Precizaţi care sunt beneficiile învăţării bazate

pe  proiect în  comparaţie cu alte strategii  de învăţare
la vârsta preşcolară /  şcolară mică
      Învăţarea prin metoda proiectului şi-a câştigat un loc mai sigur în practicile şcolare
pe măsură ce experţii au început să documentze ceea ce profesorii au înţeles de mult
timp: elevii devin mai implicaţi în procesul de învăţare atunci când au posibilitatea
de a analiza, de a cerceta probleme complexe, provocatoare, uneori neplăcute, care
se aseamănă cu cele din viaţa reală.
          
     În invatarea clasica sau traditională, accentul se pune pe conținutul instruirii, profesorul fiind singurul care ia deciziile cu
privire la organizarea și desfășurarea activității elevilor. Acesta predă materia și așteaptă ca elevii săi să reproducă integral
conținutul dictat. Forma principală de învățare este memorarea mecanică. 

       A preda înseamnă a da, a oferi, a transmite în mod sistematic cunoştinţele specifice unei discipline; a prezenta materia, a
informa, a mijloci un transfer de informaţii; a comunica o serie de cunoştinţe, de rezultate, de cercetări ştiinţifice; a expune o lecţie
etc

   
 Metodele tradiţionale au următoarele caracteristici

• pun accentul pe însuşirea conţinutului, vizând, în principal,

latura informativă a educaţiei; 

•sunt centrate pe activitatea de predare a profesorului, elevul

fiind văzut ca un obiect al instruirii, aşadar comunicarea este
unidirecţională; 

•sunt orientate, în principal, spre produsul final, evaluarea fiind

de fapt o reproducere a cunoştinţelor; 

•au un caracter formal şi stimulează competiţia;

 •stimulează motivaţia extrinsecă pentru învăţare; 

•relaţia profesor-elev este autocratică, disciplina şcolară fiind

impusă. Aceste metode generează pasivitatea în rândul elevilor. 
În cazul optării pentru metodele moderne este evidentă relaţia
deschisă dintre educator şi educat, o relaţionare bazată pe
dialog constructiv şi pe cooperare. Profesorul ar trebui să
adopte metodele moderne pentru că ele favorizează crearea
legăturilor şi abordărilor transdisciplinare şi pluridisciplinare.
Important este cum foloseşte elevul ceea ce a învăţat, accentul
punându-se pe formativ, pe dezvoltarea proceselor cognitive.
Educatorii postmodernişti îşi ajută elevii mai degrabă să-şi
construiască identităţile decât să le descopere. Activităţile au
locaţii variate; învăţarea se realizează nu numai în clasă ci şi
în comunitate.
      Învăţarea bazată pe proiecte oferă o mulţime de beneficii, atât pentru
elevi, cât şi pentru profesori.Un număr din ce în ce mai mare de cercetări
susţin utilizarea învăţării prin proiecte în şcoli cu scopul de a implica elevii,
a reduce absenteismul, a stimula dezvoltarea capacităţilor de învăţare prin
cooperare şi a creşte performanţele şcolare 

       În societatea tradiţională, valorile promovate de şcoală erau ascultarea,

disciplina, supunerea faţă de profesor. Cadrul didactic avea o poziţie
privilegiată în câmpul şcolar, spredeosebire de elev, văzut drept obiect pasiv
al procesului de învăţământ. Aceste coordonate se modifică însă în şcoala
modernă, care pune accent pe alte valori, cum ar fi cooperarea, competiţia
pozitivă şi iniţiativa proprie. 
    Metodele moderne se caracterizează prin următoarele note: 

•acordă prioritate dezvoltării personalităţii elevilor, vizând latura formativă a educaţiei; 

•sunt centrate pe activitatea de învăţare a elevului, acesta devenind subiect al procesului

educaţional;

 •sunt centrate pe acţiune, pe învăţarea prin descoperire; 

•sunt orientate spre proces; 

•sunt flexibile, încurajează învăţarea prin cooperare şi capacitatea de autoevaluare la

elevi, evaluarea fiind una formativă; 

•stimulează motivaţia intrinsecă; 

•relaţia profesor-elev este democratică, bazată pe respect şi colaborare, iar disciplina

derivă din modul de organizare a lecţiei. Prin metodele moderne se încurajează

participarea elevilor, initiaţiva şi creativitatea

Beneficiile prescolarilor /scolarilor mici
 Creşterea încrederii în sine. 
 Îmbunătăţirea atitudinii faţă de învăţare.
 Achiziţiile în domeniile cunoaşterii sunt mai bune decât cele generate de alte
metode. 
 Elevii implicaţi în proiecte îşi asumă o responsabilitate mai mare.
 Se dezvoltă gândirea la nivel superior, capacitatea de rezolvare de probleme. 

 Se dezvoltă abilităţile de colaborare şi competenţele de comunicare. 

 Sunt implicaţi elevi care provin din medii culturale diverse.

• Elevii se află în centrul procesului de instruire. 
•  Proiectul implică sarcini de lucru şi activităţi conectate, desfăşurate
într-o anumită perioadă de timp. 
•  Elevii îşi demonstrează cunoştinţele şi abilităţile prin intermediul
performării propriu-zise şi a produselor care sunt publicate,
prezentate sau afişate
 BENEFICIILE PROFESORILOR
 Se realizează o legătură între standardele de performanţă cu contexte de
viaţă reale. 
 Educaţia este orientată de întrebări importante. 
  Tehnologia este utilizată pentru sprijinul învăţării. 
 Se pot utiliza diferite metode de evaluare şi autoevaluare. 
  Oportunitatea de a construi relaţii de parteneriat cu elevii
• Posibilitatea abordării interdisciplinare a temelor,
presupune creşterea nivelului de colaborare cu colegii. 

• Sunt evidenţiate modurile de gândire al profesorilor şi

al elevilor.

•  Se determină ideile preconcepute ale elevilor.

• Strategiile de instruire variate sprijină diverse stiluri de

învăţare 
  oferă oportunităţi valoroase pentru abordări interdisciplinare,
 facilitează lucrul în grup şi învăţarea prin colaborare,
 dezvoltă capacităţile de investigare şi de sistematizare a
informaţiilor,
 creşte motivaţia învăţării
 dezvoltă gândirea de ordin superior
 permite identificarea şi valorificarea unor surse diverse de informare şi documentare,
 stimulează autonomia elevilor în învăţare şi creativitatea acestora,
 oferă fiecărui elev posibilitatea de
 a se implica şi contribui la realizarea produsului final,
 utilizează metode alternative de evaluare(portofoliu, autoevaluare, proiect).
 pe parcursul proiectului, elevii pun întrebări,caută răspunsuri , scriu în jurnale, foloses
c grile de evaluare şi liste de verificare.
 Concluzie

           Consider că profesorului îi este mai uşor ca în demersurile didactice să opteze pentru metodele
moderne care favorizează învăţarea autonomă. În această situaţie, elevul intervine permanent în deciziile
privind ceea ce doreşte să înveţe, cum va folosi ceea ce a dobândit şi care vor fi modalităţile de evaluare.
Lecţia modernă este un proces dinamic care se pliază după specificul nevoilor, preferinţelor şi
rezistenţelor elevilor. Se încurajează participarea elevilor la construirea ei, în vreme ce metodele
tradiţionale accentuează şi valorizează excesiv funcţia informativă, de instruire în raport cu funcţia
formativ-educativă, iar focalizarea pe dimensiunea instrumentală a procesului de învăţământ, duce la
existente riscului rigidităţii şi al rutinei. În cazul acesta profesorul este cel care domină, controlează şi
ierarhizează elevii, iar evaluarea este standardizată. Profesorul este cel care deţine controlul asupra
modului cum, când şi din ce se realizează evaluarea. 
Bibliografie

 https://www.slideshare.net/AndriciCezar/beneficiile-metodei-proiectului
 http://gimnaziulcazangic.educ.md/2020/05/21/invatarea-bazata-pe-proiect-clasa-5/
 https://rubikschool.ro/cursuri-formare-profesori/
 https://www.slideserve.com/pillan/nv-area-prin-proiecte
 reeracord.com/2016/08/18/invatarea-bazata-pe-probleme-sase-pasi-pentru-a-o-concepe-
implementa-si-evalua/