Sunteți pe pagina 1din 11

Pregătirea psihologică  

pentru
 maternitate
Tema: Pregătirea psihologică
 pentru  maternitate
 Pentru cele mai multe dintre mamici, declansarea
nasterii provoaca o cascada de emotii. Inca de la primul
simptom al travaliului, viitoarea mama se gandeste cum
sa ajunga mai repede la maternitate, ba chiar se vede cu
micutul in brate. Din pacate, nu se poate face un salt in
timp, biata mama trebuind sa treaca, ca si celelalte fiice
ale Evei, prin chinurile facerii. Asadar, pentru a-si
controla mai bine trairile, dar si durerile crescande, este
indicat ca gravida sa se pregateasca din timp pentru
clipa internarii si a nasterii. Pregatirea trebuie sa fie atat
psihologica, cat si fizica.
 Inca din clipa aflarii frumoasei vesti, ca poarta in
pantec o alta viata, viitoarea mama este
nerabdatoare sa-si vada copilul. Emotiile, dar si
nerabdarea sunt cu atat mai intense cu cat
termenul nasterii se apropie vertiginos. Cele
noua luni de sarcina reprezinta un timp de
acomodare cu ideea de a fi parinte si de aceea,
fiecare clipa trebuie cheltuita cu folos. Chiar
daca “meseria” de parinte este cea mai dificila,
desi cea mai veche, pe pamant, nimic nu trebuie
sa umbreasca bucuriile ce vor urma dupa
aparitia copilului.
 Desi in ultimul trimestru de sarcina, apare foarte acut
sentimentul fricii fata de nastere, exista metode de a
depasi cu succes acest sentiment firesc, dar
neconstructiv. Una dintre metode este relaxarea si
autosugestionarea. Gravida se va intinde, va deschide
fereastra, daca timpul o permite, si poate sa inceapa
exercitiile speciale de respiratie. Specialisti recomanda
respiratia in unu, doi si trei timpi. Aceasta presupune
scoaterea aerului din plamani astfel: gravida inspira aerul
curat pe nari si il rasufla, pe rînd, o data, de doua si pe
urma, de trei ori. Un alt exercitiu pentru relaxarea ei, dar si
pentru buna oxigenare a micutului din pantece, este
respiratia abdominala. Dupa mai multe incercari, gravida
va reusi sa respire cu “abdomenul”, adica in loc sa permita
aerului sa intre in cutia toracica, aceasta va incerca sa-l
directioneze catre abdomen. Aceste trucuri, la indemana
oricui sunt de real folos in perioada de dinaintea nasterii.
 Autosugestionarea se poate realiza tot prin
prisma unui exercitiu de respiratie, de ce nu si
pe un fundal muzical placut… Femeia
insarcinata poate face apel la gandurile bune
astfel: intr-o pozitie confortabila, aceasta isi
poate imagina ca inspira “incredere”, “speranta”,
“optimism”, “forta”, tot ce tine de pozitivare, si ca
expira “teama”, “frica”, “neincredere” etc.
 Viitoarei mamici, mai ales daca este la prima “incercare”,
nu i-ar strica sa se informeze ce presupune actul
nasterii, pentru a nu avea o surpriza prea mare in timpul
acesteia. Este de preferat ca raspunsurile la intrebari sa
le primeasca de la medicul ei de familie sau de la
ginecolog si nu de la orice persoana binevoitoare din
spatiul public, careia ii pare interesant sa se intretina cu
o gravida.
Un bun exercitiu pentru psihic este si evitarea povestilor
dramatice, provenite din mediul social dar si mediatic,
care vor influenta negativ viitoarea mama, si asa
preocupata de marele eveniment. Chiar daca tentatia
este mare, pentru a evita descurajarea, viitoarea mamica
trebuie sa incerce sa vada numai partea plina a
paharului.
 Plimbarile sunt un alt remediu pentru uitarea grijilor inainte de
nastere, dar si folositoare pentru tonusul si starea fizica a femeii.
Miscarea, spun medicii, este utila pana in ultimele clipe de sarcina,
fiind utila chiar si in travaliu. Un organism antrenat fizic, cu un bun
tonus muscular, va raspunde mai bine efortului nasterii, decat un
organism sedentar, lasat sa se “odihneasca”.
 O responsabilitate considerabila pentru optimizarea gravidei ii
revine si familiei acesteia. Este stiut ca in aceasta perioada gravida
este sensibila, din punct de vedere emotional. De aceea, trebuie sa
i se reaminteasca ca nasterea este un eveniment prin care nu va
trece singura. Desi fizic va trebui sa castige o mica lupta, ea trebuie
sa fie asigurata de suportul intregii familii, mai ales a partenerului de
viata. Una dintre ipostazele care o ingrijoreaza pe femeia
insarcinata este ca nu va face fata responsabilitatilor de mama.
Chiar daca si pentru tata, ipostaza de parinte este una noua, acesta
trebuie sa dea dovada de ceva mai multa intelegere si afectiune, si
sa incerce sa-i ridice moralul sotiei, ori de cate ori situatia o cere. De
asemenea, este bine ca in perioada de sarcina gravida sa nu fie
nevoita sa infrunte stressul, discutile in contradictoriu, rezolvarea
unor probleme care sa o solicite excesiv, sau sa o surmeneze.
Pentru cateva luni, aceste griji pot fi lasate, fara probleme, in grija
familiei
 Un pont de care mamicile din ultimul trimestru de
sarcina ar trebui sa tina cont este si somnul. Odihna
poate avea efecte miraculoase asupra momentelor de
negativism emotional. De aceea, gravida poate sa-si
acorde cateva ceasuri de somn dupa-masa. Seara, cel
mai odihnitor somn, se zice, este inainte de orele 24.
Odihnita fiind, viitoarea mama va fi mai optimista,
asta pentru ca si organismul ei va fi mai relaxat. Dupa
masura posibilitatilor, viitoarea mama poate fi lasata
sa se odihneasca singura in pat, in timpul noptii.
Aceasta ii va spori confortul, putandu-se evita
eventualele accidente.
 Odata cu apropierea termenului, gravida trebuie sa se
pregateasca pentru o grea incercare fizica, dar prin
care au trecut cu bine miliarde de femei. Nasterea este
un eveniment care presupune, intai de toate, multa
vointa, autocontrol, stari care ii vor furniza femeii o
mai buna gestiune a durerii, in sala de nastere. Desi
nimeni nu se gandeste ca femeia gravida trebuie sa
treaca o proba de maraton, si sa iasa implicit,
invingatoare, aducerea pe lume a unui copil este, din
start, o proba castigata. Atunci cand mama va tine in
brate micutul, orice dureri si griji legate de nastere
vor disparea, ca prin minune, ca si cum nici n-au
existat vreodata.
Programul cuprinde 4 module ce folosesc metode interactive si
creative. Fiecare modul are cate 8 sedinte de pregatire
psihologica pentru nastere usoara si o cit mai buna integrare a
noului nascut in familie.

Modulul 1. „Voi fi mamica!”


 Dezvoltarea atitudinii pozitive
fata de transformarile fizice si
psihologice ale sarcinii Modulul 2. “Eu si puiul meu”
 Rezolvarea eventualelor conflicte  Stimularea relatiei afective mama-
interioare legate de starea de copil
gravida  imbunatatirea comunicarii dintre
 Diminuarea starilor emotionale mama si copil
negative  Relationarea cu propria
 Eliminarea prejudecatilor legate corporalitate
de sarcina  Maternitate si feminitate
 Stimularea echilibrului interior  Adaptarea la dificultatile si stresul
vietii cotidiene
Modulul 4. “Sunt mamica”
 Adaptarea psihologica a mamei la
noua viata de familie
 Nastere: trauma sau
binecuvantare?
 Abordarea si rezolvarea temerilor
legate de noul statut
 Afectivitate si comunicare -
elemente de baza in relatia cu
Modulul 3. “Eu si familia noastra”
noul nascut
 Abordarea diverselor tematici
 Prevenirea starilor depresive de
legate de cuplu, roluri parentale
dupa nastere.
 Miturile paternitatii
 Adaptarea la rolurile parentale
 Viata de cuplu: incotro?

S-ar putea să vă placă și