FUNDAMENTAREA BUGETULUI UNITĂŢII

DE ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI MODUL DE ALOCARE

A FONDURILOR PENTRU
ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
 Bugetul anual al unei unităţi de învăţământ

• Cuprinde:
– totalitatea veniturilor/fondurilor băneşti de care
dispune şcoala pe o perioadă de un an, pe surse
de provenienţă;
– totalitatea cheltuielilor prevăzute a se efectua în
aceeaşi perioadă, în conformitate cu nevoile
unităţii şi cu clasificaţia bugetară stabilită prin
lege.
Număr de şcoli per mediu
Număr de elevi per sex şi mediu
• Numărul total al elevilor şi studenţilor în
anul şcolar şi universitar 2016 – 2017 a
fost de 3.597.300, în scădere cu 45.300
comparativ cu anul precedent
• În anul universitar 2016-2017 au fost
înscrişi în învăţământul superior 531,6 mii
studenţi, din care 53,9% femei.
Posturi didactice per mediu
Număr de profesori calificaţi per
mediu
 Necesarul total de resurse financiare

• se va regăsi în veniturile înscrise în bugetul anual al

unităţii de învăţământ și se stabileşte/fundamentează pe
următoarele categorii de fonduri:
– fondurile aferente finanţării de bază;
– fondurile aferente finanţării complementare;
– fondurile aferente finanţării suplimentare;
 Finanţarea de bază

• Nivelul cheltuielilor aferente finanţării de bază este

preponderent determinat de numărul de elevi şcolarizat
într-o unitate de învăţământ şi mărimea costului
standard/elev aprobat la nivel naţional.

• Este motivul pentru care finanţarea de bază se mai

numeşte şi finanţare proporţională cu numărul de
elevi/preşcolari.

• Costul standard/elev se referă exclusiv la finanţarea de

bază.
 Finanțarea complementară
• Fondurile aferente finanţării complementare sunt destinate acoperirii acelor
cheltuieli al căror nivel nu este determinat nemijlocit de numărul de elevi
şcolarizaţi ci de alţi factori cum ar fi: starea , vechimea şi dispersia spaţiilor
de învăţământ existente, mărimea spaţiilor şi dotărilor aferente unor
activităţi sociale şi cultural recreative, internatelor şi cantinelor şcolare,
parcuri şi terenuri sportive, cluburi, etc.

• Nivelul fondurilor pentru finanţarea complementară se stabileşte pe baza

următoarelor elemente:
– devize de cheltuieli şi note de fundamentare întocmite de conducerile
unităţilor de învăţământ în funcţie de condiţiile concrete ale fiecărei
unităţi şcolare;
– indicatori de nivel/consum înscrişi în actele normative – legi, hotărâri
de guvern, ordine ale ministrului educaţiei şi cercetării, hotărâri ale
consiliilor locale – referitoare la diferitele cheltuieli: burse, subvenţii
pentru internate şi cantine şcolare, facilităţi şcolare şi de transport ale
elevilor şi/sau cadrelor didactice, etc;
– numărul de beneficiari.
 Finanțarea suplimentară

• Cuantumul fondurilor aferente finanţării suplimentare se stabileşte pe

baza unor indicatori de cost pe elev necesar a fi finanţat suplimentar şi
a numărului de elevi existenţi în unitatea de învăţământ şi aflaţi în una
din situaţiile precizate de prevederile legale.

• Nivelul acestor indicatori se stabileşte pe baza unor studii de caz şi

este aprobat de MEd.

FORME DE FINANŢARE
FINANŢARE DE BAZĂ
 cheltuielile de personal didactic,
nedidactic şi auxiliar aferent
desfăşurării în bune condiţii a
procesului de învăţământ;
 cheltuielile pentru
perfecţionarea personalului
didactic;
 cheltuielile pentru procurarea
manualelor şcolare acordate în
mod gratuit elevilor din
învăţământul preuniversitar
obligatoriu;
 dotări cu mijloace de
învăţământ corespunzător
curricumul-ui şcolar;
cheltuieli pentru materiale şi
 capacităţi creative şi de
servicii curente;
 cheltuieli pentru asigurarea
unor facilităţi de transport pe
calea ferată acordate elevilor şi
cadrelor didactice
2
FINANŢARE COMPLEMENTARĂ FINANŢARE SUPLIMENTARĂ
 cheltuieli de capital;  cheltuieli generate de
şcolarizarea elevilor
 cheltuieli pentru cofinanţarea
aparţinând minorităţilor
unor programe naţionale de
naţionale;
reabilitare a infrastructurii
şcolare relizate cu finanţare  cheltuieli determinate de
externă; necesitatea atragerii şi
cheltuielile pentru bursele menţinerii în învăţământ a
 copiilor şi tinerilor de vârstă
elevilor;
şcolară care manifestă
 cheltuielile pentru tendinţe de abandon şcolar;
subvenţionarea activităţii
cantinelor şi internatelor  cheltuieli generate de
prezenţa în şcoală a unor
şcolare;
elevi cu probleme sociale
 cheltuielile pentru finanţarea deosebite;
unor programe naţionale de
sprijin al elevilor – programul  cheltuieli necesare pentru
„Laptele şi cornul”, „Rechizite stimularea elevilor cu
şcolare”, etc.;
învăţare deosebite;
 cheltuieli pentru asigurarea
 cheltuieli determinate de
unor facilităţi acordate
şcolarizarea elevilor cu
elevilor şi cadrelor didactice
dizabilităţi de învăţare
pentru transportul auto;
 cheltuieli pentru activităţi
cultural-educative şi sportive
 3

FORMULE DE CALCUL
Fb = volumul de fonduri pentru finanţarea de bază

Cs = costul standar/elev în învăţământul gimnazial mediul

urban

• FINANŢAREA DE BAZĂ Ei = numărul de elevi şcolarizaţi în nivelul/profilul „i” de

învăţământ
i 1....n = nivelul/profilul/filiera de învăţământ

Ki = coeficientul de diferenţiere pe niveluri/profiluri/filiere de

Fb = Cs x  Ei x ki x krui învăţământ
Krui = coeficientul de diferenţiere pentru mediul rural/urban
aferent nivelului/profilului/filierei „i” de învăţământ

• FINANŢAREA COMPLEMENTARĂ
F = fondul aferent finanţării
Fc =  Fci
c
complementare
Fci = fondul necesar acoperirii cheltuielilor
din domeniul „i” de activitate

• FINANŢAREA SUPLIMENTARĂ
Fs = Cs x  Esi x ksi
Fs = fondul necesar finanţării suplimentare

Esi = numărul de elevi care beneficiază de categoria

„i” de activitate ce va fi finanţată suplimentar
Cs = costul standard/elev
Ksi = coeficientul de corecţie ce se aplică costului
standard/elev pentru domeniul de activitate
finanţat suplimentar
 Costurile standard per elev/preșcolar - 2017

Standarde de cost pe elev, pe

Standarde de cost pe elev, pe medii și pe niveluri (pentru
medii și pe niveluri învățământul în limbile
Nivel/filieră/profil - lei - minorităților)
- lei -
Urban Rural Urban Rural
Învățământ preșcolar cu program
zi 2480 2712 2480 2712
normal
Învățământ preșcolar cu program
zi 4548 4548 4548 4548
prelungit/săptămânal
Învățământ primar zi 2854 3400 3490 4036
Învățământ gimnazial zi 3740 4301 4275 4836
Învățământ liceal teoretic zi 3740 3740 4189 4189
Învățământ liceal tehnologic și
zi 3868 3868 4317 4317
confesional
Învățământ profesional (inclusiv
stagiile de pregătire zi 4096 4096 4470 4470
practică)/Învățământ dual
IPOTEZA DE LUCRU
 4

IPOTEZĂ DE LUCRU
• LICEUL TEORETIC DIN COMUNA
X are următorul efectiv:
– 43 de preşcolari la grădiniţa
cu program normal
– 163 elevi în cl. I-IV
– 190 elevi în cl. V-VIII
– 320 elevi în clasele IX-XII
TOTAL: 716 elevi/unitate de
învăţământ
DINTRE ACEŞTIA:
• 2 preşcolari, 8 elevi din ciclul primar şi 6 elevi din ciclul gimnazial aparţin minorităţii
rrome
• 2 elevi din ciclul primar au dizabilităţi de învăţare
• 60 elevi din ciclul primar si 18 elevi din ciclul gimnazial aparţin grupurilor defavorizate şi
beneficiază de rechizite şcolare
• 2 elevi din cl. X si XI au obţinut rezultate deosebite la olimpiadele naţionale
• 25 elevi din ciclul gimnazial au nevoi sociale deosebite, determinate de zona de risc
mediu unde se află locaţia liceului
• cei 8 elevi din ciclul primar şi cei 6 elevi din ciclul gimnazial aparţinând minorităţii rrome
aparţin, în acelaşi timp, şi grupurilor defavorizate
• 150 elevi beneficiază de burse
• 150 elevi locuiesc şi mănâncă în internatul şi la cantina liceului
• 206 elevi şi preşcolari beneficiază de programul „Laptele şi cornul“
 5

SĂ PROIECTĂM BUGETUL !
INSTRUMENTE DE LUCRU:
– costul standard/elev Cs = 1.900 RON/elev/an
– număr de elevi pe nivele, filiere, profile şi mediu (urban, rural)
• COEFICIENŢI DE DIFERENŢIERE pe nivele, filiere, profile şi
mediu (urban, rural)
Rural Urban
BUGET ?!
Gradinita cu program normal 0.95 0.83
Gradinita cu program prelungit 2.04 1.77
Gradinita cu program saptamanal 3.49 3.03
Scoala primara 0.83 0.82
Scoala gimnaziala 1.01 1.00
Scoala gimnaziala de arte si muzica x 1.51
Liceu teoretic 1.29 1.22
Liceu tehnologic 1.33 1.28
Liceu vocational teologic 1.58 1.47
Liceu vocational pedagogic x 1.46
Liceu vocational sportiv x 1.64
Liceu vocational de arta x 1.93
3.49
Scoala de arte si meserii 1.05 1.03

• COEFICIENŢI DE CORECŢIE pentru calculul finanţării suplimentare

Elevi apartinand minioritatilor 3.07
Elevi cu dizabilitati de invatare 2.59
Elevi apartinand grupurilor defavorizate 6.31
Elevi cu nevoi educationale speciale 0.68
Elevi cu nevoi sociale deosebite
- zona de risc mare 0.65
- zona de risc mediu 0.43
- zona de risc mic 0.21

*subvenţia pentru elevii interni ai unei unităţi de învăţământ cu cămin

şi cantină este de 35 RON/elev/lună
**nivelul burselor şcolare sunt stabilite prin HG în vigoare; presupunem
un nivel al bursei de 50 RON/elev/lună

SĂ FACEM CALCULELE !
FINANŢAREA DE BAZĂ
a. 1.900 RON x 0,95 x
43 prescolari = 77.615 RON
b. 1.900 RON x 0,83 x
163 elevi = 257.051 RON
c. 1.900 RON x 1,01 x
190 elevi = 364.610 RON
d. 1.900 RON x 1,29 x
320 elevi = 784.320 RON
SE VOR ADĂUGA:
e. cheltuielile necesare pentru
procurarea manualelor şcolare
acordate în mod gratuit
elevilor din învăţământul
preuniversitar
obligatoriu……..16.000 RON
f.cheltuielile pentru asigurarea
facilităţilor de transport pe
calea ferată acordate elevilor
şi cadrelor
didactice………….10.000 RON
TOTAL FINANŢARE DE BAZĂ
(aferentă costului
standard/elev):
(a+b+c+d+e+f) = 1.509.596 RON
Fb
Buget total = Fb + Fc + Fs =1.698.846,69 RON
FINANŢAREA
COMPLEMENTARĂ
• valoarea proiectelor de lucrări
şi a devizelor estimative pentru
reparaţii capital…….50.000 RON
• valoarea subvenţiei/elev
acordată de la bugetul de stat
şi de la bugetul local pentru
cămine/cantine…5.250 RON
• valoarea/elev a programelor
naţionale şi numărul elevilor
beneficiari
„Lapte+corn“: 30 RON/elev/lună x
206 elevi şi preşcolari x8 =
49.440 RON
• nivelul bursei şi numărul
elevilor beneficiari
150 elevi x 50 RON x 8 = 60.000 RON
• valoarea facilităţilor de
transport auto acordate elevilor
şi cadrelor didactice şi numărul
beneficiarilor, conform legii……
15.000 RON
TOTAL FINANŢARE
COMPLEMENTARĂ = 179.690 RON
Fc
6
FINANŢAREA SUPLIMENTARĂ:
e. 1.900 RON x 0,95 x
3,07% x 2 prescolari = 110,83 RON
f. 1.900 RON x 0,83 x
3,07% x 8 elevi = 387,31 RON
g. 1.900 RON x 1,01 x 3,07% x 6 elevi
= 353,48 RON
h. 1.900 RON x 0,83 x
2,59% x 2 elevi = 81,69 RON
i. 1.900 RON x 0,83 x
6,31% x 60 elevi = 5.970,52 RON
j. 1.900 RON x 1,01 x
2,59% x 18 elevi = 894,64 RON
k. 1 .900 RON x 1,29 x
0,68% x 2 elevi = 33,33 RON
l. 1.900 RON x 1,01 x
0,43% x 25 elevi = 206,29 RON
m. 1.900 RON x 0,83 x
6,31% x 8 elevi rromi = 796,07
RON
n. 1.900 RON x 1,01 x
6,31% x 6 elevi rromi = 726,53
RON
TOTAL FINANŢARE
SUPLIMENTARĂ = Fb
(e+f+g+h+j+k+l+m+n) =
9.560,69 RON
Fc
 7

AVEM PROIECT DE BUGET CALCULAT.

APOI….
CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE AL ŞCOLII ANALIZEAZĂ ŞI
AVIZEAZĂ PROIECTUL DE BUGET ÎNTOCMIT DE DIRECTOR,
care propune solicitarea de fonduri bugetare în sumă de:
1.698.846,69 RON
Cost total/elev Liceul teoretic = 2.372,69 RON

PROIECTUL DE BUGET AL ŞCOLII AVIZAT DE CONSILIUL

DE ADMINISTRAŢIE ESTE ÎNAINTAT CONSILIULUI LOCAL
însoţit de:
•nota de fundamentare a necesarului de fonduri pentru
finanţarea de bază
•note de fundamentare ale necesarului de fonduri aferente
finanţării complementare şi programele de finanţare pe
fiecare domeniu/activitate
•nota de fundamentare a necesarului de fonduri aferente
finanţării suplimentare însoţită de programele respective
şi devizul fiecărui program

CONSILIUL LOCAL
 CONSILIUL LOCAL PRIMEŞTE PROIECTELE
8

DE BUGET DE LA ŞCOLI. APOI….

CONSILIUL LOCAL ANALIZEAZĂ ŞI CORECTEZĂ, DUPĂ CAZ, PROIECTELE ţinând cont de:
•respectarea programului de dezvoltare al şcolii, a cifrei de şcolarizare pe niveluri, profiluri
şi filiere, avizate de consiliul de administraţie şi aprobate de instituţiile competente;
•aprobările pentru proiectele de dezvoltare şi modernizare a şcolii;
•programele de finanţare complementară şi suplimentară aprobate prin lege sau alte
instituţii competente, inclusiv consiliul local;
•priorităţile de dezvoltare locală

CENTRALIZEAZĂ PROIECTELE DE BUGET ALE TUTUROR ŞCOLILOR

CALCULEAZĂ COSTURILE PE ELEV ŞI COEFICIENŢII DE ALOCARE (avizate la nivel local)

ÎN CAZUL NOSTRU, CONSILIUL LOCAL VA FINANŢA 3 UNITĂŢI DE ÎNVĂŢĂMÂNT, INCLUSIV

LICEUL ANALIZAT DE NOI. PRIMEŞTE 3 PROIECTE DE BUGET ŞI CALCULEAZĂ NECESARUL
DE FONDURI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT LA NIVEL DE LOCALITATE, PRECUM ŞI COEFICIENŢII
DE ALOCARE PE FIECARE ŞCOALĂ, LA NIVELUL COMUNEI

Unitati de invatamant Nr. elevi Cost pe elev din proiectul de buget Proiect de buget pe localitate Coeficienti de alocare pe localitate
Liceu teoretic 716 2.372,69 1.698.846,69 1,066
Scoala cl. I-VIII 326 2.052,25 669.033,50 0,922
Scoala cl. I-IV 128 1.838,30 235.302,40 0,826
Total 1170 2.224,94 2.603.182,59 1,000
 9

………………...….
NECESARUL DE FONDURI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT, FUNDAMENTAT PE FORME DE
F INANŢARE ŞI PE SURSE DE PROVENIENŢĂ A FONDURILOR (VENITURI
PROPRII ALE BUGETULUI LOCAL, SUBVENŢII/ALOCAŢII DIN UNELE VENITURI
ALE BUGETULUI DE STAT, FONDUL DE ECHILIBRARE A BUGETELOR LOCAL,
DEVINE PROIECT DE BUGET PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT, INCLUS ÎN PROIECTUL
BUGETULUI LOCAL

PROIECTUL DE BUGET PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT ESTE ÎNSUŞIT

DE CONSILIU LOCAL !

PROIECTUL DE BUGET AL CONSILIULUI LOCAL ESTE

ÎNAINTAT LA CONSILIUL JUDEŢEAN însoţit de:
•notele de fundamentare pentru fiecare formă de
finanţare (de bază, complementară şi suplimentară)

CONSILIUL JUDEŢEAN
 10

CONSILIUL JUDEŢEAN PRIMEŞTE PROIECTELE

DE BUGET ALE CONSILIILOR LOCALE. APOI….
CONSILIUL JUDEŢEAN COLECTEAZĂ DATELE PRIMITE DE LA CONSILIILE LOCALE

CALCULEAZĂ COEFICIENŢII DE ALOCARE PE

LOCALITĂŢI A COSTURILOR PE ELEVI,
folosind aceeaşi metodologie pe care au folosit-o
consiliile locale pentru unităţile de învăţământ

FUNDAMENTEAZĂ NECESARUL DE FONDURI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT, PE CELE TREI FORME

DE FINANŢARE CE VA FI SOLICITAT DE LA BUGETUL DE STAT PRECUM ŞI VOLUMUL DE
FONDURI NECESAR PENTRU A FI ALOCAT PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT DIN FONDUL DE
ECHILIBRARE AL BUGETELOR LOCALE

NECESARUL DE FONDURI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT AL JUDEŢULUI

(însoţit de documentele privind modul de fundamentare)

MEdC
MFP -
CNFIP
ANALIZA/PROPUNERI
 11

CNFIP….CONSILII JUDEŢENE.…MAI….MFP

Verifică dacă la elaborarea bugetului

s-au respectat:
•nivelul costului standard/elev ?
•aplicarea coeficienţilor de corecţie
corespunzători ?
•aplicarea coeficienţilor de diferenţiere
conform structurii populaţiei şcolare ?
•există erori de fundamentare a
bugetului, din punct de vedere al
calculelor sau al respectării principiilor
finanţării ?

CNFIP PROPUNE NIVELUL DE FONDURI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT ALOCABILE DE LA BUGETUL DE

STAT PE FORME DE FINANŢARE: DE BAZĂ, COMPLEMENTARĂ ŞI SUPLIMENTARĂ ŞI
COEFICIENŢII DE ALOCARE PE JUDEŢE A FONDULUI APROBAT PRIN LEGE PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT

NECESARUL DE FONDURI LA NIVEL

NAŢIONAL
ÎNSUŞIT DE MEdC ŞI MAI PE CELE
TREI FORME DE FINANŢARE
ÎMPREUNĂ CU COEFICIENŢII DE
ALOCARE PE JUDEŢE
MFP INCLUDE ÎN PROIECTUL
DE LEGE A BUGETULUI DE
SE COMUNICĂ STAT INDICATORII
LA MFP REPREZENTÂND NECESARUL
DE FONDURI PE CELE TREI
FORME DE FINANŢARE
 12

CUM SE FACE ALOCAREA FONDURILOR ?

• ALOCAREA SE FACE PE BAZA COEFICIENŢILOR DE ALOCARE (calculaţi
de CNFIP şi însuşiţi de MEdC, MAI, MFP) pentru fondurile de la bugetul de
stat pe cele trei forme de finanţare

DE LA BUGETUL • FONDURILE PENTRU FINANŢAREA COMPLEMENTARĂ ŞI SUPLIMENTARĂ

DE STAT CĂTRE SE ALOCĂ PE BAZA PROGRAMELOR DE FINANŢARE APROBATE DE
CONSILIILE INSTITUŢIILE DE DECIZIE DE LA NIVELELE LOCAL, JUDEŢEAN, CENTRAL ŞI
JUDEŢENE NUMAI PENTRU ACELE PROGRAME CARE VOR FI FINANŢATE NEMIJLOCIT
PRIN ŞCOLI SAU PRIN CONSILIUL LOCAL/JUDEŢEAN
• FONDURILE PENTRU FINANŢAREA COMPLEMENTARĂ ŞI SUPLIMENTARĂ
REALIZATĂ PRIN MEdC/ISJ SE COMUNICĂ MEdC

• ALOCAREA FONDURILOR PRIMITE DE LA BUGETUL DE STAT PENTRU

FINANŢAREA DE BAZĂ SE FACE UTILIZÂND COSTUL STANDARD/ELEV ŞI
COEFICIENŢII DE ALOCARE PE FIECARE LOCALITATE
• ALOCAREA SUMELOR DIN FONDUL DE ECHILIBRARE A BUGETELOR
LOCALE PE BAZA INDICATORILOR STABILIŢI PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT DE
DE LA CONSILIILE
JUDEŢENE LEGEA FINANŢELOR PUBLICE
LA CONSILIILE • ALOCAREA FONDURILOR PENTRU FINANŢAREA DE BAZĂ ŞI DIN FONDUL
LOCALE DE ECHILIBRARE A BUGETELOR LOCALE SE FACE PE BAZA COEFICIENŢILOR
DE DIFERENŢIERE ŞI ALOCARE CALCULAŢI ÎN FAZA DE PROIECTARE
BUGETARĂ
• ALOCAREA FONDURILOR PENTRU FINANŢAREA COMPLEMENTARĂ ŞI
SUPLIMENTARĂ SE FACE NUMAI PE BAZA PROGRAMELOR DE FINANŢARE
APROBATE
NOTĂ:

Dacă alocarea către consiliile locale a fondurilor, inclusiv a celor de echilibrare, se va realiza fără implicarea consiliilor
judeţene, se va proceda după aceeaşi metodă, cu deosebirea că atribuţiile tehnice conferite consiliilor judeţene vor fi
preluate de către direcţiile generale judeţene ale finanţelor publice
……………………
…………………… 13
• CONSILIILE LOCALE PRIMESC FONDURI DE LA/DIN:
•BUGETUL DE STAT PRIN CONSILIUL JUDEŢEAN
•FONDUL CONSILIULUI JUDEŢEAN PENTRU ECHILIBRAREA BUGETELOR
LOCALE
• FONDURILE VOR FI ALOCATE PE CELE TREI FORME DE FINANŢARE
• CONSILIUL LOCAL ADAUGĂ LA FONDURILE PRIMITE, DIN VENITURI
PROPRII, FONDURI PENTRU FINANŢAREA DE BAZĂ, COMPLEMENTARĂ ŞI
SUPLIMENTARĂ
•FIECĂREI ŞCOLI I SE ALOCĂ O SUMĂ GLOBALĂ PE BAZA COSTULUI PE ELEV
ŞI A COEFICIENŢILOR DE ALOCARE PE ŞCOLI, CALCULAŢI LA NIVELUL
LOCALITĂŢII, conform formulei de calcul:

Fasi = Cml x ka x NEi x ki

DE LA
CONSILIILE unde:
LOCALE
Fasi = fondul alocat şcolii „i”;
LA ŞCOALĂ
Cml = costul pe elev la nivel de localitate;
ka = ponderea fondului aprobat de consiliul local faţă de fondul propus de
şcoală;
NEi = numărul de elevi din şcoala „i;
ki = coeficientul de alocare a costului pe elev al şcolii „i” faţă de costul pe elev
pe localitate
•FONDURILE PENTRU FINANŢAREA COMPLEMENTARĂ ŞI SUPLIMENTARĂ CARE
SE SUPORTĂ DIRECT DE LA BUGETUL LOCAL RĂMÂN ÎN BUGETUL ACESTUIA
•FONDURILE PENTRU FINANŢAREA COMPLEMENTARĂ ŞI SUPLIMENTARĂ
AFERENTE PROGRAMELOR REALIZATE SE ŞCOALĂ SE ALOCĂ ACESTEIA ÎN
CUANTUMUL APROBAT
•TOATE FONDURILE APROBATE PENTRU BUGETUL ŞCOLII SE ALOCĂ CA SUMĂ
GLOBALĂ
 CONSILIUL LOCAL CALCULEAZĂ SUMA 14

GLOBALĂ PENTRU ALOCARE….

CUM SE FACE REPARTIZAREA FONDURILOR ÎN ETAPA DE ALOCARE BUGETARĂ ?

•CONSILIUL LOCAL A PRIMIT FONDURILE AFERENTE ÎNVĂŢĂMÂNTULUI

•ATENŢIE! Fondurile primite reprezintă 89,50 % din necesarul de fonduri pentru
învăţământ solicitat în proiectul de buget
•ÎN CAZUL ÎN CARE FONDUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT ALOCAT ESTE MAI MIC
DECÂT CEL PROIECTAT, REPARTIZAREA FONDURILOR SE FACE PROPORŢIONAL
CU NUMĂRUL DE ELEVI DIN FIECARE UNITATE DE ÎNVĂŢĂMÂNT, PE BAZA
COSTULUI PE ELEV APROBAT PE LOCALITATE ŞI A COEFICIENŢILOR DE
ALOCARE PE ŞCOLI, CALCULAŢI LA NIVELUL LOCALITĂŢII.

Unitati de invatamant Nr. elevi Coeficienti de alocare Buget alocat scolilor

Liceu teoretic 716 1,066 1.520.383,72
Scoala cl. I-VIII 326 0,922 598.793,19
Scoala cl. I-IV 128 0,826 210.671,51
Total 1170 x 2.329.848,42

Ex. calcul:
2.224,94 x 1,066 x 716 x 0,895 = 1.520.383,72 RON
2.224,94 x 0,922 x 326 x 0,895 = 598.793,19 RON
2.224,94 x 0,826 x 128 x 0,895 = 210.671,51 RON
 15

……………………
• PRIMEŞTE BUGETUL PROPRIU SUB FORMĂ DE SUMĂ GLOBALĂ
+
•ADAUGĂ VENITURILE PROPRII PREVIZIONATE
=
•ÎNTOCMEŞTE BUGETUL PROPRIU
•BUGETUL ÎNTOCMIT ESTE AVIZAT DE CONSILIUL DE
ADMINISTRAŢIE AL ŞCOLII

ŞCOALA
•BUGETUL ESTE APROBAT DE CONSILIUL LOCAL

BUCURAŢI-VĂ, AVEM BUGET APROBAT !

•DIRECTORUL ŞCOLII TRECE LA EXECUTAREA BUGETULUI