BUGET ȘI TREZORERIE PUBLICĂ

Bugetul asigurărilor sociale de stat

 Aspecte generale privind protecția și securitatea socială
 Ce este bugetul asigurărilor sociale de stat?
 Care sunt principiile bugetului asigurărilor sociale de
stat?
 Care sunt veniturile bugetului asigurărilor sociale de
stat?
 Care sunt cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de
stat?
 Protecția și securitatea socială

 Deoarece, în orice stat democratic protecţia socială ocupă un loc

deosebit de important în politicile de guvernare, sunt necesare
resurse financiare publice pentru finanţarea sistemului naţional de
pensii, a sistemului de sănătate, a sistemului de ajutoare sociale, în
vederea acoperirii totale sau parţiale a riscurilor de îmbolnăvire,
invaliditate, bătrâneţe, deces, şomaj, maternitate sau accidente de
muncă.
 Conceptul de securitate socială este consacrat la articolul 22 din
Declarația Universală a Drepturilor Omului, potrivit căruia fiecare
membru al unui stat are dreptul la securitate socială, în conformitate
cu resursele de care dispune statul respectiv și a modului de
organizarea a sistemului de securitate socială.
 Protecția și securitatea socială

 Organizația Internațională a Muncii acordă o atenție deosebită sistemului de

securitate socială, fiind identificate aspecte, precum:
 constituționalizarea drepturilor de securitate socială pentru toți cetățenii unui stat
 protecția drepturilor privind securitatea socială
 stabilirea standardelor minime pentru cele nouă ramuri ale securității sociale,
respectiv:
 îngrijirile medicale,
 prestațiile în caz de boală,
 ajutorul de șomaj,
 pensia pentru limită de vârstă,
 indemnizațiile în caz de accident de muncă,
 alocațiile familiale,
 indemnizații de maternitate,
 indemnizațiile în caz de invaliditate,
 pensia de urmaș.

 Toate aceste aspecte, impun fiecărui stat să-și construiască un sistem adecvat de
asigurări sociale, astfel încât, prin modul de organizare prin formarea resurselor și
prin modul de alocare a acestora, să confere cetățenilor săi garantarea drepturilor la
protecție și securitate socială.
 Protecția și securitatea socială

Pentru protecție socială, Ministerul Muncii și Justiției Sociale ia în

considerare:

 Protecția persoanelor cu dizabilități

 Pensii
 Politici publice
 Securitatea socială pentru lucrătorii migranți
 Protecția și securitatea socială
 În stabilirea sistemului de asigurări sociale și implicit a modului
de așezare și percepere a contribuțiilor de asigurări sociale
trebuie luate în considerare:
 diferențele semnificative între activitățile desfășurate în mediul urban și
cele din mediul rural (Chen și Yang, 2014);
 relația dintre asigurările sociale de stat și asigurările sociale private
(Ahmed, Barber și Odean, 2016);
 aplicarea efectivă a indemnizațiilor în funcție de sexul benefiaciarului
(Burkhauser și Holden, 2013);
 relația dintre asigurări sociale, creștere economică și bunăstare (Bruce
șiTurnovsky, 2013);
 impactul prestațiilor de asigurări sociale asupra tinerilor și șomerilor
(Altman, Mokomane și Wright, 2014);
 impactul asupra pieței muncii (Cuesta și Olivera, 2014) și asupra
sănătății publice (Atun și colab., 2015);
 efectul asupra redistribuirii venitului (De Moura și colab., 2013);
 accesul la serviciile și prestațiile de asigurări sociale (Chapman, Hall și
Moore, 2013);
 impactul asupra indicatorilor demografici (Chomik și Piggott, 2015);
 distorsiunile ce pot să apară în prestațiile de asigurări sociale, cu
precădere la nivelul indemnizațiilor pentru incapacitate totală sau
temporată de muncă și la nivelul pensiilor (Russo și colab., 2015).
 BASS - Considerații generale

 Bugetul asigurărilor sociale de stat cuprinde veniturile şi cheltuielile

sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

 Bugetul asigurărilor sociale de stat se întocmeşte distinct de bugetul

de stat şi se aprobă de Parlament, printr-o lege separată. Această
procedură este datorată faptului ca veniturile cuprinse în bugetul
asigurărilor de stat trebuie utilizate doar pentru finanţarea acelor
cheltuieli înscrise în acest buget.
 BASS – Considerații generale

 Proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat se elaborează anual,

pe baza propunerilor Casei Naționale de Pensii;

 Bugetul asigurărilor sociale de stat este gestionat şi administrat de

Ministerul Muncii și Justiție Sociale.

 Ministrul Muncii și Justiției Sociale este ordonator principal de

credite pentru bugetul asigurărilor sociale de stat şi deleagă
atribuţiile prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare pentru
ordonatorul principal de credite bugetare conducătorului executiv al
Casei Naționale de Pensii.
 BASS – Considerații generale

 În mod excepţional în situaţii motivate, pentru acoperirea deficitului

bugetului asigurărilor sociale de stat, după epuizarea fondului de
rezervă, veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se
completează cu sume care se alocă de la bugetul de stat.

 Excedentele anuale ale bugetului asigurărilor sociale de stat pot fi

utilizate în anul următor, potrivit destinaţiilor aprobate prin lege,
după restituirea transferurilor primite de la bugetul de stat.
 PRINCIPIILE BUGETULUI
ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT
 Autonomia bugetului asigurărilor sociale de stat rezultă din faptul că,
deşi acest buget este o componentă a bugetului public naţional
alături de bugetul de stat şi bugetele locale, el se întocmeşte distinct
de bugetul de stat şi se aprobă de Parlament odată cu acesta,
printr-o lege distinctă.

 Anualitatea bugetului asigurărilor sociale de stat rezultă din însăşi

legea pentru adoptarea bugetului de stat. Durata de execuţie a
bugetului asigurărilor sociale de stat este strict limitată la un an.
Veniturile şi cheltuielile realizate după 31 decembrie se
înregistrează în bugetul anului următor, chiar dacă ele au fost
prevăzute în bugetul pe anul expirat.

 Universalitatea bugetului. Prin acest principiu se înţelege

cuprinderea în buget a tuturor veniturilor şi cheltuielilor stabilite prin
actele normative ca aparţinând asigurărilor sociale de stat.
 PRINCIPIILE BUGETULUI
ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT
 Unitatea bugetului. Principiul unităţii bugetului constă în faptul că
veniturile şi cheltuielile din toate planurile de venituri şi cheltuieli
pentru asigurările sociale se concentrează, din treaptă în treaptă,
până la obţinerea unui singur plan financiar - bugetul asigurărilor
sociale de stat.

 Echilibrarea bugetului este un principiu care izvorăşte în primul rând

din necesitatea unei juste planificări bugetare. Echilibrarea bugetului
asigurărilor sociale de stat se realizează nu numai prin egalitatea
dintre venituri şi cheltuieli, ci şi prin crearea unor rezerve de venituri.
În realitate, bugetul asigurărilor sociale ar să se încheie cu
excedent.
 PRINCIPIILE BUGETULUI
ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT

 Realitatea bugetului constă în elaborarea şi înfăptuirea lui pe baza

unor date reale. Ea mai rezultă şi din faptul că veniturile şi
cheltuielile bugetare sunt determinate prin calcule temeinice, fiind
asigurată şi de certitudinea şi ritmicitatea veniturilor realizate în
economie.

 Publicitatea bugetului. Bugetul asigurărilor sociale de stat este

dezbătut pe larg în Parlament, iar după adoptare este publicat în
Monitorul Oficial, în presa centrală şi locală, fiecare cetăţean putând
lua cunoştinţă de conţinutul lui.
 VENITURILE BUGETULUI ASIGURĂRILOR
SOCIALE DE STAT
 contribuţiile de asigurări sociale datorate de: angajatori; asiguraţi;
şomeri.
 contribuţiile salariaţilor şi pensionarilor pentru trimiterile la odihnă şi
tratament balnear;
 dobânzile bancare pentru disponibilităţile băneşti apărute în
executarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
 majorările şi amenzile aplicate pentru neplata integrală şi la termen
a contribuţiei de asigurări sociale;
 sumele de bani obţinute din lichidarea unor debite restante din anii
anteriori;
 restituirea pensiilor şi indemnizaţiilor acordate fără temei legal;
 alte venituri, potrivit legii.
 CHELTUIELILE BUGETULUI
ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT
 prestaţiile de asigurări sociale din sistemul public constând din:
pensia pentru limită de vârstă; pensia de invaliditate; pensia de
urmaş; indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă;
indemnizaţia pentru prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea şi întărirea
sănătăţii; indemnizaţia acordată femeilor în caz de maternitate;
indemnizaţia pentru creşterea copilului sau îngrijirea copilului
bolnav; ajutorul în caz de deces.
 cheltuieli privind organizarea şi funcţionarea sistemului public
(cheltuieli materiale şi servicii, cheltuieli de personal);
 transferuri;
 finanţarea unor investiţii proprii;
 rambursări de credite şi plăţi de dobânzi şi comisioane la credite; -
cheltuieli ocazionate de executarea silită a creanţelor bugetare;
 alte cheltuieli prevăzute de lege;
 fondul de rezervă.
 BASS – Fondul de rezervă

 Din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se prelevă anual

până la 3% pentru constituirea unui fond de rezervă.
 Acesta se utilizează pentru acoperirea prestaţiilor de asigurări
sociale în situaţii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale
sistemului public, aprobate prin legea bugetului asigurărilor sociale
de stat.
 Fondul de rezervă se reportează în anul următor şi se completează
potrivit prevederilor legale.
 Fondul de rezervă cumulat nu poate depăşi nivelul cheltuielilor
prevăzute pentru anul bugetar respectiv.
 Indicatori pentru sistemul de protecție socială

 La nivelul uniunii Europene, principalii indicatori analizați din

perspectiva sistemului de protecție socială sunt:
 cheltuieli totale pentru protecția socială (% din PIB);
 cheltuieli totale pentru protecția socială pe cap de locuitor, la
prețuri constante, exprimate potrivit stardardelor puterii de
cumpărare(PPS);
 cheltuielile totale pentru protecția socială comparativ cu
modificările PIB;
 schemele de finanțare.
 Indicatori pentru sistemul de protecție socială

 Potrivit datelor publicate de Eurostat, în anul 2013, la nivelul statelor

membre UE, cheltuielile privind protecția socială pe cap de locuitor,
exprimate potrivit standardelor puterii de cumpărare (PPS) au avut
valori cuprinse între 14.662 PPS (în Luxemburg) și 2.205 PPS (în
România).

 Dacă primele locuri, cu cheltuieli totale privind protecția socială pe

cap de locuitor, ce au depășit 10.000 PPS, au fost ocupate de
Luxemburg, Danemarca, Olanda, Austria și Franța, la polul opus s-
au aflat Letonia, Bulgaria și România, cu cheltuieli totale privind
protecția socială pe cap de locuitor de 2.483 PPS, 2.318 PPS și
2.205 PPS, la o diferență majoră față de primele locuri.
Expenditure on social protection per inhabitant, 2014 (PPS)
Expenditure on pensions, 2014 (% of GDP)
 Legea bugetului asigurărilor sociale de stat
pe anul 2017
 Legea prevede și autorizează pentru anul bugetar 2017 veniturile pe
capitole și subcapitole și la cheltuieli pe destinații pentru:
 bugetul asigurărilor sociale de stat,
 bugetul asigurărilor pentru șomaj,
 bugetele fondurilor externe nerambursabile,
 sinteza bugetelor instituțiilor publice finanțate parțial din venituri
proprii,
 reglementări specifice exercițiului bugetar al anului 2017.
 Legea bugetului asigurărilor sociale de stat
pe anul 2017
 Bugetul asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de
pensii se stabilește la venituri în sumă de 56.675,4 milioane lei, iar
la cheltuieli în sumă de 56.675,4 milioane lei.

 Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă și boli

profesionale se stabilește la venituri în sumă de 411,7 milioane lei,
iar la cheltuieli în sumă de 130,1 milioane lei, cu un excedent de
281,6 milioane lei.

 Bugetul asigurărilor pentru șomaj, aferent sistemului asigurărilor

pentru șomaj, se stabilește la venituri în sumă de 1.811,7 milioane
lei, iar la cheltuieli în sumă de 1.117,4 milioane lei cu un excedent
de 694,3 milioane lei.

 Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale instituit

prin Legea nr. 200/2006, se stabilește la venituri în sumă de 370,8
milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 23,5 milioane lei, cu un
excedent de 347,3 milioane lei.
 Legea bugetului asigurărilor sociale de stat
pe anul 2017

 Câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului

asigurărilor sociale de stat pe anul 2017 este de 3.131 lei.
Situație centralizatoare privind numarul de angajatori, asigurati,
fonduri de salarii si C.A.S. datorata, conform datelor comunicate
in declaratiile D112, Luna : IANUARIE 2017

Numarul de angajatori 390.601

Numarul mediu de asigurati 4.996.553
Fond de salarii 12.907.490.661
- din care:
in conditii normale 12.651.887.255
in conditii deosebite 138.610.217
in conditii speciale 116.993.189
C.A.S. datorata de asigurati 1.273.406.402
C.A.S. datorata de 2.007.592.184
angajatori
Cuantumul ajutoarelor de 1.583.087
deces suportate din B.A.S.S.
 Numărul salariaților activi la 30 septembrie 2017 - 5.563.528  

 CÂŞTIGUL SALARIAL MEDIU NOMINAL PE ECONOMIE

Ian. Febr. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug.

2017 Brut 3.168 3.108 3.256 3.291 3.288 3.313 3.329 3.290
Net 2.300 2.236 2.342 2.366 2.363 2.380 2.391 2.364
 TOTAL SISTEM PENSII - Existent la finele lunii SEPTEMBRIE 2017
Pensia
Valoarea pensiei
Număr medie luna
Categoria de pensionari conform deciziei
pensionari curentă
-lei-
-lei-
1. TOTAL SISTEM, din care: 5.046.247 5.171.123.964 1.025
- cu perioade lucrate în agricultură, din care: 1.022.361 345.753.612 338
- numai perioade în agricultură 469.572 207.547.311 442
1.1 Limită de vârstă 3.838.779 4.435.732.736 1.156
din care FEMEI 2.245.188 2.223.246.200 990
1.2 Pensia anticipată 22.423 28.422.691 1.268
din care FEMEI 12.652 15.084.280 1.192
1.3 Pensia anticipată parţială 79.248 63.970.589 807
din care FEMEI 40.185 29.469.354 733
1.4 Invaliditate 576.871 359.613.861 623
din care FEMEI 255.435 142.204.328 557
- gradul I 47.613 24.003.389 504
- gradul II 242.809 154.112.407 635
- gradul III 286.449 181.498.065 634
1.5 Urmaşi 528.554 283.285.852 536