Stabilirea nevoilor de vitamine si

minerale in sarcina
 O alimentație echilibrată este o componentă importantă a unui stil de viață
sănătos și a unui copil sănătos.
 Cel mai bun moment pentru a revizui starea nutrițională și pentru a face
modificările adecvate este înainte de concepție.
 Un moment foarte important al dezvoltării fetale este în primele câteva
săptămâni de sarcină, deoarece toate sistemele majore ale corpului fetal sunt
în curs de formare și dezvoltare rapidă.
 Este posibil ca multe femei să nu-și dea seama că sunt însărcinate în acest
moment.
 Obiectivele alimentatiei
sănătoase pe timpul sarcinii:
 sa contina toate substantele nutritive in proportii optime(proteine, lipide,
glucide, vitamine si minerale)
 sa contina toate categoriile de alimente (cereale si derivate din cereale,
carne si preparate din carne, lapte si derivate din lapte, oua,legume, fructe,
grasimi vegetale)
 sa nu aduca sare in exces pentru a preveni instalarea edemelor, cresterea
tensiunii arteriale, complicatii cardiace
Obiectivele alimentatiei sanatoase pe
timpul sarcinii:
 sa nu depaseasca necesarul nutritional pentru a nu predispune la
cresterea nejustificata a greutatii si instalarea obezitatii
 sa nu contina alimentele care ar dauna dezvoltarii intrauterine a fatului
(E-uri, substante chimice toxice)
 sa influenteze pozitiv evolutia intrauterina a fatului
 Obiectivele alimentatiei sanatoase pe
timpul sarcinii:
 sa acopere necesarul energetic din timpul travaliului si recuperarea
fizica din perioada de lauzie
 sa influenteze pozitiv instalarea secretiei lactate si calitatea laptelui
matern, stiut fiind faptul ca laptele matern este cel mai complet
aliment pentru noul nascut (contine: proteine, acizi grasi esentiali
omega3 si omega 6, glucide, vitamine: A, B, C, K, saruri minerale:
Na, K, Ca, Mg), cel mai usor digerabil, dar si cel mai ieftin lapte.
 Obiectivele alimentatiei sanatoase pe
timpul sarcinii:
 Sa mentina greutatea in limitele normoponderalitatii (BMI = 18,5-
24,9kg/m²) si sa previna instalarea obezitatii (BMI≥30kg/m²)
 Sa mentina tensiunea arteriala in limite normale (TA sistolica ≤120 mm
Hg, TA diastolica<80 mm Hg)
 Sa mentina un nivel normal al glicemiei à jeun sub 100mg/dl
 Necesarul caloric si cresterea ponderala

 Cresterea ponderala este absenta sau minima in primele luni – nu se

recomanda suplimentare calorica
 Incepand cu trimestrul II de sarcina se recomanda suplimentare cu 340
kcal/zi
 In trimestrul III de sarcina se recomanda 450 kcal/zi in plus
 Rata metabolismului bazal creste progresiv in sarcina, dar nivelul de
activitate fizica scade progresiv
Cresterea ponderală optimă în sarcină corelată cu BMI
anterior sarcinii

BMI INAINTE DE CASTIG RATA CASTIGULUI

SARCINA PONDERAL PONDERAL
(Kg/m²) RECOMANDAT TRIMESTRELE II SI III *
(Kg) (valoare medie kg/sapt –
limite)
Subponderal <18,5 12,5-18 0,51 (0,44-0,58)

Normoponderal 18,5-24,9 11,5-16 0,42 (0,35-0,50)

Supraponderal 25,2-29,9 7-11,5 0,28 (0,23-0,33)

Obezitate ≥ 30 5-9 0,22 (0,17-0,27)

 Placenta (medie) la termen = 650gms *
 Lichid amniotic = 800 grame *
 Mărirea sânilor = 405 grame *
 Masă uterină = 900 grame *
 Grăsime și alte fluide = 1200gms *
 Sânge matern = 1800gms *
 Greutatea medie a bebelusului = 2500 - 3000gms *
Creșterea în greutate recomandată de aproximativ 11.000 g (11-14 kg) este
foarte adecvată.

* Greutățile sunt afișate ca valori aprox

 11-14 kg suplimentare recomandate se traduc în 200-300 de
calorii suplimentare pe zi.
 Acest lucru crește aportul caloric mediu zilnic de la 2200 de
calorii la aproximativ 2400-2700 de calorii pe zi.
 Costul total energetic suplimentar al unei sarcini este de
77.000kcal.

1st Trimester 85kcal/day

2nd Trimester 285kcal/day

3rd Trimester 475kcal/day

 Nutrienti importanti pentru sarcina

Folat

Fier

Calciu

Vitamina D

Vitamina A
 Acid Folic
• De ce este este important în sarcina

Este necesar pentru a reduce riscul de :

- Defecte ale tubului neural
- Defecte cardiace congenitale
- Buze despicate
- Defecte ale membrelor
- Anomalii ale tractului urinar
- Naștere prematură
- Greutate mică la naștere
- Întârzierea creșterii fetale
 400 de micrograme de acid folic sintetic zilnic din alimente și /
sau suplimente fortificate au fost sugerate pentru toate femeile
care nu sunt însărcinate, pentru a avea un aport adecvat de acid
folic chiar și în cazul sarcinilor neplanificate.
 Ideala este administrarea înainte de concepție.
 Se presupune că gena insulin-like growth factor 2 este metilată
diferențial și aceste modificări ale IGF2 au ca rezultat creșterea și
dezvoltarea intrauterină îmbunătățita.
 Anumite alimente sunt bogate în folat:

Legume cu frunze - spanac, sparanghel, napi, salata verde.

Leguminoase - fasole uscată sau proaspătă, mazăre și linte
Galbenusuri de ou
Drojdia de panificație
Produse din cereale fortificate (paste, cereale, pâine)
Cereale pentru micul dejun (gata pentru consum și altele)
Seminte de floarea soarelui
Ficatul și produsele din ficat
Rinichi
 Alimente ce contin cantitati moderate de acid
folic
 Sucuri de fructe (suc de portocale, suc de ananas, conserve,
pepene galben, suc de grapefruit, banane, zmeură, grapefruit și
căpșuni)
 Legume (sfeclă, porumb, suc de roșii, suc de legume, broccoli,
varză de Bruxelles)
 Vitamina A

De ce este importanta în timpul sarcinii?

Formarea rodopsinei, esențială pentru vederea normală

Sinteza glicoproteinelor (funcția celulelor epiteliale)
Mențineți sănătatea normală a pielii prin activarea genelor și
diferențierea keratinocitelor (celule imature ale pielii) în celule
epidermice mature.
Reglează transcrierea genelor.
Acțiune anti-oxidantă.
Prea mult poate provoca malformații congenitale
 Toxicitate

 Una dintre entitățile rare care provoacă efecte adverse dacă sunt
luate în cantități excesive.
 Deoarece vitamina A este solubilă în grăsimi, eliminarea oricăror
excese luate prin dietă durează mult mai mult decât cu vitaminele
B solubile în apă și vitamina C.
 Aceasta permite acumularea nivelurilor toxice de vitamina A.
 Vitamina D

De ce este importanta în timpul sarcinii?

Ajută organismul să utilizeze calciu consumat.
Menține nivelurile de calciu și fosfor din sânge.
Acțiune antiproliferativă.

Studii recente indica un risc crescut de autism la sugarii cu deficit

de vitamina d
 Complexul vitaminic B
 Surse alimentare: drojdia de bere, painea integrala, carne, leguminoase
uscate, nucile, alunele, legumele verzi
 Deficitul de vitamine din grupul B produce: oboseala, greturi, crampe care
sunt semne de disgavidie
 Vit B6 – necesar crescut in sarcina pentru sinteza aminoacizilor
 Vit B12- este necesara suplimentarea necesarului la femeile strict
vegetariene si chiar lacto-ovo-vegetariene
 Vitamina K
 Necesar zilnic 0,5-1mg/zi
 Surse: grasimi vegetale, oua, spanac, broccoli,varza de Bruxelles,
mazarea, iaurtul
 O parte este sintetizata de anumite bacterii prezente in intestinul uman
 Vitamina E
 Necesar zilnic 15mg/zi
 Surse: grasimile vegetale
 Rol antioxidant
 Deficitul este foarte rar intalnit
 Fier
De ce este important în timpul sarcinii

•Sarcina provoacă o creștere a volumului de sânge în organism;

volumul extins poate crește cu 50%.

•Pentru a satisface cerințele privind volumul crescut de sânge,

cerințele de fier cresc semnificativ.

•Fierul este, de asemenea, necesar pentru dezvoltarea normală a

copilului în creștere și a placentei.
 În medie, necesarul de fier în timpul sarcinii este următorul:
Fier bazal = 280 mg
Extinderea masei eritrocitare = 570 mg
Transfer fetal = 200-350 mg
Dezvoltare placentară = 50-150 mg
Pierderea de sânge la naștere (normal) = 100-250 mg
După scăderea fierului conservat de amenoree (240-480 mg), sunt necesare 500-
600 mg fier suplimentar în timpul sarcinii.
Dacă pacienta este anemica cronic, atunci depozitele ei de fier vor fi, de asemenea,
epuizate.
Acest lucru necesită in plus o suplimentare de 500 mg.
Astfel, suplimentarea totală cu fier ajunge la 1000 Mg.
 Cerințele de fier în timpul sarcinii cresc de la 18 la 27-30 mg pe
zi.
 Deoarece fierul nu este ușor absorbit din dietă, se recomandă
administrarea unui supliment de fier
 Profilul de risc al unei mame anemice include
a) Nașterea prematură.
b) Greutate redusă la naștere.
c) Creșterea pierderilor de sânge în timpul și după travaliu.
d) Depozite epuizate.
 Calciu

De ce este important în timpul sarcinii?

Concentrația totală de calciu scade din cauza hipoalbuminemiei fiziologice

Concentrația de calciu ionizat liber nu se modifică (9-11gm%)

Placenta produce 1,25-dihidroxivitamină D, ceea ce duce la o creștere a absorbției

intestinale a calciului

Calciul este transportat activ prin placentă la făt, facilitat de parathyroid hormone-
related peptide
 Calciul

 Este necesara o suplimentare cu 25-30 g Ca (cantitatea care se

regaseste in scheletul fatului la termen)
 Rezervele de calciu ale mamei (tesutul osos) sunt mari, dar si usor
mobilizabile
 Aportul suficient usor de realizat din alimentatie (produse lactate) –
explica faptul ca dupa nastere nu se descriu modificari ale densitatii
osoase la mame
 Calciul

• Aportul insuficient produce: calcificare osoasa insuficienta,

dezvoltare musculara deficitara, lipsa rezistentei la infectii,
mobilizarea Ca din dintii si oasele mamei
• Absorbtia e influentata de vitamina D
OLIGOELEMENTE
 Surse Recommended Manifestari
Oligoelemente
alimentare Dietary Allowance clinice

SODIU Sare de masă, Oligoelemente

Adulți = 1.5 g /dl Crampe musculare,
produse lactate slăbiciune, Hipovolemie

POTASIU Banane, Pepene Adulți = 4.7 g / dl Slăbiciune, paraestezie,

galben, Citrice, Preg = 4,7 g / dl Aritmii.
Legume cu frunze, Alăptarea = 5.1 g/dl
Lapte, Carne

MAGNEZIU Cereale integrale, Bărbați = 400 mg / dl Slăbiciune

Legume cu frunze femei = 310 mg / dl musculară,Tremura
Preg = 350 mg / dl turi, Amorţeală,
Alăptarea = 310 mg / dl Apatie.

FOSFOR Lapte, Brânză, Iaurt, Adulți = 700 mg / dl Slăbiciune, oboseală,

Pește, Carne de Preg & Alăptarea = disfuncție leucocitara si
pasăre, Cereale. 700 mg / dl trombocitara,
Insuficienta cardiaca,
Hemoliză
IOD Alge marine, peste Sarcina = 220 micro g/dl Gusa
oceanic, pește Shell, Alăptarea = 290 micro g /
sare iodata dl
femei = 150 micro g /dl

Mangan Nuci, fructe femei = 1.8 mg / dl Afectarea cresterii &

uscate, Cereale, Sarcina = 2.0 mg / dl dezvoltarii
Ceai Alăptarea = 2.6 mg / dl scheletare, Declin al
funtiei reproductive

Seleniu Fructe de mare, femei = 55 micro g / Cardiomiopatie,

Carne, Cereale dl Insuficienta cardiac
Preg = 60 micro g / congestiva,
dl Degenerare
Alăptarea = 65 musculara
micro g / dl

Zinc Nuci, femei = 8 mg / dl Intarziere de

leguminoase, Preg = 11 mg / dl crestere, vindecarea
Carne, Alăptarea = 12 mg / dificila a ranilor,
Crustacee dl hipogonadism
 Sodiul

 Alimentatia obisnuita poate aduce 15g sare zilnic

 Excesul de sare (exces de sodiu) din alimentatie conduce la: retentie
hidrica, instalarea edemelor, cresterea tensiunii arteriale si
complicatii cardiovasculare, diminueaza forta de contractie din
timpul travaliului, aparitia nefropatiilor ceea ce ar necesita
supraveghere medicala continua
 Regimul hiposodat sever poate conduce la deshidratare extracelulara
si soc postpartum
 Sodiul

 Se recomanda ca din ultimul trimestru de sarcina sa se scada

consumul de sare la jumatate din cantitatea ingerata in trimestrele I
si II
 Regimul moderat hiposodat are efecte benefice pentru sfarsitul
sarcinii: dilatarea mai rapida a colului uterin, scurtarea travaliului,
diminuarea fenomenelor spasmodice etc.
 Iodul

 Necesar crescut in timpul sarcinii

 Deficitul de iod la mama duce la deficit de iod la fat cu aparitia
hipotiroidiei la nou nascut cu consecinte grave, pana la retard fizic si
mental
 In zonele cu gusa endemica se recomanda suplimente cu iodura de
potasiu, consumul de peste de mare, utilizarea in tintele dietetice ale
sarii iodate -pentru prevenirea cretinismului
 Fosforul
 Un alt costituent al scheletului, dar si al membranelor celulare si al
acizilor fosforici
 Raportul Ca/P=1=optim
 Nevoile de Ca si P cresc in ultimul trimestru de sarcina
 Surse alimentare de Ca si P: laptele si derivatele din lapte(raportul Ca/P
la lapte=1,4),fructele oleaginoase (nuci, alune, masline), patrunjelul, apa
minerala naturala, sfecla, cacao, ciocolata – alimente bogate in acid
oxalic, pestele, ouale, cereale, leguminoase uscate
 Seleniu

 Seleniul ajută atât mama, cât și bebelușul să mențină un sistem imunitar

puternic

 De asemenea, ajută la creșterea celulelor

 Nivelul continutului de seleniu al bebelușului alăptat este direct afectat

de ceea ce mănâncă mama

 Sursele alimentare includ fructe de mare, carne extra-slabă, fasole uscată

, mazăre gătita și pui
 Zinc
 Esențial pentru creșterea și dezvoltarea bebelușului

 Alăptarea crește cererea pentru acest nutrient

 Multe femei nu consumă suficient zinc

 Organismul folosește cel mai bine zincul din alimentele de origine

animală

 Sursele bune de zinc sunt carnea de vită, porc și miel.

 Alunele, untul de arahide și leguminoasele sunt alte surse bune de zinc.

 Necesarul de lichide
 In sarcina cresc atat volulum circulant sanguin cat si fluidele tisulare
 Recomandari: minim 2 l/zi (atentie la surplusul caloric si de CH adus de
unele lichide)
 Hidratarea adecvata reduce riscul de aparitie a infectiilor urinare, a
litiazei renale, a constipatiei (alaturi de fibrele alimentare)
 Hidratarea necorespunzatoare (scazuta) afecteaza evolutia sarcinii in
special in a doua jumatate contribuind la aparitia prematura a
contractiilor, dar si la o cantitate scazuta de lichid amniotic.
Multumesc!