedback final 
 Administrarea unui test de tip QUIZ cu 4
ACTIVAREA întrebări despre conceptele generale ale lecției
INFORMAȚIILOR anterioare și anume Temperamentul: 
ANTERIOARE 
https://quizizz.com/admin/quiz/5feda40e89a96
4001b882030
  DISCUȚII
PREGĂTITOARE/INTRODUCEREA ÎN
LECȚIE

    Începem prin a-i ruga pe elevi să ridice mâna cei care se consideră a fi buni la

mimă, la explicat/vorbit și la desen. Invităm 3 voluntari (pentru fiecare

activitate din cele 3 - vorbit, mimat, desenat) din clasă să jucăm puțin
Activity - în prima tură de joc cei care s-au anunțat a fi buni la mimă vor face
activitatea de mimă, cei buni la vorbit vor face activitatea de explicare, iar cei
buni la desen vor face activitatea de desenat; în a doua tură de joc, fiecare
face o activitate diferită față de cea la care se considerau a fi buni. Voluntarii
fac activitățile de pe cartonașe, iar ceilalți elevi ghicesc. Vom observa,
jucându-ne, că unii elevi se descurcă mai bine la mimă, alții la desen, iar alții
la explicat. Astfel, deducem că  în lecția ce urmează vom vorbi despre
APTITUDINI. 
APTITUDINILE

Prin conversație euristică, îi rog pe elevi să mă ajute să construiesc o

definiție a aptitudinilor, folosind metoda brainstorming-ului (asaltul
de idei). Fiecare elev care spune o idee va fi invitat în fața clasei
pentru a o scrie pe flipchart. 

Aplicație: Prin intermediul conversației euristice, a exercițiului și a

expunerii le spun elevilor că am câteva imagini cu personalități
marcante din diferite domenii. Le explic că trebuie să  încerce să
intuiască ce aptitudini are fiecare. În caz că au nevoie de ajutor, le fac
o descriere scurtă despre cine a fost acea personalitate.
Personaliățile sunt: John F. Kennedy, Nicolae Iorga, Daniel Goleman,
Nadia Comăneci, Nick Vujicic, Pitagora.
TALENTUL. CAPACITATEA
Întrebare: Considerați că există vreo diferență între aptitudine și
talent? Care?

Pe baza întrebării se va deduce și definiția talentului, trecându-se

tot pe flipchart.
Aplicație: Îi rugăm apoi să ne spună reprezentanți pentru diferite
talente: talent muzical, pictură, actorie, scriere, regie de film etc.  melodioasă, iar prin faptul că ia ore de canto, se
Strategii folosite: conversație euristică, exercițiul.
• Folosind conversația euristică și demonstrația,
ilustrez următorul exemplu:
• Dana are aptitudini muzicale, are o voce frumoasă,
implică în serbările școlare și cântă chiar și în timpul
liber, ea și-a consolidat si mai bine aceste aptitudini
muzicale, le-a pus în practică și astfel a dobândit
capacitatea de a cânta melodii cu tonalități variate. 
• Apoi îi provoc să aducă exemple similare.
 INTELIGENȚA
• Conversație euristică: Începem prin a le spune elevilor proveniența cuvântului: latinescul inter-
legere care reunește douã înțelesuri: a discrimina, a disocia și a pune laolaltã, a lega.
• Pe baza acesteia ii provocam la brainstorming pentru a deduce definiția, invitându-i să își scrie
ideile pe flipchart, până când se ajunge la definiția corectă.
• Exercițiu, problematizare:  Împart clasa în 2 echipe și le explic că o echipă va juca rolul unor
matematicieni care au o problemă de rezolvat, iar cealaltă echipă joacă rolul unor bucătari
pricepuți care întâmpină dificultăți în prepararea unui tort aniversar.  De asemenea, în cadrul
fiecărei echipe vor exista câte trei observatori care vor încerca să identifice și să supravegheze
stilul de muncă al fiecărei echipe. Situațiile sunt construite în așa fel încat una să solicite
inteligența practică, iar cealaltă pe cea teoretică, acestea sunând în felul următor:
INTELIGENȚA TEORETICĂ VS PRACTICĂ

• Problema matematicienilor: Andrei vrea să • Problema bucătarilor: Sunteți bucătarii de la

umple un bazin cu apă, dar pentru că nu are
furtun trebuie să se descurce cu o găleată de 10
și una de 8 litri. Bazinul are 3 m lungime, 1.5 m
lățime, 1 m adâncime. Întrebare: De câte găleți
de apă este nevoie? Câte ture de la bazin la
robinet (și invers) e nevoit să facă pentru a
îndeplini sarcina?
cantina școlară și trebuie să pregătiți un tort
aniversar. Aveți de preparat blaturile, crema și
glazura, și de ornat tortul cu fructe. La
prepararea cremei observați că la un moment
dat aceasta nu se leagă, s-au separat dintre
ingredientele puse și crema nu arată ca de
obicei. Cum rezolvați situația?

Problematizare: După ce fiecare echipă are  un timp alocat rezolvării, se vor compara cele două situații  (pe
baza observațiilor: mod de abordare, etape, strategii etc) și se vor extrage diferențe. După aceasta, pe baza
concluziilor fiecărei echipe se vor diferenția cele două tipuri de inteligență care au fost implicate în rezolvarea
problemelor.

Pentru a le explica elevilor următoarele
concepte ne vom folosi de o ”minge” de
hârtie care va fi pasată între elevi astfel cel
care prinde mingea va citi textul pe care îl
va primi și întrebarea de la sfârșitul
textului și să paseze mingea unui alt coleg
care va trebui să raspundă la întrebare și să
citească următorul text 
Cunoștințe factuale versus cunoștințe
procedurale
• Noțiunea de volum al cunoștințelor se referă la ce
știm – denumite și cunoștințe  factuale dar și la ce
știm să facem  – denumite cunoștințe procedurale.
• Întrebare: Putem să considerăm că o persoană cu
un volum mai mare de cunoștințe este
mai inteligentă ca o persoană cu un volum mai
mic de cunoștințe? Argumentați.
 Viteza gândirii  Rezolvarea de probleme/
rezolvarea situațiilor  noi 
•  Majoritatea probelor de inteligență și • Rezolvările situațiilor neprevăzute  sunt
școlare sunt limitate de timp, astfel cei care au o considerate reprezentative pentru definirea
gândire rapidă și bună obțin rezultate mai bune. comportamentului inteligent prin folosirea
Viteza gândirii este o măsură a inteligenței. adecvată a informațiilor în situații concrete.
Faptul că cineva care posedă aceleași informații  Pornind de la aceleași informații, în aceleași
ca și cei din jur reușește să gândească mai situații, oamenii obțin performanțe diferite.
repede denotă ușurință în manipularea
informațiilor și aceasta îi asigură succesul. • Aplicație: Dați exemple de o situație neprevăzută 
în care ați găsit rapid o rezolvare la care poate nu s-
• Întrebare: Putem spune că cel care este au gândit ceilalți
mai rapid în gândire este mai
inteligent? Argumentați.
 Succesul școlar  Rolul societății
• Inteligența poate fi măsurată prin succesul
școlar, considerat o recunoaștere oficială a acesteia.
Cu cât cineva are un succes școlar mai mare cu atât
este considerat mai inteligent. Dar nu tot timpul
succesul școlar corelează cu performanțele
profesionale viitoare, există numeroase personalități
care nu au avut rezultate strălucite în școală: Mircea
Eliade, Albert Einstein, Thomas Edison.
• Întrebare: 1. Ce înseamnă succesul școlar pentru tine?
• 2. Crezi că ai nevoie de inteligență pentru a reuși
la școală?
• Termenul de inteligență are multe conotații culturale și sociale.
De exemplu, într-un sat pierdut din Africa, să fi inteligent
înseamnă aptitudini de vânătoare deosebite, pentru europeni
inteligența poate însemna integrarea într-o categorie socio-
profesională bine cotată. Vedem, așadar, că Inteligența poate
avea sensuri diferite în funcție de cultura și societatea în care
trăiesc oamenii. Conform acestei idei, termenul de Inteligență
se referă la folosirea eficientă a resurselor mediului în care
trăim sau la obținerea unui statut, a unei poziții față de ceilalți
membrii ai societății.
• Întrebare:  1. Construiți o definiție a inteligenței bazată pe
informațiile citite din biletele anterioare. 
• 2. Dați exemple similare celor din textul citit în care se
regăsesc aceste diferențe culturale ale Inteligenței.
 Conversație euristică: asimilare & acomodare (informația
nouă este încadrată în cea deja existentă și se creează noi
informații => organizarea cunoștințelor și a
comportamentelor)
TEORIA Metoda Mozaic:

GENETICĂ 1. Atribuirea materialului de lucru grupurilor formate (4 elevi)

2. Anunțarea sarcinii de lucru și lucrul individual
3. Alcătuirea grupurilor de experți și lucrul în grupe
4. Revenirea în grupurile inițiale

O scurtă evaluare prin care elevii să-și demonstreze însușirea

materialului printr-o discuție la clasă, ghidată de cadrul
didactic.
 TEORIA FACTORIALĂ
A INTELIGENȚEI
  Le prezentăm elevilor schema teoriei factoriale a
inteligenței și, plecând de la aceasta, le explicăm faptul că 
Charles Spearman a fost un psiholog britanic care a studiat
performanțele diferitor persoane în îndeplinirea unor sarcini
și a descoperit că performanța unei persoane la o singură
sarcină corelează pozitiv cu cea de la celelalte sarcini.
Astfel, rezultă ideea lui Spearman că toate sarcinile au ceva
în comun și anume factorul g (general). 
Fiind esențial în toate sarcinile, acest factor g a fost considerat cel mai important aspect al
inteligenței. Pe lângă acesta, s-a constatat existența și altor factori s (specifici), diferiți de la
o sarcină la alta.

Concluzionând, această teorie abordează  inteligența ca
o aptitudine generală (factorul g) rezultată din combinarea într-
o anumită măsură a mai multor aptitudini specifice (factori s).
 Folosindu-ne  de schema
alăturată le prezentăm cei 7
factori specifici numiți
abilități mentale primare pe
care i-a identificat psihologul
american L.L. Thurstone ca
fiind elemente de bază  ale
inteligenței. 
 Cu ajutorul CONVERSAȚIEI EURISTICE și
PROBLEMATIZĂRII vom discuta împreună cu elevii despre
fiecare aptitudine specifică, încercând să răspundem împreună
la întrebări precum:

Pentru ce profesie ar fi cel mai valorificată o anumită

aptitudine sau alta?
Ce  înseamnă fiecare aptitudine? 
Ce ne vine în minte când ne gândim la o anumită aptitudine?;
Cât este de importantă o anumită aptitudine sau alta?
Există o aptitudine mai importantă decât toate celelalte?
 TEORIA INTELIGENȚELOR
MULTIPLE 

Metodele didactice utilizate:

•  EXPUNERE
•  PROBLEMATIZARE
•  CONVERSAȚIE
 EURISTICĂ
        Le arătăm elevilor această imagine și  îi lăsăm să își exprime

opiniile. Observăm că în imagine sunt prezente animale diferite

cărora li se cere “în scopul unei selecții cinstite” să rezolve aceeași

1) INTELIGENȚA LINGVISTICĂ 
INTELIGENȚA LOGICO-MATEMATICĂ; probă de examen și anume să se cațere în copac. Așadar, după ce
INTELIGENȚA SPAȚIALĂ;
elevii își exprimă câteva păreri, le sumarizăm/tragem împreună
INTELIGENȚA MUZICALĂ;
INTELIGENȚA CORPORAL-KINESTEZICĂ; concluzii precum, ideea că, deși peștele nu poate să se cațere în
INTELIGENȚA INTERPERSONALĂ;
copac, nu putem spune că este mai puțin inteligent decât maimuța
INTELIGENȚA INTRAPERSONALĂ;
deoarece acesta poate să respire sub apă, fapt ce maimuța nu îl poate

face (de exemplu); în acest sens, construim conceptul de la baza

teoriei inteligențelor multiple a lui Gardner: nu există un singur tip

de inteligență, ci, cel puțin 7 tipuri distincte de inteligență. 

Pentru a înțelege mai bine la ce se referă fiecare tip de inteligență le expun câteva comportamente specifice observabile care
evidențiază un anumit tip de inteligență  pe care o persoană îl poate considera că îl are la un nivel "forte"

Inteligența  persoane
 persoane care
cu
care utilizează
utilizează
cu ușurință limbajul
ușurință limbajul
dețin
dețin un
un vocabular
vocabular bine
dezvoltat; povestesc
dezvoltat;
bine
povestesc ca
ca să
să
lingvistică
verbal
verbal pentru
pentru aa exprima
exprima explice
explice
idei
idei

inteligența persoane
persoane care
care folosesc
folosesc rezolvă și compun
rezolvă și compun
înțeleg
logico- analogia
analogia pentru aa explica,
pentru
creează
creează modele
sintetizează
explica,
modele și
și
probleme;
probleme; înțeleg relațiile
de
de dependență
relațiile
dependență și și
sintetizează prin
prin formule
formule cauzalitate
cauzalitate
matematică
percep
percep vizual
vizual corect
corect din
inteligența  persoane
 persoane care
la
care apelează
apelează
la reprezentări vizuale
reprezentări vizuale și
și
diferite
formează
unghiuri;
diferite unghiuri;
formează unun model
model
din

desenează
desenează pentru
pentru aa
spațială explica
explica ceva
ceva
mintal
mintal al lumii spațiale
al
operează
lumii
operează cu
spațiale și
cu acesta
acesta
și

dovedesc
dovedesc sensibilitate
sensibilitate la
la
inteligența persoane
persoane care
care creează
creează
sunete
sunete și
și capacitate
diferențiere
capacitate de
de
diferențiere aa sunetelor
sunetelor în
în
melodie
melodie și
și ritm mediu;utilizează
muzicală ritm mediu;utilizează
instrumente
instrumente muzical-
ritmice
ritmice
muzical-
 inteligența   persoane care
controlează  mișcarea, mimează cu ușurință;
corporal- manifestă o bună
coordonare a mișcărilor
dansează; participă cu
plăcere la jocuri de ro
kinestezică fine

manifestă sensibilitate și
inteligența persoane care rezolvă
probleme prin
atenție față de
comportamentele,
colaborarea și atitudinile, sentimentele
interpersoanală interacțiunea cu ceilalți și motivele celor din jur;
cooperează în grup

inteligența  persoane care se cunosc

pe sine; își exprimă și își
își urmăresc și își
analizează acțiunile
intra-personală conștientizează emoțiile (introspecție)
MĂSURAREA INTELIGENȚEI
Testul de inteligență Binet-Simon:  Aduc la clasă câțiva itemi scoși pe foi, îi disribui prin
clasă pentru a fi analizați. Le explic utilitatea testului, adică că a fost conceput în Franța
pentru a se distinge copiii cu retard mental de cei cu o inteligență normală. Le vorbesc
despre vârsta mentală
Aplicație: Am o serie de itemi pe bilețele, iar elevii trebuie să extragă câte un bilețel și să
încerce să estimeze vârsta mentală corelată cu sarcina din itemii respectivi. Eu voi
confrunta răspunsurile lor cu tabelul meu de itemi, unde îi am repartizați pe vârste.
Le vorbesc apoi despre testul IQ și le spun că măsoară raportul dintre vârsta mentală și cea
cronologică, având diferite valori în procente, iar scorul reprezentând nivelul de dezvoltare
mentală.

Pornind de la ideea că un scor iQ de 100 indică raportul egal între cele două vârrste, se va
desfășura următorul exercițiu, făcându-se apel la conversația euristică: 
Elevii sunt încurajați să vorbească între ei, să se consulte, să facă schimb de idei și
argumente a.î. să ajungă mai aproape de valorile prag ce denotă supra/subdezvoltare sau
normalitate.
 Distincția:
• Teste de aptitudini: măsoară potențialul unei persoane
TESTE DE de a efectua un anumit tip de sarcini. 
APTITUDINI VS • Teste de capacitate: măsoară nivelul de cunoștințe
TESTE DE (performanța) pe care o persoană le are deja într-un
domeniu.
CAPACITATE 
În practică, diferențierea e dificilă. Exemplu:
• aptitudine bună de raționament verbal => avantaj la
orice probă de capacitate (presupun înțelegerea
sarcinilor și a instrucțiunilor)
• un număr mai mare de cunoștințe => succes în cazul
unei probe de aptitudini verbale
CONSOLIDAREA
CUNOȘTINȚELOR
:
BULA DUBLĂ:
CONȚINUT DE ÎNVĂȚARE:
TEORIA FACTORIALĂ ȘI TEO
RIA INTELIGENȚELOR MULT
IPLE
CONSOLIDAREA
CUNOȘTINȚELOR
:
CIORCHINE
SARCINI PENTRU Parcurgerea chestionarului de Inteligențe multiple,
identificarea inteligențelor predominante și selecția a
ÎNVĂȚAREA minim 3 meserii/profesii care să valorifice acele
INDIVIDUALĂ inteligențe. Discutarea lor la ora următoare de Psihologie.
 Clarificarea întrebărilor + exemple din propria experiență
Bilete verzi: ce le-a plăcut la lecție, ce li s-a părut
FEEDBACK FINAL interesant;
Bilete galbene: ce nu le-a plăcut și sugestii despre cum ar
putea fi îmbunătățit procesul de predare-învățare.
Aprecieri globale, individuale și la nivel de grup.
MULȚUMIM!